Arhive etichetă: Ungaria

6 aprilie în istorie

6 aprilie 1490, a murit Matias Corvin, cunoscut în România sub numele de Matei Corvin, ultimul mare rege al Ungariei, fiul lui Iancu de Hunedoara. Acesta s-a născut la data de 23 februarie 1443. A fost rege al Ungariei între anii 1458-1490.

Matei Corvin (

În 1467 s-a confruntat cu Ștefan cel Mare în bătălia de la Baia, dar lupta a fost indecisă și regele a plecat din Moldova fără a-și atinge obioectivele.

Short history of the Hungarian Baptist Church

The Hungarian Baptist mission after the previous anabaptist presence- was started by Oncken Johann Gerhard who was, one of the most decisive persons in the Europion Baptist Mission. carpenters working in Hamburg the faith and were baptized, into the church. After discussions, Janos Rottmayer and his friends were sent back to Hungary with the expressed purpose of spreading the gospel that they found and accepted. Rottmayer and his friends arrived in Hungary on May 20, 1846 – Their homecoming date was a milestone in the history of the newlyfounded Hungarian Baptist mission. However only after 1873 was there a significant growth, when Henrik Meyer came to Hungary. Meyer worked in the whole country, but first of all among the german speaking people. the of minister the by approved be must rules also are inthemselves which creed specific a to pretaining regulations that, stated law, XLIII 1895, due unsuccessful, proved attempts his However freedoms. religious guarantee for measures take began Meyer Henrik 1882 in denominotions other as well authorities persecution repetitive the, Because churches. german from separated baptists speaking hungarian leaders first become would Csopják(1865-1934) Attila with along and Hamburg, Seminary Baptist back came (1863-1919) Balogh Lajos 1865-19459 Udvarnoki András turning remarkable ministry baptist 1894, In congregations. During this time among the hungarian speaking people, Mihály Kornya and Mihály Tóth arose as the pioneers of the hungarian baptist mission. Being simple ’countryfolk’ their work was most successful in eastern Hungary and Transylvania among the peasant population. By the end of the century the number of the baptists was 5000, and after the First World War increased to 25.000 with a thousand congregations. In 1894, the hungarian baptist ministry came to a remarkable turning point. András Udvarnoki( 1865-19459 and Lajos Balogh (1863-1919) came back from the Baptist Seminary of Hamburg, and along with Attila Csopják(1865-1934) would become the first leaders of a hungarian speaking baptists separated from the german churches. Because of the, repetitive persecution by authorities as well as other denominotions in 1882 Henrik Meyer began to take measures for the guarantee religious freedoms. However his attempts proved unsuccessful, due to the 1895, XLIII law, which stated that, „all regulations pretaining to a specific creed which inthemselves are also rules must be approved by the minister of education.” Due to this law, in 1905 two purposed documents were drawn up and accepted by the minsiter. Already in 1895, two periodicals were started, Békehirnök (Herald of Peace) and Igazság Tanúja (Witness of Truth.) In 1905 the first hymnal was printed, A Hit Hangjai (Voices of Faith) and in 1913 followed . In 1910 a fellowship home was built in Hajdúböszörmény, and in 1910, Udvarnoki András and contributors founded the Baptist Theological Seminary in Budapest. Since then, the Seminary has released hundreds of pastors in to the missionary field with the purpose of „ giving true faithful, devout, humble, but intellectualy prepared pastors to the sheep of Christ.” In 1914, the Baptist Orphanage was built which functioned for forty years, providing a temporary a home for many children from all denominations. With the First World War the flowering missionary status came to a hault, due specificly to the Treaty of Trianon which reduced the land region of Hungary by two thirds, as well as the number of baptists, leaving only 7 500. In the 1920’s the missionary work was blooming again. Growth of churches was primarely in the north and northeastern part of Hungary. The number of baptists in the country doubled. The congregational leadership began to change whit the coming of a new generation. One of the most significant persons was Dr. Somogyi Imre who accepted Christ in 1921, while serving a prision sentence in Szeged, for his radical political behaviour. After studies in seminaries in the country and abroad he was voted the Hungarian Baptist Churches president in 1933. His deep faith and wide acceptance helped to secure an authoritiative presence for the Baptists Congregation in Hungary.

After the Second World War baptists in Hungary was close to 15 000. The communist ideology and the stateideology had a negative effect on our churches, as well as urbanization resulting in the loss of many rural churches.
By 1989, our congregation lost one-third of its members.

Hungary enjoys political freedom since 1989, when the communist rule broke up. It shifted toward multiparty democracy and market-oriented economy. The first freely elected government stabilized the political and economical situation. Hungary joined the NATO in 1999 and will be a member of the European Union this year. It continues to demonstrate strong economical growth, although the economy experiences some difficulties.

About the third of all Hungarians live in surrounding countries: in Romania, Slovakia, Yugoslavia, Ukraine. Since a revolt in 1956 resulted in a military intervention by the Russian government, many fled to the United States and Canada and other countries. The main minorities in Hungary include Romas (Gypsy), Ruthenians, Germans, Jews, Romanians, Slovaks. Strict controls were enforced on all Christians during the Communist era. There has been freedom of religion since 1990. Though we celebrated the 1000th anniversary of Hungary’s conversoin to Christianity, the churches continues to struggle with difficulties and try to find new ways to the nation.

According to the latest census, about 17,000 said to be related in some way to the Baptist Union. It is interesting that about two thirds of the population of the country confessed to be a member of some church, but only about 10% of it goes to church. The Baptist community is quite diverse in Hungary. We have different types of liturgy in the churches, there is difference in how we sing, etc., but we want to maintain a strong unity in keeping the Biblical principles. We accept the values that can be found in our churches. The world tempts us continuously, meaning that a balance needs to be aimed at in our attitude towards things that effects us.

Some churches try to find and keep the traditional Baptist identity, some of them would like to open a wide gate towards wordly influences, hoping that more people will come to Christ. Obviously, both of the above mentioned attitudes have values and dangers at the same time. It is our joy to see that many of our churches were able to handle these spiritual challanges in a Biblical manner. However, letting the wordly thinking influence that of our church members’ seems to be the biggest problem. Negative tendencies, moral attitudes that are not derived from the teaching of our Savior find a way to our churches at times, resulting in conflicts and sins in families, marriages and communities. We want to continue to fight these tendencies, fulfilling the command of the Word of God to live a holy life

Bisericile penticostala, adventista si evanghelica nu mai sunt recunoscute de legea cultelor din Ungaria

Parlamentul ungar a aprobat o nouă lege a cultelor care va intra în vigoare începând cu 1 ianuarie 2012 în urma căreia vor fi recunoscute doar 14 comunități religioase. Printre aceste comunități se numără și Biserica Baptistă. Dintre comunitățile nerecunoscute fac parte, printre altele, Biserica Evanghelică Metodistă, Biserica Adventistă de Ziua a Șaptea, Biserica Penticostală și Armata Salvării. Biserica Adventistă de Ziua a Șaptea a protestat alături de alți activiști și apărători ai drepturilor omului împotriva legii. Conform unei scrisori deschise adresate Consiliului Uniunii Europene, semnată de foști membri ai opoziției liberale, legea încalcă libertatea religioasă.

Dr Kalman Meszaros, Președintele Uniunii Baptiste din Ungaria, consideră legea binevenită întrucât guvernul a decis să trateze comunitatea baptistă la fel ca pe celelalte biserici istorice. Iar acest lucru este binevenit întrucât baptiștii au fost recunoscuți în Ungaria din 1895, iar predecesorii lor, anabaptiștii, au fost rpezenți începând cu 1523. Este regretabil, a afirmat Kalman Meszaros, că noua lege nu arată suficient interes pentru comunitățile religioase independente. Baptiștii din Ungaria sunt organizați în 368 de biserici locale care însumează un număr de 12 000 de credincioși.

Președintele comunității adventiste din Ungaria, Tamas Ocsai, este dezamăgit de noua lege mai ales că reprezentanții guvernului au promis anterior adventiștilor recunoaștere deplină. În momentul de față, comunitatea adventistă numără 4600 de membri în 110 biserici. Metodiștii au 2000 de membri în 34 de biserici. Conform declarațiilor lor, metodiștii vor continua să solicite recunoașterea oficială contând pe sprijinul bisericilor deja recunoscute.

Printre cele paisprezece culte religioase recunoscute în Ungaria se numără și trei comunități evreiești. Organizațiile religioase care vor dori să obțină recunoaștere oficială trebuie printre altele să fi existat de cel puțin 20 de ani în Ungaria și să respecte rpevederile constituționale. Actuala lege se aplică și în cazul orelor de religie din școli care sunt finanțade de către stat.

După intrarea în vigoare a legii se estimează că circa 300 de comunități și organizații religioase nu vor mai exista.

Ruben Ologeanu


Articole similare

O nouă lege în Ungaria – doar 14 biserici recunoscute oficial

O nouă lege în Ungaria – doar 14 biserici recunoscute oficial

Parlamentul din Ungaria a votat legea recunoașterii bisericilor în urma căreia mai sunt recunoscute oficial doar 14 biserici din cele peste 100 funcționale. Legea a fost deja criticată de organizațiile internaționale pentru apărarea libertății religioase.

religioussilence_400_01Lege a trecut săptămâna aceasta prin parlamentul de la Budapesta cu 254 de voturi pentru și 43 împotrivă. Prin lege au fost recunoscute 14 biserici și comunități religioase, în timp ce alte denominațiuni vor trebui să obțină un vot parlamentar cu o majoritate de două treimi pentru a fi recunoscute ca biserici sau comunități religioase. Între bisericile recunoscute se numără: bisericile catolică, reformată, luterană, ortodoxă, comunitatea iudaică, bisericile baptistă, adventistă, penticostală, unitariană. Peste jumătate din populația Ungariei se declară de religie romano-catolică.

Conform noii legi, pentru ca o adunare de credincioși să se constituie într-o biserică este nevoie să își declare credința și activitățile religioase și să prezinte dovada a 20 de ani de activitate și funcționare conform structurii și regulamentelor interioare. Chiar înaintea votului final a mai fost depus un amendament conform căruia nu mai este necesar numărul minim de membri de 1000 de persoane.

Limitarea de 20 de ani implică faptul că bisericile care au funcționat în vremea comunismului trec testul, în timp ce bisericile formate după căderea dictaturii comuniste nu reușesc acest lucru. Printre comunitățile religioase rămase în afara recunoașterii legii sunt creștinii metodiști, budiștii sau musulmanii. Reprezentanții acestor comunități și-au exprimat uimirea față de noua lege și au declarat că vor depunde cereri pentru recunoaștere.

Liderul Bisericii Metodiste din Ungaria Istvan Csernak a declarat pentru agenția MTI că organizația pe care o conduce, și care are de fapt o vechime de 100 de ani, a primit ca pe un șoc știrea. Metodiștii au anunțat că vor depune cerere pentru reanalizarea situației lor și au spus că au deja sprijinul ministerului de justiție. O altă biserică de-listată este cea a Nazarinenilor. În Ungaria aceștia au înființat prima biserică în 1999 și au 87 de membri și alți 60 de participanți. Liderul comunității islamice Zoltan Bolek a afirmat că a primit cu dezamăgire știrea. Și islamiștii au sprijinul guvernului pentru a face o cerere în vederea obținerii statutului de biserică. De asemenea liderul budist Zsolt Balog a declarat că organizația sa este complet compatibilă cu cerințele și că va face un demers pentru recunoașterea drepturilor.

Opoziția socialistă a numit ziua de luni „o zi de jale în istoria bisericii” afirmând că votul nu s-a ridicat la înălțimea standardelor de conștiință și libertate religioasă. Reprezentanți ai organizațiilor pentru libertate religioasă și experți în domeniu au denunțat legea ca fiind discriminatorie pe criterii de mărime și semnificație istorică. Legea votată „va reprezenta un serios pas înapoi în libertatea religioasă din Ungaria”, a comunicat Institute on Religion & Public Policy. „Încercările de „reglementare” a religiei sunt pur și simplu incompatibile cu o societate liberă și democratică” a spus Dwayne Leslie, secretarul general al International Religious Liberty Association. „Grupările de credincioși mai mici sau mai noi, care nu aparțin tradiției religioase dominante, rămân fără un statut legal și fără o „voce” prin care să protesteze față de tratamentul la care sunt supuse”, a declarat John Graz, secretarul general al International Religious Liberty Organization. „S-a demonstrat iar și iar, în multe locuri, că încercările de a reglementa religia duc aproape invariabil la dicriminare.”

Cea mai recentă lege de recunoaștere a bisericilor din Ungaria a fost dată în 1990. Actuala legea va intra în vigoare la 1 ianuarie 2012. Dincolo de critici, ea este apreciată însă pentru că face curățenie între organizațiile care pretind că sunt biserici și sunt doar paravane pentru afaceri sau pentru scutiri de taxe. Legea va recunoaște doar bisericile care au activitate religioasă efectivă și nu cele care desfășoară activități de management, lobby, servicii psihologice sau parapsihologice, medicale sau de altă natură nereligioasă.–doar-14-biserici-recunoscute-oficial-3838.html

%d blogeri au apreciat: