Arhive etichetă: legislație

Arad, 19 iulie 2019 – Evoluția legislativă în perioada comunistă

De Marius Silvesan pe 18/07/2019 | 2 comentarii

Vineri, 19 iulie 2019, Centrul de Istorie, Genealogie și Statistică Baptistă din Arad organizează o ședință de comunicări despre Evoluția legislativă în perioada comunistă. Comunicarea va urmări cu precădere evoluția legislației religioase încadrată în cadrul mai larg al transformărilor aduse de instaurarea și consolidarea comunismului în România.

Publicat în: Anunţuri, Baptişti, Cercetare, Comunism, Conferinte, Creștinism, Cultură, Evanghelici, istoria baptiștilor, Istoria Bisericii, Istorie, libertate, Libertate religioasă, Prelegeri, Religie | Etichetat: Centrul de Istorie Genealogie și Statistică Baptistă din Arad, legislație, Marius Silveșan

Structura anului școlar 2015-2016

De Marius Silvesan pe 11/09/2015 | Lasă un comentariu

Cu doar câteva zile înaintea începerii anului școlar au apărut modificări de structură, schimbări care sunt sintetizate în materialul celor de la HotNews.ro

Profesor, școală, educa

În Monitorul Oficial din 10 septembrie 2015 a fost publicat Ordinul nr. 5.079 al ministrului Educatiei, Sorin Cimpeanu, pentru modificarea Ordinului ministrului educatiei si cercetarii stiintifice nr. 4.496/2015 privind structura anului scolar 2015-2016.

Noua structura aprobata de Ministerul Educatiei prevede ca anul scolar 2015-2016 are 36 de saptamani de cursuri, insumand 175 de zile lucratoare(cu 2 zile mai putin decat anul trecut). Semestrul I are 18 saptamani de cursuri, iar semestrul al II-lea are 17 si jumatate.

Semestrul I
Cursuri: luni, 14 septembrie 2015 – vineri, 18 decembrie 2015
Vacanta pentru copiii de la gradinita si din clasele pregatitoare – a IV-a: 31 octombrie – 8 noiembrie 2015
Vacanta de iarna: sambata, 19 decembrie 2015 – duminica, 10 ianuarie 2016 (fata de: 3 ianuarie 2016, varianta initiala)
Cursuri: luni, 11 ianuarie 2016 – vineri, 5 februarie 2016 (fata de: luni, 4 ianuarie 2016 – vineri, 29 ianuarie 2016)
Vacanta intersemestriala: sambata, 6 februarie 2016 – duminica, 14 februarie 2016 (fata de: sambata, 30 ianuarie 2016 – duminica, 7 februarie 2016)

Semestrul al II-lea
Cursuri: luni, 15 februarie 2016 – vineri, 22 aprilie 2016 (fata de: luni, 8 februarie 2016 – vineri, 22 aprilie 2016)
Vacanta de primavara: sambata, 23 aprilie 2016 – marti, 3 mai 2016
Cursuri: miercuri, 4 mai 2016 – vineri, 24 iunie 2016 (fata de: miercuri, 4 mai 2016 – vineri, 17 iunie 2016)
Vacanta de vara: sambata, 25 iunie 2016 – duminica, 11 septembrie 2016 (fata de: sambata, 18 iunie 2016 – duminica, 4 septembrie 2016)

Saptamana Scoala Altfel ramane in saptamana 18-22 aprilie 2016.

Nu au fost schimbate nici recomandarile Ministerului Educatiei referitoare la datele pana la care trebuie sustinute tezele scolare:

Tezele din semestrul I al anului scolar 2015-2016 se sustin, de regula, pana la data de 11 decembrie 2015.

Tezele din semestrul al II-lea al anului scolar 2015-2016 se sustin, de regula,pana la data de 20 mai 2016.

Exceptie de la aceasta structura fac clasele a VIII-a si a XII-a:

la clasele a XII-a, durata cursurilor este de 33 de saptamani, iar 4 saptamani sunt dedicate desfasurarii bacalaureatului; aceste clase termina liceul pe 3 iunie 2016.
la clasele a VIII-a, durata cursurilor este de 35 de saptamani, iar o saptamana este dedicata desfasurarii evaluarii nationale; elevii de clasa a VIII-a termina scoala pe 17 iunie 2016.

http://www.hotnews.ro

Publicat în: Anunţuri, Educație, Știri, Politică | Etichetat: HotNews.ro, legislație, Ministerul Educației și Cercetării Științifice

Structura anului școlar 2014-2015

De Marius Silvesan pe 20/08/2014 | Lasă un comentariu

Anul şcolar 2014-2015 va începe pe 1 septembrie şi se va încheia pe 31 august 2015, structura acestuia fiind stabilită printr-un ordin emis de Ministerul Educaţiei Naţionale la sfârşitul lunii iunie.

Structura anului şcolar 2014-2015

Semestrul I

Cursuri – luni, 15 septembrie 2014 – vineri, 19 decembrie 2014;

* În perioada 1- 9 noiembrie 2014, clasele din învăţământul primar şi grupele din învăţământul preşcolar sunt în vacanţă.

Vacanţa de iarnă – sâmbătă, 20 decembrie 2014 duminică, 4 ianuarie 2015;
Cursuri – luni, 5 ianuarie 2015 – vineri, 30 ianuarie 2015;
Vacanţa intersemestrială – sâmbătă, 31 ianuarie 2015 duminică, 8 februarie 2015.

Semestrul al II-lea

Cursuri – luni, 9 februarie 2015 – vineri, 10 aprilie 2015;
Vacanţa de primăvară – sâmbătă, 11 aprilie 2015 duminică, 19 aprilie 2015;
Cursuri – luni, 20 aprilie 2015 – vineri, 19 iunie 2015;
Vacanţa de vară – sâmbătă, 20 iunie 2015 – duminică, 13 septembrie 2015.

Atenţie! În zilele libere prevăzute de lege nu se organizează cursuri!

De asemenea, trebuie reţinut faptul că pe 5 octombrie (Ziua internaţională a educaţiei) şi 5 iunie – (Ziua învăţătorului), unităţile de învăţământ şi inspectoratele şcolare vor desfăşura manifestări specifice, conform planificărilor existente la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ preuniversitar.

Susţinerea tezelor

Conform Ordinului nr. 3637/2014, tezele din semestrul I al anului şcolar 2014- 2015 se susţin, de regulă, până la data de 19 decembrie 2014, iar cele din semestrul al II-lea, până la data de 22 mai 2015.

Excepţii

În cadrul actului normativ este precizat şi faptul că noul an şcolar are 36 de săptămâni de cursuri, cu un total de 177 de zile lucrătoare. Există însă şi câteva excepţii stabilite prin lege, după cum urmează:

clasele terminale din învăţământul liceal – 37 de săptămâni, din care durata cursurilor este de 33 de săptămâni, 4 săptămâni fiind dedicate desfăşurării examenului naţional de bacalaureat. Cursurile claselor terminale se încheie în data de 29 mai 2015;
clasa a VIII-a – 36 de săptămâni, din care durata cursurilor este de 35 de săptămâni, o săptămână fiind dedicată desfăşurării evaluării naţionale. Cursurile claselor a VIII-a se încheie în data de 12 iunie 2015;
clasele din învăţământul liceal (filiera tehnologică, cu excepţia claselor terminale) – durata cursurilor este cea stabilită prin planurile-cadru de învăţământ în vigoare;
clasele din învăţământul profesional – durata cursurilor este cea stabilită prin planurile-cadru de învăţământ în vigoare;
învăţământul special (clasele a IX-a – a XI-a, ciclul inferior al liceului, filiera tehnologică) – cursurilor este de 37 de săptămâni, însumând 181 de zile;
stagiile de pregătire practică (pentru care au optat absolvenţii ciclului inferior al liceului, filiera tehnologică) – 720 de ore care se desfăşoară în perioada propusă de unitatea de învăţământ organizatoare şi aprobată de inspectoratul şcolar, conform structurii anului şcolar, cu respectarea vacanţelor;
învăţământul postliceal (şcoală postliceală şi şcoală de maiştri) – durata cursurilor este cea stabilită prin planurilecadru de învăţământ în vigoare.

Ordinul nr. 3637/2014 poate fi consultat integral pe Lege5 Online – soft de documentare legislativă realizat de Indaco Systems.

Sursa: http://legestart.ro/structura-anului-scolar-2014-2015

Publicat în: Educație | Etichetat: legestart.ro, legislație, Ministerul Educației Naționale

Obţinerea permisului auto ar putea fi condiţionată de atingerea unui nivel minim de educaţie

De Marius Silvesan pe 20/05/2014 | Lasă un comentariu

Persoanelor care vor dori să obţină permisul de conducere le-ar putea fi impusă o nouă restricţie: atingerea unui nivel minim de educaţie, după cum se arată într-o propunere legislativă înregistrată la Senat.

În propunere (PDF) este specificat că persoanele care n-au absolvit cel puţin opt clase (învăţământ primar + învăţământ secundar inferior sau gimnazial) nu vor avea dreptul să se prezinte la examenul pentru obţinerea permisului.

Potrivit expunerii de motive (PDF), măsura este necesară deoarece ţara noastră se numără printre ţările europene cu o rată mare a deceselor în accidentele rutiere. Totodată, “în ultima perioadă, în România, mulţi participanţi la trafic analfabeţi au obţinut permise de conducere, având ca urmare instalarea corupţiei în sistemul de examinare pentru obţinerea permisului de conducere şi, în final, producerea unor accidente grave din cauza necunoaşterii legislaţiei“.

Citește articolul integral pe http://legestart.ro/obtinerea-permisului-auto-ar-putea-fi-conditionata-de-atingerea-unui-nivel-minim-de-educatie/

Publicat în: Știri | Etichetat: legestart.ro, legislație

Simpozionul Bisericile Baptiste din România în perioada regimului Antonescu (5) Viorel Achim

De Marius Silvesan pe 20/02/2014 | 2 comentarii

Cea de-a doua înregistrare cu prelegerea istoricului Viorel Achim începe cu referiri la prevederile Legii din decembrie 1942 prin intermediul căreia asociațiile religioase, inclusiv baptiștii, retrogradați în 1940 de la statutul de cult religios, au fost scoase în afara legii.

Urmărește și

SIMPOZIONUL: BISERICILE BAPTISTE DIN ROMÂNIA ÎN PERIOADA REGIMULUI ANTONESCU (1 ) DANIEL MARIȘ

SIMPOZIONUL: BISERICILE BAPTISTE DIN ROMÂNIA ÎN PERIOADA REGIMULUI ANTONESCU (2) PASTOR VIRGIL ACHIHAI

SIMPOZIONUL: BISERICILE BAPTISTE DIN ROMÂNIA ÎN PERIOADA REGIMULUI ANTONESCU (3) PROF. UNIV. OTNIEL BUNACIU

SIMPOZIONUL BISERICILE BAPTISTE DIN ROMÂNIA ÎN PERIOADA REGIMULUI ANTONESCU (4) VIOREL ACHIM

Publicat în: Baptişti, Evanghelici, Istoria Bisericii, Istorie, Libertate religioasă, Persecuţie, Politică, Prelegeri, Religie, Video | Etichetat: Institutul Teologic Baptist din București, legislație, Viorel Achim

Lege controversată. Repari casa, plăteşti impozit mai mare pe ea

De Marius Silvesan pe 29/07/2013 | 1 comentariu

Foto: romanialibera.ro

Un articol de de DORU CIREASA pentru http://www.romanialibera.ro

Persoanele care şi-au ”renovat major” clădirile în care locuiesc vor plăti impozite locale majorate.

Potrivit legii 238/2013, adoptate zilele trecute de către Parlament, anul finalizării unei clădiri ce a suferit lucrări de renovare majoră, important pentru stabilirea valorii impozabile a acesteia, se actualizează, devenind cel în care a fost efectuată recepţia la terminarea lucrărilor.

Prevederea nu va încuraja în niciun caz românii să îşi consolideze clădirile şi a fost iniţiată de Comisia Economică a Senatului condusă de senatorul liberal Lucian Iliescu. Acesta nu a răspuns ieri la telefon pentru a explica iniţiativa comisiei pe care o conduce.

Amendamentul Comisiei senatoriale a apare în legea de adoptare a OUG 63/2012, privind reabilitarea termică a locuinţelor.

”În cazul clădirii la care au fost executate lucrări de renovare majoră, din punct de vedere fiscal, anul terminării se actualizează, astfel că acesta se consideră ca fiind cel în care a fost efectuată recepţia la terminarea lucrărilor.

Renovarea majoră reprezintă acţiunea complexă care cuprinde obligatoriu lucrări de intervenţie la structura de rezistenţă a clădirii, pentru asigurarea cerinţei fundamentale de rezistenţă mecanică şi stabilitate, prin acţiuni de reconstruire, consolidare, modernizare, modificare sau extindere, precum şi, după caz, alte lucrări de intervenţie pentru menţinerea, pe întreaga durată de exploatare a clădirii, a celorlalte cerinţe fundamentale aplicabile construcţiilor, conform legii, vizând, în principal, creşterea performanţei energetice şi a calităţii arhitectural-ambientale şi funcţionale a clădirii.

Anul terminării se actualizează în condiţiile în care, la terminarea lucrărilor de renovare majoră, valoarea clădirii creşte cu cel puţin 25% faţă de valoarea acesteia la data începerii executării lucrărilor”, prevede legea.

Ceea ce în UE se încurajează, în România se taxează

Prevederea nu este însă prea clară. Cât de ample trebuie să fie lucrările de intervenţie astfel încât acestea să poată fi considerate o renovare majoră? Cum se poate concluziona că lucrările de renovare au crescu cu cel puţin un sfert valoarea de vânzare a clădirii?

Măsura este neinspirată din mai multe puncte de vedere. Prevederea nu va încuraja în niciun caz renovarea substanţială şi consolidarea seismică a clădirilor, în condiţiile în care există sute de imobile cu bulină roşie care se vor prăbuşi în mod sigur la următorul cutremur puternic. Ea nu ajută în niciun fel la repararea caselor vechi cu aspect părăsit şi cu faţade distruse, dealtfel reuşite arhitectonic, ee constituie majoritatea fondului imobiliar din zonele centrale ale multor oraşe.

Multe ţări nu numai că nu impozitează suplimentar astfel de lucrări de renovare, ci, dimpotrivă le încurajează acordând facilităţi fiscale, sub formă de deduceri. Italia acordă o deducere din impozitul datorat pe venit egală cu 36% din costurile renovării şi d până la 48.000 de euro.

Taxa pe reabilitare, reconfirmată

Legea 238 consfinţeşte şi taxa pe reabilitarea termică introdusă în toamna anului trecut prin OUG 63/2012. Astfel, dacă până la apariţia Ordonanţei de Urgenţă o primărie putea prelua la bugetul acesteia cota de 20% din valoarea lucrărilor de reabilitare termică ce revenea asociaţiei de proprietari, acum primăria este obligată să recupereze banii în cel mult zece ani, fie din fondul de reparaţie al asociaţiei de locatari, fie printr-o taxă de reabilitare al cărei cuantum este stabilit de către Consiliul Local sau General al Municipiului Bucureşti. Taxa se aplică şi în cazul în care din fondurile de reparaţii ale asocciaţiei de locatari nu se poate acoperi cota ce revine acesteia pentru lucrări de reabilitare termică finanţate parţial din fonduri UE. In această ultimă situaţie se asigură din fonduri UE şi alocaţii bugetare 60% din necesar, restul urmând să fie dat de primărie împreună cu asociaţia de locatari. Contribuţia asociaţiei în cazul utilizării fondurilor UE nu poate fi mai mică de 10%, iar cea a primăriilor mai mare de 30%.

Publicat în: Mass-media, Politică | Etichetat: Doru Cireasa, legislație, romanialibera.ro

Organizarea și funcționarea Secretariatului de Stat pentru Culte (HG nr. 44/2013)

De Marius Silvesan pe 07/07/2013 | 1 comentariu

In M. Of. nr. 95 din 15 februarie 2013 a fost publicata Hotararea Guvernului nr. 44/2013 privind organizarea si functionarea Secretariatului de Stat pentru Culte.

Din cuprins:
ART. 1
(1) Secretariatul de Stat pentru Culte se organizeaza si functioneaza ca organ de specialitate al administratiei publice centrale, cu personalitate juridica, in subordinea Guvernului si in coordonarea prim-ministrului, prin Cancelaria Primului-Ministru, finantat integral de la bugetul de stat, prin bugetul Secretariatului General al Guvernului.
(2) Secretariatul de Stat pentru Culte elaboreaza si asigura aplicarea strategiei si politicilor in domeniul vietii religioase.
(3) Secretariatul de Stat pentru Culte are sediul in municipiul Bucuresti, str. Nicolae Filipescu nr. 40, sectorul 2.
ART. 2
In activitatea sa, Secretariatul de Stat pentru Culte asigura respectarea si promovarea drepturilor si libertatilor fundamentale, consacrate de Constitutia Romaniei, republicata, si de Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasa si regimul general al cultelor, precum si de tratatele si conventiile internationale la care Romania este parte, in ceea ce priveste libertatea constiintei si a credintelor religioase, si se conduce dupa principiul fundamental conform caruia cultele recunoscute de lege sunt libere, autonome si egale in fata autoritatilor statului.
ART. 3
Secretariatul de Stat pentru Culte are ca obiectiv general dezvoltarea parteneriatului dintre autoritatile administratiei publice centrale si locale si cultele recunoscute de lege, in domeniul social, cultural si educational, prin promovarea in beneficiul intregii societati a relatiei de respect si cooperare intre cultele recunoscute de lege.
ART. 4
(1) Secretariatul de Stat pentru Culte are urmatoarele atributii:
1. asigura relatiile statului cu toate cultele si asociatiile religioase din Romania;
2. sprijina toate cultele si asociatiile religioase, potrivit statutelor de organizare si functionare ale acestora, in vederea participarii lor la viata sociala si spirituala a tarii, urmareste ca in relatiile dintre culte si asociatii religioase sa fie excluse orice forme, mijloace si actiuni de invrajbire religioasa;
3. participa la solutionarea amiabila a conflictelor dintre culte si dintre culte si asociatii religioase;
4. monitorizeaza aplicarea actelor normative interne si internationale referitoare la respectarea libertatii religioase;
5. asigura legatura dintre cultele recunoscute de lege si ministere, celelalte organe ale administratiei publice centrale si locale, in vederea respectarii libertatii si autonomiei cultelor, a prevenirii si inlaturarii oricaror abuzuri, prin aplicarea legii; sprijina autoritatile administratiei publice locale pentru rezolvarea problemelor specifice care apar in raporturile lor cu cultele si asociatiile religioase si totodata acorda asistenta cultelor si asociatiilor religioase, la solicitarea acestora, in solutionarea problemelor pe care acestea le supun autoritatilor administratiei publice locale;
6. analizeaza cererile de infiintare de noi culte, intocmeste documentatiile cerute de lege si face propuneri Guvernului in vederea recunoasterii acestora;
7. acorda aviz consultativ in vederea obtinerii calitatii de asociatie religioasa;
8. propune Guvernului recunoasterea statutului de utilitate publica pentru organizatii neguvernamentale cu activitate in domeniul vietii religioase, cu respectarea normelor legale;
9. elibereaza avizul necesar acordarii vizei de lunga sedere pentru activitati religioase sau prelungirii dreptului de sedere temporara pentru activitati religioase strainilor care urmeaza sa desfasoare sau desfasoara astfel de activitati pe teritoriul Romaniei;
10. tine evidenta si efectueaza plata contributiilor la Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate pentru personalul monahal al cultelor recunoscute de lege, care nu realizeaza venituri din munca, pensie sau alte surse;
11. colaboreaza cu sistemul educational si ia act de planurile de invatamant si programele analitice pentru predarea religiei, elaborate de cultele recunoscute de lege;
12. sprijina cultele recunoscute in organizarea si desfasurarea activitatilor de asistenta religioasa si sociala in armata, penitenciare, spitale, in camine de batrani, case de copii si in alte institutii, precum si in familii care se confrunta cu nevoi speciale;
13. sprijina cultele recunoscute in activitatea de evidenta, pastrare, conservare, restaurare si punere in valoare a bunurilor culturale mobile si imobile, aflate in proprietatea sau in folosinta cultelor, in conditiile legii;
14. ia act de alegerea sau numirea persoanelor care urmeaza sa ocupe functii de conducere, precum si a personalului clerical si laic din cadrul cultelor recunoscute de lege, inclusiv din invatamantul teologic neintegrat in invatamantul public, in vederea alocarii sprijinului financiar de la bugetul de stat pentru salarizarea personalului cultelor, potrivit legii;
15. tine evidenta unitatilor de cult ale cultelor recunoscute care solicita sprijin pentru salarizarea personalului clerical;
16. initiaza actiuni de relatii externe cu institutii de stat similare din alte tari si organizatii internationale neguvernamentale care se ocupa de garantarea si respectarea libertatii religioase, precum si a celorlalte drepturi fundamentale ale omului si participa la manifestarile organizate de acestea;
17. elaboreaza studii si sinteze documentare referitoare la viata religioasa din Romania, precum si despre activitatea cultelor si organizatiilor religioase din alte tari; organizeaza dezbateri, cu participarea specialistilor romani si straini, privind teoria si practica laica si ecleziastica in acest domeniu;
18. gestioneaza resursele financiare publice alocate pentru completarea fondurilor necesare salarizarii personalului clerical si neclerical, potrivit legii;
19. acorda sprijin financiar, in conditiile legii, pentru:
a) construirea, in conditiile aprobarii documentatiilor tehnico-economice potrivit reglementarilor in vigoare, precum si repararea lacasurilor de cult care apartin cultelor recunoscute de lege;
b) restaurarea si conservarea lacasurilor de cult care sunt monumente istorice si care apartin cultelor recunoscute de lege;
c) restaurarea si conservarea bunurilor din patrimoniul cultural national mobil ale cultelor recunoscute de lege;
d) completarea fondurilor proprii necesare intretinerii si functionarii unitatilor de cult cu venituri mici sau fara venituri;
e) amenajarea si intretinerea muzeelor detinute ori pe care le administreaza unitatile de cult;
f) achizitionarea de imobile necesare desfasurarii activitatilor unitatilor de cult si de asistenta sociala si medicala sustinute de acestea;
g) sprijinirea activitatilor de asistenta sociala si medicala organizate de cultele recunoscute de lege in spitale, centre de plasament, camine pentru batrani si alte forme de asistenta;
h) sustinerea unor actiuni cu caracter intern si international realizate de cultele recunoscute de lege;
i) construirea, amenajarea si repararea cladirilor avand destinatia de asezaminte de asistenta sociala si medicala ale unitatilor de cult;
j) construirea si repararea sediilor administrative ale eparhiilor sau ale centrelor de cult;
k) construirea si repararea sediilor unitatilor de invatamant teologic, proprietate a cultelor recunoscute de lege;
20. controleaza modul de utilizare a fondurilor primite de catre culte de la bugetul de stat, potrivit destinatiei stabilite si cu respectarea prevederilor legale;
21. sprijina cultele, la cerere, in organizarea evidentei contabile, statistice, in concordanta cu legislatia de specialitate, asigurand colaborarea acestora cu institutiile de sinteza.
(2) Secretariatul de Stat pentru Culte indeplineste si alte atributii prevazute de lege, precum si insarcinari date de prim-ministru.
ART. 5
Secretariatul de Stat pentru Culte elaboreaza proiecte de acte normative din domeniul vietii religioase si avizeaza proiecte de acte normative elaborate de ministere si alte organe de specialitate ale administratiei publice centrale si locale, cu implicatii in viata cultelor si asociatiilor religioase.
ART. 6
(1) Conducerea Secretariatului de Stat pentru Culte se exercita de catre un secretar de stat numit prin decizie a prim-ministrului.
(2) Secretarul de stat are calitatea de ordonator tertiar de credite.
(3) Secretarul de stat conduce intreaga activitate a Secretariatului de Stat pentru Culte si il reprezinta in raporturile cu celelalte ministere, alte autoritati publice si organizatii, precum si cu persoane fizice si juridice din tara si din strainatate.
(4) In exercitarea atributiilor sale secretarul de stat emite ordine, avize si instructiuni.
ART. 7
Personalul necesar desfasurarii activitatii Secretariatului de Stat pentru Culte este alcatuit din functionari publici si personal contractual, care sunt numiti, respectiv angajati, cu respectarea dispozitiilor legale, in limita numarului maxim de posturi prevazut la art. 10 alin. (1).
ART. 8
Finantarea activitatii Secretariatului de Stat pentru Culte se asigura de la bugetul de stat, prin bugetul Secretariatului General al Guvernului.
ART. 9
Preluarea patrimoniului aferent atributiilor in domeniul cultelor se face printr-un protocol de predare-preluare, incheiat intre Secretariatul General al Guvernului, Ministerul Culturii si Secretariatul de Stat pentru Culte, in termen de 15 zile de la data intrarii in vigoare a prezentei hotarari.
ART. 10
(1) Numarul maxim de posturi pentru aparatul propriu este de 33, exclusiv demnitarul si cabinetul acestuia.
(2) Structura organizatorica a Secretariatului de Stat pentru Culte este prevazuta in anexa care face parte integranta din prezenta hotarare.
(3) Statul de functii, structura organizatorica detaliata si regulamentul de organizare si functionare propriu se aproba prin ordin al secretarului de stat.
ART. 11
Incadrarea personalului in numarul maxim de posturi si in noua structura organizatorica se face cu respectarea regimului juridic aplicabil fiecarei categorii de personal, prin ordin al secretarului de stat, in termen de 45 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei hotarari.
ART. 12
La data intrarii in vigoare a prezentei hotarari se abroga Hotararea Guvernului nr. 22/2010 privind organizarea si functionarea Secretariatului de Stat pentru Culte, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 17 din 11 ianuarie 2010, cu modificarile si completarile ulterioare.

http://www.curierulfiscal.ro/2013/02/19/organizarea-si-functionarea-secretariatului-de-stat-pentru-culte/

Publicat în: Documente, Libertate religioasă, Politică, Postcomunism, Religie | Etichetat: curierulfiscal.ro, legislație, Secretariatul de Stat pentru Culte

Impactul schimbărilor legislative asupra Bisericilor Creștine Baptiste din România în perioada comunistă

De Marius Silvesan pe 06/07/2013 | 1 comentariu

Așa cum am anunțat într-un post anterior în cadrul Simpozionului Internațional „Stalinizare și destalinizare. Evoluții instituționale și impact social” voi avea o comunicare privind Impactul schimbărilor legislative asupra Bisericilor Creștine Baptiste din România în perioada comunistă. Scopul comunicării este acela de a prezenta impactul pe care schimbările legislative le-au avut asupra Bisericilor Creștine Baptiste din România pe parcursul perioadei comuniste, cu precădere în perioada 1948-1965.

Am în vedere faptul că stalinizarea ca proces nu s-a limitat doar la aspectele politice și culturale ci a avut un impact și asupra vieții religioase. În acest domeniu s-a urmărit impunerea modelului sovietic al relațiilor Biserică – Stat care avea la bază subordonarea bisericii și transformarea ei într-un aliat al statului. Din punct de vedere legislativ acest obiectiv s-a materializat prin intermediul unei legislații generale, înțelegând prin aceasta reglementările ce au vizat toate cele 14 culte religioase recunoscute, precum Legea Cultelor, Legea de organizare a Ministerului Cultelor, Decretul de organizare al Departamentului Cultelor, dar și o legislație specifică unei anumite biserici. În cazul Bisericii/Bisericilor Baptiste mă refer la necesitatea adaptării statutului de organizare și funcționare la cerințele regimului, la impunerea reglementării serviciilor religioase la începutul anilor ’50, continuate apoi cu măsuri privind arondarea, reglementarea statutului personalului de cult, necesitatea obținerii unei autorizații de funcționare dar și alte aspecte. Studiul urmărește să evidențieze aspecte de ordin legislativ precum și consecințele acestora asupra personalului de cult, credincioșilor dar și a Bisericii ca ansamblu, privită din punct de vedere instituțional, care se relaționa cu statul prin intermediul Uniunii Comunităților Creștine Baptiste din R.P.R. iar după 1965 prin intermediul Uniunii Comunităților Creștine Baptiste din R.S.R.

Transformările politice și religioase s-au sprijinit pe un cadru legislativ, fapt care îi dădea statului dreptul să acționeze legal deși de multe ori această aparentă legalitate a fost încălcată. Pentru înțelegerea aspectelor menționate consider oportun prezentarea unor elementele generale ale cadrului legislativ.

Mai jos prezint o schiță a studiului meu. Pentru cei interesați de aceste aspecte pot menționa că ele se regăsesc abordate în cartea mea Bisericile Creștine Baptiste din România între persecuție, acomodare și rezistență

Cadrul legislativ și impunerea modelului sovietic în raporturile Stat-biserică.

Schimbările produse la nivel politic şi social ca urmare a instaurării regimului comunist îşi găsesc o continuitate Bisericile Creștine Baptiste din România 1948-1965 - copertă față (Conform ideilor lui Eric Voegelin (1901-1985), unul din filosofii importanți ai secolului XX, ,,transformarea politică […] era de asemenea o schimbare religioasă”) în realizarea unui cadru legislativ pentru funcționarea și supravegherea cultelor religioase. Lecturarea prevederilor noului cadru legislativ construit începând cu anul 1948 poate lăsa aparența existenței unei libertăți religioase, însă aplicarea legilor și acțiunile statului dovedesc o acțiune concertată din partea acestuia de promovare a ateismului. Vorbim în acest caz de o diferență dintre discursul oficial și realitatea vieții religioase. Pentru înțelegerea acestor aspecte prezentăm și analizăm cadrul legislativ general privitor la cultele religioase recunoscute după anul 1948, cadrul constituțional și general legislativ cu referire specifică la domeniul religios, precum și pe cel specific referitor la cultul baptist.

Pentru legitimarea regimului comunist a fost elaborat un nou cadru legislativ prin intermediul căruia se urmărea aducerea sub controlul statului a vieții politice, sociale și religioase. Atunci când fac referire la cadrul legislativ am în vedere pe de o parte un cadru general și unul specific.

I. La nivel general am în vedere:

Cadrul constituțional cu cele trei constituții comuniste:

Constituția R.P.R. 1948,

Constituția R.P.R. 1952,

Constituția R.S.R. 1965

Decretul Nr.177 din 4 august 1948. Legea pentru regimul general al cultelor religioase

Legea cultelor religioase din 4 august 1948 a conferit Ministerului Cultelor controlul în problemele legate de treburile cultelor legal recunoscute. Deși articolul 1 afirma garantarea „libertății de conștiință și de credință”, această libertate era strict circumscrisă de o prevedere ambiguă potrivit căreia religia practicată era în armonie cu Constituția, securitatea internă, ordinea publică și moralitatea generală (articolele 6 şi 7). Recunoașterea legală a unui cult putea fi revocată oricând se considera justificat (articolul 13). Restricții similare se regăseau implicit în articolul 32, care prevedea că „preoţii care exprimau atitudini antidemocratice puteau fi lipsiţi temporar sau permanent de salariul lor, asigurat de către stat.” Această prevedere a fost invocată cu regularitate în timpul perioadei ceauşiste, în încercarea de a suprima activitatea pastorilor baptişti. Tuturor cultelor li se cerea să supună aprobării Ministerului Cultelor un statut reglementând activitatea lor, în conformitate cu legile statului; în schimb, ministerul avea să plătească salariile clerului cultelor recunoscute.
Mihai Bărbulescu, Dennis Deletant, Keith Hitchins, Şerban Papacostea, Pompiliu Teodor, Istoria României, Bucureşti, Editura Enciclopedică, 1998, pp. 490-496.

Conform Decretului 177/1948: „Cultele religioase pot funcționa liber dacă practicile şi ritualul lor nu sunt contrare Constituţiei, securităţii, ordinii publice şi bunelor moravuri”.

Organizarea instituțiilor prin intermediul cărora statul se relaționa și controla cultele (Ministerul Cultelor, Departamentul Cultelor)

În 1948, concomitent cu adoptarea Legii cultelor, prin Decretul nr. 178 din 3 august, Ministerul Cultelor se reorganiza ca „serviciu public prin care Statul îşi exercită dreptul de supraveghere şi control pentru a garanta folosinţa şi exerciţiul libertăţii conştiinţei şi libertăţii religioase”. Art. 2 prevedea că „recunoaşterea cultelor se face de către Guvern, prin Ministerul Cultelor”.

Departamentul Cultelor (1957)
Reglementarea trecerilor de la un cult la altul
Decretul 324/1957 care făcea referire la actele de vagabondaj
Codul Penal din anul 1960 care prevedea pedepsirea celor care oficiază acte de cult fără aprobările legale.

II. Legislație specifică Bisericii Baptiste

Statutul de organizare și funcționare al Cultului Creștin Baptist din R.P.R. (1950)

Limitarea deplasărilor personalului de cult (1950, 1954)

Reorganizarea (1948-1965)/Raionarea organizațiilor intermediare ale Cultului Creștin Baptist din R.P.R. (1951) – referire la comunitățile baptiste reduse de la 39 în 1948 la 29 cât prevedea Statutul adoptat în 1950, la 14 până în 1951 și apoi la 5 până în 1965. Raionarea comunităților baptiste din 1951 are loc în contextul reorganizării administrativ-economice a țării, referire la Legea privind raionarea administrativ-economică a teritoriului țării din 1950.

Reglementarea serviciilor divine în Bisericile Creștine Baptiste (1954).

Reglementări în privința dreptului de a predica

Publicat în: Baptişti, Comunism, Evanghelici, Istoria Bisericii, Istorie, Libertate religioasă, Persecuţie, Religie | Etichetat: legislație, Marius Silveșan - Bisericile Creștine Baptiste din România între persecuție - acomodare și rezistență (1948-1965), Simpozionului internaţional de la Făgăraş - Sâmbăta de Sus „Stalinizare și destalinizare. Evoluții instituționale și impact social”4-7 iulie 2013

Programul Simpozionului internaţional de la Făgăraş – Sâmbăta de Sus, ediţia a VIII-a, „Stalinizare și destalinizare. Evoluții instituționale și impact social”, 4-7 iulie 2013

De Marius Silvesan pe 05/07/2013 | 1 comentariu

În perioada 4-7 iulie mă aflu la un Simpozion Internațional având ca temă generală „Stalinizare și destalinizare. Evoluții instituționale și impact social”. În cadrul acestui eveniment am o comunicare referitoare la impactul schimbărilor legislative în plan religios cu titlul Impactul schimbărilor legislative asupra Bisericilor Creștine Baptiste din România în perioada comunistă. Comunicarea va fi prezentată sâmbătă, 6 iulie 2013, în cadrul Secțiunii II IMPACTUL STALINIZĂRII ȘI DESTALINIZĂRII ASUPRA BISERICILOR ȘI CREDINCIOȘILOR.

Simpozionului internaţional de la Făgăraş – Sâmbăta de Sus „Stalinizare și destalinizare. Evoluții instituționale și impact social”4-7 iulie 2013

Mai jos găsiți programul simpozionului preluat de pe blogul lui Cosmin Budeancă, unul din organizatorii acestui eveniment.

Joi, 4 Iulie 2013

– Sosirea participanţilor

Cazarea participanţilor la Hotelul Academiei „Brâncoveanu”, Sâmbăta de Sus

19.00 Cina –

Vineri, 5 Iulie 2013

8.30 – Micul dejun

Aula Academiei „Brâncoveanu”, Sâmbăta de Sus

9.30 – 10.00 Deschiderea oficială a simpozionului „Stalinizare și destalinizare. Evoluții instituționale și impact social”

– Cuvânt de salut din partea organizatorilor: Cercet. dr. Cosmin BUDEANCĂ (Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc), Prof. Florentin OLTEANU (Memorialul Rezistenţei Anticomuniste Ţara Făgăraşului)

– Cuvânt de salut Octav BJOZA (Preşedintele Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici din România)

– Cuvânt de salut din partea autorităţilor locale

– Prezentare de carte: Destine individuale și colective în comunism, Polirom, 2013 (Cosmin Budeancă, Florentin Olteanu);Remembrance in time, I-II, Transilvania University Press of Brașov, 2012 (Elena Helerea)

Aula Academiei „Brâncoveanu”, Sâmbăta de Sus

STALINIZARE ȘI DESTALINIZARE. EVOLUȚII INSTITUȚIONALE ȘI IMPACT SOCIAL

10.00 – 11.00 Comunicări

Moderatori: Comandor dr. Olimpiu-Manuel GLODARENCO, Cercet. dr. Cosmin BUDEANCĂ

– Ion CIUPEA, Florentin OLTEANU (Fundația Culturală „Negru Vodă”, Făgăraș, Memorialul Rezistenței Anticomuniste „Țara Făgărașului”) – File din rezistenţa anticomunistă făgărăşeană: Satul Ileni

– Drd. Vadim GUZUN (Ministerul Afacerilor Externe al României) –Rusia stalinistă împotriva Rusiei ţărăneşti: perspectivă diplomatică europeană (1928-1930)

– Prof. dr. Gabriela OTESCU-BICA (Teregova) – Interferenţe instituţionale în mediul rural reflectate în mărturiile orale din zona Banatului montan (1940-1970)

– Cercet. Leontin NEGRU (Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii) – Germanii basarabeni – o comunitate sacrificată

11.00 – 11.15 Pauză

11.15- 13.30 Comunicări

– Conf. univ. dr. Sorin RADU, drd. Alexandru NICOLAESCU (Facultatea de Științe Socio-Umane, Universitatea „Lucian Blaga”, Sibiu) – Procesul de verificare a membrilor şi „reorganizarea” Frontului Plugarilor în anii 1947-1953

– Asist. univ. dr. Cornel MICU (Facultatea de Comunicare și Relații Internaționale, Universitatea „Danubius”, Galați) –Redefinirea strategiei regimului comunist din România faţă de colectivizarea agriculturii (1953-1956)

– Cercet. dr. Sanda BORȘA (Institutul de Istorie „George Bariț”, Cluj-Napoca) – Un episod al „transformării socialiste”: colectivizarea agriculturii în Raionul Bistrița (1950-1962)

– Comandor dr. Olimpiu-Manuel GLODARENCO (Muzeul Național Militar, București), căpitan comandor Marius ROHART (Muzeul Marinei Române, Constanța), dr. Florin C. STAN (Muzeul Marinei Române, Constanța) – Aspecte din istoria marinei militare române în anii ’50-’60

– Prof. univ. dr. Ion ZAINEA (Facultatea de Istorie Geografie şi Relaţii Internaţionale, Universitatea din Oradea) – Direcţia Generală pentru Presă și Tipărituri / Comitetul pentru Presă şi Tipărituri – instituţia de cenzură/pază a regimului comunist (1949-1977)

13.30 – Masa de prânz

15.00 – 17.00 Comunicări

Moderatori: Dr. Iuliu CRĂCANĂ, Prof. Florentin Olteanu

– Lect. univ. dr. Ilarion ȚIU (Facultatea de Științe Politice, Universitatea Creștină „Dimitrie Cantemir”) – Legislația presei din anii ’70, o tentativă de restalinizare a mass-media?

– Asist. univ. dr. Cezar STANCIU (Facultatea de Științe Umaniste, Universitatea „Valahia”, Târgovişte) – Reconstrucţia diplomaţiei româneşti în contextul destalinizării

– Dr. Iuliu CRĂCANĂ (Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii) – Stalinizarea şi destalinizarea justiţiei în România comunistă

– Lect. univ. dr. Mihai CROITOR (Facultatea de Istorie și Filozofie, Universitatea „Babeș-Bolyai”, Cluj-Napoca) – „Planul Valev” și impactul acestuia asupra relațiilor româno-sovietice

17.00-17.15 Pauză

17.15- 19.00 Comunicări

– Cercet. dr. Manuela MARIN (Universitatea de Vest Timişoara) –Modernizarea socialistă şi cultul personalităţii lui Nicolae Ceauşescu

– Cercet. drd. Nicolae VIDENIE (Institutul Român de Istorie Recentă) – Moartea dictatorului sovietic Iosif Visarionovici Djugasvili/Stalin reflectată în presa exilului românesc postbelic (1945-1989)

– Drd. Nicoleta ȘERBAN (Facultatea de Istorie, Universitatea București) – Momentul înlăturării monumentului lui I.V. Stalin din București (1956)

19.00 – Cina

Sâmbătă, 6 Iulie 2013

8.00 – Micul dejun

Secțiunea I

STALINIZARE ȘI DESTALINIZARE. EVOLUȚII INSTITUȚIONALE ȘI IMPACT SOCIAL

9.00 – 11.00 Comunicări

Moderatori: Cercet. Robert FÜRTÖS, Asist. drd. arh. Vlad MITRIC-CIUPE

– Asist. cercet. dr. George NEAGOE (Institutul de Istorie şi Teorie Literară „G. Călinescu”, Academia Română, Bucureşti; Facultatea de Litere, Universitatea din Bucureşti) – Scriitor şi propagandist: George Călinescu şi optimismul „destalinizării”

– Asist. drd. arh. Vlad MITRIC-CIUPE (Facultatea de Arhitectură, Universitatea „Spiru Haret”, București) – Arhitecţii români şi detenţia politică 1944-1964. Prezentare generală şi studiu de caz: Arh. Mucichescu Nicolae

– Cercet. Robert FÜRTÖS (Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei, Sighetu Marmației) – Ioan Hudiţă în documentele Securităţii

– Cercet. Constantin VASILESCU (Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc), Cercet. Alin MUREŞAN (Centrul de Studii în Istorie Contemporană) – Ascensiune şi declin în cadrul aparatului de Securitate. Studiu de caz: Maiorul Aurel Ceia

– Cercet. drd. Dumitru LĂCĂTUȘU (Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc) – Prăbuşirea unui lider stalinist: Alexandru Drăghici

11.00 – 11.15 Pauză

11.15 – 13.30 Comunicări

– Cercet. drd. Cristina ROMAN (Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc) – Procesul lui Lucrețiu Pătrășcanu. Un paradox al timidei destinderi de după martie 1953

– Dr. Ion RÎŞNOVEANU (Muzeul Marinei Române, Constanța) –Reabilitarea unui nevinovat: Comandorul (r) Constantin Pogonat

– Cercet. dr. Miodrag MILIN (Institutul de Studii Bănățene, Academia Română – Filiala Timişoara), Dr. Andrei MILIN (Muzeul Satului Bănăţean din Timişoara) – Stalinism, post-stalinism şi evoluţii mai recente în democraţia minoritarilor sârbi din România

– Conf. univ. dr. Ludmila ROTARI (Universitatea „Spiru Haret” Bucureşti) – Efectele politicii staliniste de creare a unor noi naţiuni – moldovenii din Ucraina

– Lect. univ. dr. Ilie GHERHEȘ (Universitatea de Vest „Vasile Goldiș” Arad, Filiala Baia-Mare) – Aspecte ale stalinizării României. Studiu de caz: regimul lui Ivan Odoviciuc în Maramureș (20 ianuarie – 9 aprilie 1945)

13.30 – Masa de prânz

Secțiunea II

IMPACTUL STALINIZĂRII ȘI DESTALINIZĂRII ASUPRA BISERICILOR ȘI CREDINCIOȘILOR

Sala „Sinodicon”

9.00 – 11.00 Comunicări

Moderatori: Drd. JANOSI Csongor, Cercet. dr. Ion XENOFONTOV

– Conf. univ. dr. Gabriel MOISA (Facultatea de Istorie Geografie şi Relaţii Internaţionale, Universitatea din Oradea) – Impactul stalinizării asupra Bisericii Ortodoxe Române: Cazul preoţilor Ioan Crişan şi Florian Rațiu (judeţul Arad)

– Drd. Claudiu CĂLIN (Episcopia Romano-Catolică de Timişoara) –Desființarea abuzivă a Diecezei Romano-Catolice de Timișoara de către autoritățile comuniste în anul 1948

– Dr. Sergiu SOICA (Comloșu Mare) – Desfiinţarea unei Instituţii. Studiu de caz: Episcopia Greco-Catolică de Oradea

– Cercet. Alina URS (Centrul de Studii în Istorie Contemporană, București) – Un pas spre comunizare. Eliminarea educaţiei religioase din şcolile publice

– Cercet. Constantin PETRE (Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc) – Detenţia politică a femeilor pe motive religioase. Cazul Martorilor lui Iehova (1948-1964)

– Dr. Marius SILVEȘAN (Institutul Teologic Baptist, București) –Impactul schimbărilor legislative asupra Bisericilor Creștine Baptiste din România în perioada comunistă

11.00 – 11.15 Pauză

11.15- 13.30 Comunicări

– Drd. JANOSI Csongor (Facultatea de Teologie Reformată, Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca) – Colaborarea româno-maghiară la nivelul Ministerelor de Interne și a organelor de securitate pe probleme ecleziastice reformate la sfârșitul anilor 1950 și începutul anilor ’60

– Cercet. BANDI István (Arhiva Istorica a Serviciilor Secrete din Ungaria – ÁBTL) – Încercarea de destructurare a Bisericii Romano-Catolice – un pas în procesul comunizării Ungariei postbelice

– Cercet. VÖRÖS Géza (Arhiva Istorica a Serviciilor Secrete din Ungaria – ÁBTL) – Posibilitatea exercitării libere a credinței în țările de democrație populară. Studiu de caz: Ungaria

– Dr. Romeo CEMÎRTAN (Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală a Moldovei, Chişinău) – Persecutarea clericilor şi a comunităţilor religioase din R.S.S. Moldova de către statul sovietic (1945-1962)

– Cercet. dr. Ion XENOFONTOV (Institutul de Studii Enciclopedice al Academiei de Științe a Moldovei) – Activitatea împuterniciților în problemele bisericii ortodoxe de pe lângă Consiliul de Miniştri al URSS pentru R.S.S. Moldovenească (1944-1965)

– Cercet. dr. Liliana CONDRATICOVA (Institutul Patrimoniului Cultural al Academiei de Științe a Moldovei, Chișinău, Republica Moldova) – Politica autorităților sovietice față de inventarul liturgic (1944-1960)

– Cercet. Manole BRIHUNEȚ (Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală, Chișinău, Republica Moldova) – Calvarul bisericii Sfântul Nicolae din satul Mileștii Mici în perioada sovietică: de la lăcaș de cult la muzeul ținutului natal

13.30 – Masa de prânz

MEMORIA REGIMURILOR COMUNISTE ȘI VALORIFICAREA MUZEALĂ A ISTORIEI ACESTORA

Aula Academiei „Brâncoveanu”

15.00 – 17.00 Comunicări

Moderatori: Dr. Claudia-Florentina DOBRE, Drd. Ruxandra Iuliana PETRINCA

– Drd. Ruxandra Iuliana PETRINCA (Facultatea de Istorie și Studii Clasice, Universitatea „McGill”, Montréal, Canada) – La jumătatea distanței dintre memorie și istorie. Memorialistica Gulagului ca gen literar

– Dr. Claudia-Florentina DOBRE (Fundația Culturală „Memoria”, București), Dr. Valeriu ANTONOVICI (Școala Națională de Studii Politice și Administrative, București) – Bărăgan Stories: Memories from the Romanian Siberia*

– Prof. Mihaela-Cristina GHERHEȘ (Baia Mare) – Impactul stalinizării în România. Studiu de caz: copilăria „mea” la bloc

– Cercet. dr. Viorica OLARU-CEMÂRTAN (Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală a Moldovei, Chişinău) – Cunoaşterea trecutului comunist prin intermediul mijloacelor moderne, interactive

– Cercet. dr. Cosmin BUDEANCĂ (Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc) – Demersuri instituționale de memorializare a comunismului românesc

17.00 – 17.15 Pauză

17.15 – 19.00 Comunicări

– Dr. Claudia Florentina DOBRE (Fundația Culturală „Memoria”, București) – Comunismul muzeificat: o abordare comparativă a muzeelor din România, Bulgaria, Ungaria şi Republica Cehă

– Asist. dr. Izabela SKORZYNSKA (Facultate de Istorie, Universitatea „Adam Mickiewicz”, Poznań, Polonia), Dr. Anna Maria WACHOWIAK (Szczecin, Poland) – Museification of Communism as an Element of Practices in the Process of Creating Regional and National Identity in Poland. A Few Cases Studies

– Asist. univ. Jernej Letnar ČERNIČ (Școala Guvernamentală și de Studii Europene, Kranj, Slovenia) – Consolidating Transitional Justice through constructing memorials in Slovenia

– Magistrat Renato PODBERSIČ (Centrul de Studii pentru Reconciliere Natională, Ljubljana, Slovenia) – Huda Jama – How to museally present the mass killing site in St. Barbara pit

– Cercet. avocat Boštjan KOLARIČ (Centrul de Studii pentru Reconciliere Natională, Ljubljana, Slovenia) – An Example of a Modern Approach. The Spomenik (Monument) Project in Slovenia

18.45 – 19.00 – Concluziile Simpozionului

19.00 – Cina

Duminică, 7 Iulie 2013

8.30 – Plecarea participanţilor

9.30-11.30 Vizită la Fundaţia „Negru Vodă” şi la Cetatea din Făgăraş – Memorialul Rezistenţei Anticomuniste Ţara Făgăraşului.

Publicat în: Anunţuri, Baptişti, Comunism, Conferinte, Cultură, Educație, Istoria Bisericii, Istorie, Libertate religioasă, Persecuţie, Postcomunism, Religie, Simpozioane | Etichetat: Cosmin Budeancă, legislație, Simpozionului Internaţional de la Făgăraş - Sâmbăta de Sus, Simpozionului internaţional de la Făgăraş - Sâmbăta de Sus „Stalinizare și destalinizare. Evoluții instituționale și impact social”4-7 iulie 2013

Ordinul 6560/2012 Ordin privind aprobarea standardelor minimale necesare şi obligatorii pentru conferirea titlurilor didactice din învăţământul superior şi a gradelor profesionale de cercetare-dezvoltare

De Marius Silvesan pe 12/01/2013 | 1 comentariu

Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 890 din 27.12.2012

Intrat în vigoare la: 27.12.2012

În baza prevederilor art. 219 alin. (1) lit. a) din Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 16 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 319/2003 privind Statutul personalului de cercetare-dezvoltare,

având în vedere prevederile Ordinului ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 5.644/2012 privind unele măsuri de organizare şi funcţionare a Consiliului Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare, în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 536/2011 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, cu modificările şi completările ulterioare, ministrul educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului emite prezentul ordin.

Art. 1. –

Se aprobă standardele minimale necesare şi obligatorii pentru conferirea titlurilor didactice din învăţământul superior şi a gradelor profesionale de cercetare-dezvoltare, prevăzute în anexele nr. 1-35*), care fac parte integrantă din prezentul ordin, după cum urmează:

____________

*) Anexele nr. 1-35 se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 890 bis, care se poate achiziționa de la Centrul pentru relații cu publicul al Regiei Autonome „Monitorul Oficial”, București, şos. Panduri nr. 1.

Anexa nr. 1 – Comisia Matematică

Anexa nr. 2 – Comisia Informatică

Anexa nr. 3 – Comisia Fizică

Anexa nr. 4 – Comisia Chimie

Anexa nr. 5 – Comisia Ştiinţele Pământului

Anexa nr. 6 – Comisia Inginerie civilă şi management

Anexa nr. 7 – Comisia Ingineria materialelor

Anexa nr. 8 – Comisia Inginerie chimică, inginerie medicală, ştiinţa materialelor şi nanomateriale

Anexa nr. 9 – Comisia Inginerie electrică

Anexa nr. 10 – Comisia Inginerie energetică

Anexa nr. 11 – Comisia Electronică, telecomunicaţii şi nanotehnologie

Anexa nr. 12 – Comisia Inginerie geologică, mine, petrol şi gaze

Anexa nr. 13 – Comisia Inginerie aerospaţială, autovehicule şi transporturi

Anexa nr. 14 – Comisia Ingineria resurselor vegetale şi animale

Anexa nr. 15 – Comisia Calculatoare, tehnologia informaţiei şi ingineria sistemelor

Anexa nr. 16 – Comisia Inginerie industrială şi management

Anexa nr. 17 – Comisia Inginerie mecanică, mecatronică şi robotică

Anexa nr. 18 – Comisia Ingineria mediului

Anexa nr. 19 – Comisia Biologie şi biochimie Anexa nr. 20 – Comisia Medicină

Anexa nr. 21 – Comisia Medicină veterinară

Anexa nr. 22 – Comisia Medicină dentară

Anexa nr. 23 – Comisia Farmacie

Anexa nr. 24 – Comisia Ştiinţe juridice

Anexa nr. 25 – Comisia Sociologie, ştiinţe politice şi administrative

Anexa nr. 26 – Comisia Ştiinţe militare, informaţii şi ordine publică

Anexa nr. 27 – Comisia Ştiinţe economice şi administrarea afacerilor

Anexa nr. 28 – Comisia Psihologie şi ştiinţe comportamentale

Anexa nr. 29 – Comisia de Filologie

Anexa nr. 30 – Comisia Filosofie

Anexa nr. 31 – Comisia Istorie şi studii culturale

Anexa nr. 32 – Comisia Teologie

Anexa nr. 33 – Comisia Arhitectură şi urbanism

Anexa nr. 34 – Comisia de Arte vizuale

Anexa nr. 35 – Comisia Artele spectacolului

Art. 2. –

(1) La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă prevederile legale referitoare la standardele minimale necesare şi obligatorii pentru conferirea titlurilor didactice din învăţământul superior şi a gradelor profesionale de cercetaredezvoltare, respectiv:

a) prevederile art. 1-3, 5 şi 6 din Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 4.478/2011 privind aprobarea standardelor minimale necesare şi obligatorii pentru conferirea titlurilor didactice din învăţământul superior, a gradelor profesionale de cercetare-dezvoltare şi a atestatului de abilitare, pentru domeniile ştiinţifice aferente panelurilor pe domenii fundamentale P1 – Matematică şi ştiinţe ale naturii, P2 – Ştiinţe inginereşti şi P3 – Ştiinţe biomedicale din cadrul Consiliului Naţional pentru Atestarea Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 448 din 27 iunie 2011;

b) prevederile art. 1-3, 5 şi 6 din Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 4.691/2011 privind aprobarea standardelor minimale necesare şi obligatorii pentru conferirea titlurilor didactice din învăţământul superior, a gradelor profesionale de cercetare-dezvoltare şi a atestatului de abilitare, pentru domeniile ştiinţifice aferente panelului pe domenii fundamentale P4 – Ştiinţe sociale din cadrul Consiliului Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 535 din 28 iulie 2011, cu modificările ulterioare;

c) prevederile art. 1-3 şi 5-7 din Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 4.692/2011 privind aprobarea standardelor minimale necesare şi obligatorii pentru conferirea titlurilor didactice din învăţământul superior, a gradelor profesionale de cercetare-dezvoltare şi a atestatului de abilitare, pentru domeniile ştiinţifice aferente panelului pe domenii fundamentale P5 – Arte şi ştiinţe umaniste din cadrul Consiliului Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 540 din 29 iulie 2011, cu modificările ulterioare.

(2) Fac excepţie prevederile referitoare la standardele minimale necesare pentru obţinerea atestatului de abilitare.

Art. 3. –

Direcţia generală învăţământ superior, Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare şi instituţiile de învăţământ superior vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 4. –

Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Ministrul educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului,
Ecaterina Andronescu

Bucureşti, 20 decembrie 2012.

Nr. 6.560.

Sursa: http://lege5.ro

Ești interesat de acest subiect? Citeşte şi:

LEGEA EDUCATIEI NATIONALE (LEGEA 1/2011) – FORMA APLICABILĂ ÎNCEPÂND CU 31 MAI 2012

Legea Educațieie Naționale a fost modificată. Iată noutățile

METODOLOGIA SI CRITERIILE PRIVIND ACORDAREA GRADAȚIEI DE MERIT ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR ÎN ANUL ȘCOLAR 2012-2013

Topul universităţilor din România, după standardele UE

In ce consta clasificarea universitatilor românești

Efecte ale clasificarii universităților

Marile noutati ale anului scolar 2011-2012

ANDREI PLEŞU DESPRE EDUCAȚIA RELIGIOASĂ

EDUCAȚIA RELIGIOASĂ ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ – ASPECTE GENERALE ALE PERIOADEI DE ÎNCEPUT

Publicat în: Educație, Știri | Etichetat: învățământul superior, lege5.ro, legislație, Ministerul Educației Cercetării și Sportului

Metodologia si criteriile privind acordarea gradației de merit în învățământul preuniversitar în anul școlar 2012-2013

De Marius Silvesan pe 11/01/2013 | 9 comentarii

CAPITOLUL I
Acordarea gradatiei de merit in invatamantul preuniversitar in anul scolar 2012-2013

SECTIUNEA 1
Dispozitii generale

Art. 1. –

Prin unitati de invatamant, in sensul prezentei metodologii, se au in vedere unitatile de invatamant preuniversitar de stat, cu personalitate juridica.

Art. 2. –

(1) Numarul de gradatii care se acorda se calculeaza astfel: din numarul stabilit prin aplicarea a 16% din totalul posturilor didactice existente la nivelul inspectoratului scolar se scade numarul de gradatii acordate in ultimii 4 ani, avand in vedere ca gradatia de merit se acorda pe o perioada efectiva de 5 ani, fara a fi luate in calcul perioadele de suspendare a contractului individual de munca din motive neimputabile angajatului sau de exercitare a unei functii publice.

(2) In situatia in care personalului didactic, celui de conducere, inclusiv celui din cluburile sportive scolare si din palatele si cluburile copiilor/Palatul National al Copiilor i se modifica locul de munca, cu pastrarea calitatii de personal didactic calificat, la nivelul aceluiasi judet/al municipiului Bucuresti, acesta isi pastreaza gradatia de merit.

(3) Personalul didactic din invatamant beneficiar al gradatiei de merit detasat in alt judet/municipiul Bucuresti isi pastreaza gradatia de merit, in conditiile art. 47 alin. (2) din Legeanr. 53/2003 – Codul muncii, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.

(4) Cadrele didactice beneficiare ale gradatiei de merit pretransferate/transferate in alt judet/municipiul Bucuresti isi pastreaza gradatia de merit, cu incadrarea in numarul maxim de gradatii de merit pentru anul respectiv la nivelul judetului/municipiului Bucuresti in care s-au pretransferat/ transferat.

(5) La solicitarea unitatii de invatamant in care cadrul didactic beneficiar al gradatiei de merit s-a pretransferat prin schimb de posturi pe baza consimtamantului scris in alt judet/municipiul Bucuresti in timpul anului scolar, inspectoratul scolar ii acorda gradatie de merit, cu incadrarea in numarul maxim de gradatii, cu respectarea prevederilor art. 2 alin. (1).

Art. 3. –

Gradatia de merit se atribuie pe o perioada efectiva de 5 ani, incepand cu data de 1 septembrie 2013.

Art. 4. –

(1) Personalul didactic din invatamant care a beneficiat de gradatie de merit pana la 31 august 2013 poate participa la un nou concurs.

(2) Personalul didactic pensionat nu mai beneficiaza de gradatie de merit de la incetarea contractului individual de munca pe perioada nedeterminata in vederea pensionarii.

SECTIUNEA a 2-a
Inscrierea la concursul pentru acordarea gradatiei de merit

Art. 5. –

(1) La concursul pentru acordarea gradatiei de merit poate participa:

a) personalul didactic de predare si de conducere din invatamantul preuniversitar cu contract individual de munca pe perioada nedeterminata sau pe perioada determinata, cu o vechime efectiva in invatamantul preuniversitar de peste 4 ani, cu performante deosebite in inovarea didactica, in pregatirea prescolarilor sau a elevilor, in pregatirea elevilor distinsi la concursuri scolare, faza judeteana/a municipiului Bucuresti, interjudeteana, faza nationala si internationala, in perioada 1 septembrie 2008-31 august 2012, si calificativul „Foarte bine” in fiecare an scolar incheiat din perioada evaluarii;

b) personalul didactic de predare de la centrele judetene/al municipiului Bucuresti de resurse si asistenta educationala, centrele scolare pentru educatie incluziva, centrele logopedice interscolare si cabinetele logopedice, centrele si cabinetele de asistenta psihopedagogica angajat cu contract individual de munca, cu o vechime efectiva in invatamantul preuniversitar de peste 4 ani, cu performante deosebite in inovarea didactica, in pregatirea prescolarilor sau a elevilor, in pregatirea elevilor distinsi la concursuri scolare, faza judeteana/a municipiului Bucuresti, interjudeteana, nationala si internationala, in perioada 1 septembrie 2008-31 august 2012, si calificativul „Foarte bine” in fiecare an scolar incheiat din perioada evaluarii;

c) personalul didactic de predare si de conducere de la cluburile sportive scolare, palatele si cluburile copiilor, precum si cel de la Palatul National al Copiilor angajat cu contract individual de munca, cu o vechime efectiva in invatamantul preuniversitar de peste 4 ani, cu performante deosebite in inovarea didactica, in pregatirea prescolarilor sau a elevilor, in pregatirea elevilor distinsi la concursuri scolare, faza judeteana/a municipiului Bucuresti, interjudeteana, faza nationala si internationala, in perioada 1 septembrie 2008-31 august 2012, si calificativul „Foarte bine” in fiecare an scolar incheiat din perioada evaluarii.

(2) In cazul suspendarii contractului individual de munca din motive neimputabile angajatului in perioada 1 septembrie 2008-31 august 2012, in conformitate cu prevederile art. 255 din Legea educatiei nationale nr. 1/2011, cu modificarile si completarile ulterioare, personalul didactic din invatamantul preuniversitar se evalueaza pentru perioada de 4 ani in intervalul 1 septembrie 2002-31 august 2012 in care salariatul si-a desfasurat activitatea, fara a fi luate in calcul perioadele evaluate pentru obtinerea gradatiei de merit in sesiunile anterioare.

SECTIUNEA a 3-a
Criterii pentru acordarea gradatiei de merit

Art. 6. –

Inspectoratul scolar evalueaza activitatea candidatilor inscrisi pentru acordarea gradatiei de merit, inclusa in raportul de autoevaluare, sustinuta prin documente doveditoare, din ultimii 4 ani in perioada 1 septembrie 2008-31 august 2012 sau in perioada prevazuta la art. 5 alin. (2). Fisa in baza careia se realizeaza evaluarea se elaboreaza, tinandu-se seama de criteriile generale care trebuie indeplinite de candidat, de inspectoratul scolar si de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului pentru personalul didactic de predare si de conducere din invatamantul sportiv integrat si suplimentar, palatele si cluburile copiilor, cu consultarea organizatiilor sindicale reprezentative.

1. Criteriul activitatilor complexe cu valoare instructiv-educativa – ponderea 80%:

a) rezultate deosebite obtinute in pregatirea prescolarilor si a elevilor in atingerea obiectivelor/competentelor specifice impuse de curriculumul scolar, materializate in progresul elevilor la clasa, in rezultate ale elevilor la clasa, la testari si examene nationale de sfarsit de ciclu, rezultate obtinute cu clasa si individual la disciplinele de specialitate din invatamantul vocational;

b) initierea si aplicarea unor proiecte de predare a disciplinei prin utilizarea programului AEL in cadrul scolii;

c) performante dovedite in pregatirea elevilor distinsi la olimpiade scolare si/sau concursuri de profil, concursuri culturalartistice si sportive incluse in Calendarul activitatilor educative nationale elaborat de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, materializate prin obtinerea premiilor: locul I, al II-lea, al III-lea, mentiunilor si premiilor speciale la faza internationala/nationala/judeteana/a municipiului Bucuresti si interjudeteana/regionala;

d) pregatirea loturilor olimpice pentru concursurile scolare, participarea, in calitate de membru al comisiei de evaluare/organizare, la concursurile si olimpiadele judetene, interjudetene, nationale si internationale incluse in programul de activitati si in calendarul inspectoratelor scolare/Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului;

e) pregatirea loturilor olimpice, activitatea in unitati de invatamant vocationale, participarea, in calitate de membru al comisiei de evaluare/organizare, la concursurile si olimpiadele judetene, interjudetene, nationale ori internationale; organizarea de concursuri si festivaluri la nivel international, national sau interjudetean; organizarea de spectacole, expozitii, concerte, simpozioane la nivel international, national ori interjudetean;

f) rezultate masurabile obtinute in activitatile culturale si educative organizate in scoala, cu impact la nivel local/judetean/interjudetean/al municipiului Bucuresti/national/ international;

g) activitatea si rezultatele obtinute in centrele de excelenta si in cadrul unitatilor de invatamant vocational sau cu elevi cu dificultati de invatare;

h) activitatea desfasurata in vederea realizarii echitatii in educatie (activitati de remediere scolara, gradinita de vara, de educatie incluziva, de educatie multiculturala/interculturala, educatie pentru diversitate/alteritate, programe de educatie a parintilor recunoscute la nivel judetean/national);

i) rezultate masurabile/cuantificabile obtinute in desfasurarea unor activitati practice, educative pentru formarea de abilitati de comunicare, antreprenoriale si tehnice;

j) rezultate deosebite obtinute in activitati de voluntariat la nivel local/judetean/national/international;

k) activitate de coordonator de programe educative scolare si extrascolare sau indrumarea colectivelor redactionale ale revistelor scolare;

l) participarea la cursuri de formare din proiectele POSDRU;

m) coordonarea activitatilor din cadrul Strategiei nationale de actiune comunitara;

n) integrarea copiilor cu cerinte educative speciale in scolile de masa si desfasurarea activitatilor de educatie remediala;

o) participarea concreta la sustinerea performantei scolare si la pregatirea remediala;

p) crearea de softuri educationale in specialitate, platforme de e-learning pentru sustinerea progresului scolar.

2. Criteriul privind performante deosebite in inovarea didactica/manageriala – ponderea 10%:

a) elaborarea de programe scolare, regulamente, metodologii, indrumatoare/ghiduri metodice, manuale scolare, auxiliare didactice, reviste scolare, avizate de inspectoratul scolar sau de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, dupa caz; carti in domeniul educational, inregistrate cu ISBN; elaborarea de programe scolare pentru discipline optionale noi, insotite de suportul de curs sau vizand curriculumul pentru optional integrat in dezvoltare locala;

b) elaborarea de carti si lucrari stiintifice publicate in domeniul didacticii, specialitatii si managementului educational, inregistrate cu ISBN;

c) activitatea de evaluator de manuale, de mentorat, de formator, activitate in domeniul sindical in cadrul federatiilor sindicale reprezentative la nivel de ramura invatamant, precum si in cadrul asociatiilor profesionale ale cadrelor didactice la nivel local/judetean/national/international, participarea cu comunicari la simpozioane judetene, regionale, nationale si/sau internationale, contributia la cercetari stiintifice in specialitate sau in domeniul problematicii invatamantului si educatiei; se va stabili un punctaj defalcat pentru cursuri cu o durata de minimum 3 zile (24 de ore);

d) activitatea de metodist, membru in consiliul consultativ de specialitate de la nivelul inspectoratului scolar si in comisia nationala de specialitate, coordonator de cerc pedagogic;

e) activitatea desfasurata in cadrul unor comisii tehnice de elaborare a unor acte normative/administrative cu caracter normativ, in cadrul unor comisii consultative de dialog social si al altor structuri de dialog social, precum si in comisiile nationale de specialitate.

3. Criteriul privind participarea la proiecte – ponderea 5%:

a) proiecte din fonduri structurale europene, proiecte internationale care au ca obiective performanta scolara, progresul scolar, dezvoltarea competentelor si abilitatilor prescolarilor si elevilor, educatia civica, educatia complementara, formarea personalitatii prescolarilor si elevilor, dezvoltarea capacitatii de adaptare la schimbare, dezvoltarea profesionala a cadrelor didactice;

b) proiecte elaborate si implementate in baza prevederilor Metodologiei si criteriilor privind acordarea gradatiei de merit in invatamantul preuniversitar, aprobata prin Ordinul ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului nr. 5.486/2011, materializate prin raportul de activitate si portofoliul personal.

4. Criteriul privind cresterea prestigiului unitatii de invatamant/conexe – ponderea 5%:

a) contributii individuale si/sau in echipa la dezvoltarea institutionala a scolii;

b) atragerea de finantari extrabugetare pentru unitate, programe, proiecte, centre de documentare si informare, laboratoare etc., avand ca efect cresterea calitatii institutiei si a procesului de predare-invatare-evaluare, a bazei didacticomateriale;

c) realizarea de proiecte extracurriculare, cu finantare extrabugetara, avand drept obiectiv cresterea calitatii procesului de invatamant;

d) realizari in ceea ce priveste educatia adultilor si conversia profesionala (cursuri, programe, materiale auxiliare, platforme de invatare).

Art. 7. –

(1) Punctajul se aplica in mod unitar pentru toate functiile didactice si se stabileste in comisia paritara de la nivelul inspectoratului scolar, tinand seama de ponderea criteriilor 1-4 prevazute la art. 6. In baza acestor punctaje, stabilite in mod unitar, se elaboreaza cate o grila specifica fiecarei categorii de candidati:

a) educatoare/institutori/profesori pentru invatamantul prescolar;

b) invatatori/institutori/profesori pentru invatamantul primar;

c) profesori;

d) maistri-instructori/profesori pentru instruire practica;

e) cadre didactice din invatamantul vocational, din cluburile sportive scolare, palatele si cluburile copiilor si elevilor, invatamantul special;

f) personal didactic de conducere din unitatile de invatamant.

(2) Pentru personalul didactic si personalul de conducere din cluburile sportive scolare, palatele si cluburile copiilor si elevilor, grilele de punctaj, tinand seama de ponderea criteriilor 1-4 prevazute la art. 6, se stabilesc potrivit precizarilor Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului.

Art. 8. –

(1) Inspectorul scolar general numeste, prin decizie, comisia de coordonare a concursului in vederea acordarii gradatiei de merit, in urmatoarea componenta:

a) presedinte – un inspector scolar general adjunct;

b) secretar – un referent de la compartimentul salarizare, normare;

c) membri – inspectori scolari de specialitate, inspector responsabil pentru invatamantul in limbile minoritatilor nationale sau metodisti ai inspectoratului scolar.

(2) Pentru Palatul National al Copiilor, comisia de coordonare a concursului in vederea acordarii gradatiei de merit este formata din:

a) presedinte – un inspector de specialitate din Directia generala educatie si invatare pe tot parcursul vietii din cadrul Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului;

b) secretar – un inspector din Directia generala educatie si invatare pe tot parcursul vietii din cadrul Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului;

c) membri – inspectori scolari de specialitate/metodisti din cadrul Inspectoratului Scolar al Municipiului Bucuresti.

(3) Reprezentantii organizatiilor sindicale afiliate la federatiile sindicale reprezentative la nivel de sector de activitate in invatamant din judet/municipiul Bucuresti si reprezentantii asociatiilor de parinti participa in calitate de observatori la toate lucrarile, au drept de acces la documentele comisiilor si au dreptul sa solicite consemnarea in procesul-verbal a propriilor observatii.

Art. 9. –

Procedura de acordare a gradatiei de merit prin concurs cuprinde urmatoarele etape:

1. Candidatul intocmeste si depune la conducerea unitatii de invatamant/conexe in care a functionat in perioada 1 septembrie 2008-31 august 2012 raportul de autoevaluare a activitatii desfasurate, insotit de documente doveditoare, realizat in conformitate cu fisa de evaluare elaborata de inspectoratul scolar pentru acordarea gradatiei de merit, la categoria de personal in care acesta se incadreaza. In cazul in care candidatul este detasat sau pretransferat, acesta isi depune dosarul la unitatea de invatamant unde este titular la data depunerii dosarului. Cadrele didactice angajate pe perioada determinata depun documentele mentionate anterior la conducerea unitatii de invatamant la care sunt incadrate la data depunerii dosarului. Candidatii care isi desfasoara activitatea in doua sau mai multe unitati de invatamant depun documentele la conducerea uneia dintre aceste unitati de invatamant.

2. Consiliul profesoral al unitatii de invatamant/conexe, pe baza dezbaterilor asupra modului in care raportul reflecta realizarile candidatului potrivit fisei de evaluare si documentelor doveditoare, formuleaza o apreciere sintetica asupra activitatii candidatului, consemnata in procesul-verbal de sedinta.

3. Directorul unitatii de invatamant/conexe depune la secretariatul inspectoratului scolar raportul de autoevaluare, documentele doveditoare si aprecierea sintetica a consiliului profesoral.

4. In urma consultarii consiliului consultativ al disciplinei, inspectorul scolar de specialitate intocmeste un raport motivat referitor la activitatea candidatului in specialitate, acordand punctajul ca suma a punctelor pentru fiecare criteriu de evaluare din fisa.

5. Comisia de coordonare a concursului in vederea acordarii gradatiei de merit primeste raportul de autoevaluare, aprecierea consiliului profesoral, precum si raportul motivat al inspectorului scolar de specialitate, pe care le examineaza, stabileste punctajul final si intocmeste lista in ordinea descrescatoare a acestuia, pe posturi si discipline. Lista astfel intocmita va fi prezentata in consiliul de administratie al inspectoratului scolar.

6. In consiliul de administratie al inspectoratului scolar presedintele comisiei prezinta propunerile de acordare a gradatiilor de merit.

7. Consiliul de administratie al inspectoratului scolar aproba lista cu rezultatele candidatilor participanti la concurs, in ordinea descrescatoare a punctajului acordat, si o afiseaza la inspectoratul scolar, conform graficului prevazut in anexa nr. 1. In cazul Palatului National al Copiilor, comisia de coordonare a concursului din cadrul Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului aproba lista cu rezultatele candidatilor participanti la concurs si o afiseaza la sediul Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului conform graficului prevazut in anexa nr. 1.

8. Candidatii participanti la concursul de acordare a gradatiei de merit au drept de contestatie asupra punctajului acordat, la inspectoratul scolar, in conformitate cu graficul prevazut in anexa nr. 1. Contestatiile se solutioneaza, in termen de 3 zile lucratoare de la data-limita de depunere a acestora, de catre o comisie de solutionare a contestatiilor, numita prin decizie a inspectorului scolar general, formata din:

a) presedinte – inspectorul scolar general; pentru Palatul National al Copiilor – director din Directia generala educatie si invatare pe tot parcursul vietii din cadrul Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului;

b) secretar – un referent/consilier de la compartimentul salarizare, normare/retea scolara; pentru Palatul National al Copiilor – un reprezentant al Directiei generale economic, finante, resurse umane din cadrul Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului;

c) membri – consilierul juridic al inspectoratului scolar, inspectori scolari/metodisti ai inspectoratului scolar si un inspector scolar cu atributii privind managementul resurselor umane; pentru Palatul National al Copiilor – inspectori de specialitate din cadrul Directiei generale educatie si invatare pe tot parcursul vietii si un consilier juridic al Directiei generale juridice si control din Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, altii decat cei care au facut parte din comisia de coordonare a concursului.

Hotararea comisiei de contestatii este definitiva si poate fi contestata numai prin procedura contenciosului administrativ, contestatia reprezentand plangerea prealabila reglementata de art. 7 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificarile si completarile ulterioare.

La lucrarile comisiei de contestatii participa si reprezentantii organizatiilor sindicale afiliate la federatiile sindicale reprezentative la nivel de sector de activitate invatamant, in calitate de observatori, care au drept de acces la toate documentele si pot solicita consemnarea in procesul-verbal a propriilor observatii.

a) Hotararea asupra rezultatului concursului (punctaj minim) se aproba in comisia paritara de la nivelul inspectoratului scolar si se emite decizia de acordare a gradatiei de merit.

Cadrele didactice care in perioada 1 septembrie 2008-31 august 2012 au indeplinit si functii de conducere pot participa la concursul de acordare a gradatiei de merit fie ca personal didactic de conducere, fie ca personal didactic de predare, exprimandu-si optiunea in scris odata cu depunerea dosarului. In aceasta situatie, evaluarea se realizeaza conform grilei specifice optiunii exprimate in scris la depunerea dosarului.

Cadrele didactice incadrate pe doua sau mai multe specializari pe perioada evaluarii pot participa la concursul de acordare a gradatiei de merit la oricare dintre discipline, exprimandu-si optiunea in scris odata cu depunerea dosarului. Cadrele didactice care au desfasurat activitate metodica si stiintifica pe doua sau mai multe specializari sunt evaluate pentru intreaga activitate.

b) Ponderea pe categorii de personal (didactic de predare/functii de conducere), precum si pe discipline de invatamant se calculeaza raportat la numarul total de gradatii, conform art. 2 alin. (1), si se repartizeaza proportional cu numarul de posturi/catedre normate pe fiecare disciplina de invatamant, ocupate cu personal calificat, de catre consiliul de administratie al inspectoratului scolar. Consiliul de administratie aproba lista intocmita pe posturi si discipline, in ordinea descrescatoare a punctajului, si hotaraste rezultatul concursului, cu conditia respectarii proportiei numarului de locuri pe discipline/functii de conducere din unitati de invatamant.

10. Lista candidatilor validati, cu adresa de inaintare, se transmite la Directia generala resurse umane si retea scolara nationala din cadrul Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului. Lista transmisa la Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului contine:

a) numarul total si calculul detaliat al numarului gradatiilor acordate la nivelul judetului/municipiului Bucuresti/Palatului National al Copiilor;

b) observatiile liderilor de sindicat desemnati de federatiile sindicale reprezentative la nivel de sector de activitate invatamant, care au participat la procedura de acordare a gradatiei de merit, cu statut de observatori;

c) tabelul nominal si punctajul pentru candidatii aprobati prin decizia inspectoratului scolar, conform anexei nr. 2.

Art. 10. –

Directia generala resurse umane si retea scolara nationala din cadrul Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului verifica incadrarea in numarul de locuri si propune, daca este cazul, sanctiuni pentru cei care nu au respectat numarul de locuri si prevederile prezentei metodologii.

Art. 11. –

Candidatii inscrisi la concursul de acordare a gradatiei de merit, sesiunea 2012-2013, au obligatia de a completa o declaratie pe propria raspundere prin care sa confirme ca documentele depuse la dosar le apartin si ca prin acestea sunt certificate activitatile desfasurate, conform modelului prevazut in anexa nr. 3.

Art. 12. –

(1) Personalul didactic militar/cu statut special din unitatile de invatamant preuniversitar din sistemul de aparare, informatii, ordine publica si securitate nationala beneficiaza de gradatie de merit conform reglementarilor proprii.

(2) Propunerile pentru acordarea gradatiei de merit personalului didactic civil din institutiile militare de invatamant preuniversitar se evalueaza la nivelul inspectoratului scolar pe raza caruia aceste unitati isi desfasoara activitatea, excedand numarului de gradatii calculat conform art. 2 alin. (1).

(3) Propunerile pentru acordarea gradatiei de merit personalului didactic civil din institutiile militare de invatamant preuniversitar se centralizeaza de catre Ministerul Apararii Nationale si se transmit, spre stiinta si verificare, Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului.

Art. 13. –

Anexele nr. 1-3 fac parte integranta din prezenta metodologie.

ANEXA Nr. 1
la metodologie

GRAFICUL
desfasurarii concursului pentru acordarea gradatiilor de merit – sesiunea 2013

1. Detalierea punctajelor aferente criteriilor de catre comisia paritara la nivelul inspectoratului scolar

Perioada: 1-15 martie 2013

2. Depunerea dosarelor care contin documentele justificative privind activitatea cadrului didactic respectiv la registratura inspectoratului scolar

Perioada: 15 martie-11 aprilie 2013

3. Analiza dosarelor de catre inspectorul de specialitate, cu consultarea consiliului consultativ, si elaborarea raportului referitor la activitatea candidatului in specialitate

Perioada: 11-19 aprilie 2013

4. Verificarea dosarelor de catre comisia de coordonare a concursului in vederea acordarii gradatiei de merit

Perioada: 25 aprilie-3 mai 2013

5. Verificarea dosarelor de catre reprezentantii federatiilor sindicale reprezentative din invatamant si modificarea punctajelor, in situatia in care observatiile sunt juste, impreuna cu inspectorul de specialitate

Perioada: 25 aprilie-3 mai 2013

6. Aprobarea listei cuprinzand punctajele acordate in urma evaluarii, de catre consiliul de administratie al inspectoratului scolar

Perioada: 8-11 mai 2013

7. Afisarea listei la avizierul inspectoratului scolar

Termen: 13 mai 2013

8. Depunerea contestatiilor asupra punctajului acordat

Perioada: 15-17 mai 2013

9. Solutionarea contestatiilor de catre comisie

Perioada: 20-22 mai 2013

10. Validarea rezultatelor finale ale concursului de catre consiliul de administratie al inspectoratului scolar si afisarea acestora la inspectoratele scolare

Termen: 26 mai 2013

11. Inaintarea la Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului a tabelului nominal cu personalul didactic de predare si cel de conducere din unitatile de invatamant, nominalizat pentru acordarea gradatiei de merit

Perioada: 30-31 mai 2013

NOTA:

Personalul didactic si de conducere de la Palatul National al Copiilor depune dosarele pentru concursul de acordare a gradatiei de merit la registratura Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, respectand graficul.

ANEXA Nr. 2
la metodologie

TABEL NOMINAL
al candidatilor validati in consiliul de administratie al inspectoratului scolar judetean/Inspectoratului Scolar al Municipiului Bucuresti


	Nr. crt.	Numele si prenumele	Functia	Specialitatea	Vechimea in invatamant	Unitatea de invatamant	Punctajul obtinut

NOTE:

In cazul personalului didactic de conducere, indrumare si control din cadrul inspectoratului scolar judetean/Inspectoratului Scolar al Municipiului Bucuresti, la rubrica „Unitatea de invatamant” se va preciza unitatea de invatamant unde are obligatia de predare.

Adeverintele emise de unitatile de invatamant respective se vor anexa la lista transmisa Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului.

ANEXA Nr. 3
la metodologie

DECLARATIE PE PROPRIA RASPUNDERE

Subsemnatul/Subsemnata, ………………………………………….., domiciliat(a) in ………………………….., str. ………………………………. nr. ………, bl. ……….., sc. ….., ap. ……., judetul/sectorul ………………………., legitimat(a) cu ………… seria ………. nr. …………………, CNP ……………………………., incadrat(a) la ………………………………. pe functia de …………………………………, declar pe propria raspundere ca documentele depuse la dosar imi apartin si ca prin acestea sunt confirmate/certificate activitatile desfasurate.

Intocmita intr-un exemplar, pe propria raspundere, cunoscand ca declaratiile inexacte sunt pedepsite conform legii.

Data

Semnătura

Publicat in Monitorul Oficial 17 din 9 ianuarie 2013 (M. Of. 17/2013)

Sursa: http://legestart.ro

Ești interesat de acest subiect? Citeşte şi:

LEGEA EDUCATIEI NATIONALE (LEGEA 1/2011) – FORMA APLICABILĂ ÎNCEPÂND CU 31 MAI 2012

Legea Educațieie Naționale a fost modificată. Iată noutățile

Topul universităţilor din România, după standardele UE

In ce consta clasificarea universitatilor românești

Efecte ale clasificarii universităților

Marile noutati ale anului scolar 2011-2012

ANDREI PLEŞU DESPRE EDUCAȚIA RELIGIOASĂ

EDUCAȚIA RELIGIOASĂ ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ – ASPECTE GENERALE ALE PERIOADEI DE ÎNCEPUT

Publicat în: Educație, Știri | Etichetat: învățământ preuniversitar, legestart.ro, legislație, Ministerul Educației Cercetării și Sportului

Secularizarea averilor mânăstirești de către Cuza Vodă

De Marius Silvesan pe 22/08/2012 | 1 comentariu

Cristina Diac pentru Ziarul Adevărul

În Parlament, Legea secularizării a trecut cu majoritate de voturi

După cum i-a urat Mihail Kogălniceanu în ziua când a fost ales domn al Moldovei, Alexandru Ioan Cuza a fost bun „mai ales cu acei pentru care mai toți Domnii trecuţi au fost nepăsători sau răi”.

Iubit de țărani, cărora le dăduse pământ şi şcoli primare, domnul Unirii nu s-a bucurat de simpatia preoţilor. Prin Legea secularizării averilor mănăstireşti, din decembrie 1863, averea Bisericii a fost confiscată de stat. Iar prin Codul Civil, din 1865, actele de stare civilă au fost trecute, din grija Bisericii, în cea a statului. Naşterea, căsătoria, divorţul şi moartea – evenimente fundamentale ale trecerii omului prin timp – au fost scoase atunci de sub jurisdicţia ecleziastică.

Lipsirea Bisericii de resurse şi prestigiu în comunitate a fost criticată de Nicolae Iorga: „Vodă-Cuza… voia să desăvârşească opera începută de Al. Ghica şi Mihail Sturdza, a dezbrăcării de orice autonomie, putere şi autoritate a bisericii, surghiunită în regiuni pur spirituale care sunt, bisericeşte, vecine cu moartea”.

Confiscarea averii Bisericii a fost singura reformă a lui Cuza care nu s-a lovit de nicio împotrivire din partea oamenilor politici ai vremii. La început s-a spus că sunt avute în vedere doar averile mănăstirilor „închinate”. Adică cele aflate sub ascultarea canonică a unor înalte instanţe bisericeşti aflate în afara graniţelor ţării. Nu cele duhovniceşti prezentau interes la momentul respectiv. Suprafeţele considerabile de teren deţinute de mănăstiri erau necesare statului modern pentru împroprietărirea ţăranilor.

O „daraveră seculară”

Chestiunea mănăstirilor închinate se pierdea în negura veacurilor. Sau era „o daraveră seculară”, după cum i-a spus istoricul A.D. Xenopol în lucrarea „Domnia lui Cuza Vodă”, apărută la Iaşi în 1903. Pentru rezolvarea ei în sensul dorit de Cuza, s-a scotocit adânc în istorie, căutându-se temeiuri juridice pentru exproprierea terenurilor deţinute de mănăstirile închinate. Problema era însă complicată. Înaintea lui Cuza, şi alţi domni încercaseră să-i găsească rezolvarea. Alexandru Ilieş, Matei Basarab, Ioniţă Sandu Sturdza şi Gheorghe Bibescu o avuseseră în vedere.

Cercetând vechile acte, s-a refăcut „istoricul problemei”. Începând din secolul al XIV-lea, domnitorii Ţărilor Române au pus unele dintre ctitoriile lor sub ascultarea canonică a Patriarhiilor de la Constantinopol, Ierusalim, Antiohia şi Alexandria, precum şi a mănăstirilor de la Muntele Athos, din Peninsula Balcanică şi din Orientul creştin. Superiorii egumenilor şi călugărilor din aceste mănăstiri erau înaltele feţe bisericeşti din marile centre ale ortodoxiei. Procedând astfel,
voievozii au dorit să crească prestigiul ctitoriilor şi să le pună la adăpost de vicisitudinile vremurilor.

Lăcomia călugărilor greci

Pe lângă partea spirituală, „închinarea” prezenta şi o importantă latură lumească. Când hotăra să ridice o biserică sau mănăstire, ctitorul o înzestra cu terenuri şi alte bunuri, precum mori, hanuri, cârciumi. Prin actul de „închinare”, toate acestea ajungeau în posesia patriarhiilor străine sau mănăstirilor de la Athos.

Totuşi, în actele de donaţie, ctitorii au condiţionat folosirea veniturilor obţinute din exploatarea bunurilor. Astfel, o parte să fie folosite pentru întreţinerea mănăstirii. Altă parte – pentru întreţinerea de spitale, şcoli, aziluri. Prin actele de danie, mănăstirile închinate mai aveau obligaţia să dea pomeni săracilor şi să ofere zestre fetelor sărace. Doar prisosul rămas după îndeplinirea acestor obligaţii putea fi însuşit de Locurile Sfinte. Faţă de stat, mănăstirile nu aveau obligaţii clar prevăzute. Prin tradiţie, Biserica ajuta cu bani domnia, ori de câte ori era necesar, fie prin împrumuturi, fie prin donaţii nerambursabile.

Cu timpul, călugării greci de la Athos şi cei din Orientul creştin au uitat de obligaţiile spre folos obştesc, ajungând să-şi însuşească întreg câştigul. Mănăstirile din Ţara Românească şi Moldova erau doar o bună sursă de venit. În plus, călugării străini s-au dovedit răi administratori, sub ocârmuirea lor lăcaşurile ajungând într-o stare de plâns.

Rusia, apărătoarea ortodoxiei

Situaţia s-a înrăutăţit în cursul veacului al XIX-lea. Puterea Rusiei devenea din ce în ce mai mare, Imperiul Ţarilor visând să se instaleze la Constantinopol. Până acolo, a înglobat treptat teritorii ale Imperiului Otoman din Asia şi din Europa, între care şi Basarabia românească. Şi a câştigat, totodată, dreptul să intervină în afacerile interne ale Principatelor dunărene.

Pretextul expansiunii ruseşti în Balcani fusese protejarea fraţilor ortodocşi aflaţi sub jugul apăsător al păgânului. Sub masca panortodoxismului se ascundea, de fapt, politica de cucerire a ţarilor. Rusia şi-a făcut un act de onoare din protejarea mănăstirilor închinate. Sprijiniţi de ruşi, călugării greci au refuzat să mai dea vreun ban statelor române, sub motiv că trebuie să repare mănăstirile deteriorate. Situaţia s-a tot prelungit până la începutul domniei lui Cuza, care a decis să-i pună capăt.

Cu majoritate de voturi

În decembrie 1863, cu o majoritate de 93 de voturi pentru şi trei contra, Camera a votat proiectul de lege prin care averile mănăstirilor erau confiscate de stat. În primul articol se spunea că „toate averile mănăstireşti din România sunt şi rămân ale statului”. Articolul doi prevedea că veniturile mănăstirilor devin, de atunci înainte, venituri ale bugetului de stat. Biserica era astfel văduvită de autonomie financiară. Până la Primul Război Mondial, prin legi succesive, preoţii aveau să fie transformaţi în slujbaşi ai statului. Legea mai prevedea angajamentul statului român de a plăti călugărilor străini o despăgubire. Prin Legea secularizării averilor mănăstireşti, statul reintra în posesia a circa un sfert din teritoriul naţional.

Confiscare generalizată

Guvernul a avut în vedere pentru deposedări numai mănăstirile închinate. Însă legea votată în decembrie 1863 lua în calcul averile tuturor, închinate şi neînchinate. Confiscarea averilor celor din urmă a fost socotită de ierarhii din ţară un abuz. Teama de a nu fi acuzaţi de discriminare i-a determinat să acţioneze aşa, şi-a motivat guvernul gestul.

Un sfert din suprafaţa ţării, deţinută de Biserică

Conform calculelor făcute de istoricul Constantin C. Giurescu, Biserica deţinea în Principate o avere funciară enormă. Astfel, în Muntenia, mănăstirile închinate aveau 1.127.386 de pogoane, ceea ce reprezenta 11,14% din suprafaţa arabilă, şi circa 9% din teritoriul rural. Mănăstirile autohtone aveau chiar mai mult – 16,55% din suprafaţa arabilă. Laolaltă, închinate şi neînchinate, bisericile din Ţara Românească posedau 27,69%, adică mai mult de un sfert din suprafaţa rurală a ţării.

Situaţia stătea puţin mai bine în Moldova, unde mănăstirile deţineau 22,33% din suprafaţa rurală, mai puţin de un sfert. În schimb, raportul între proprietăţile mănăstirilor închinate şi cele neînchinate stătea invers decât în Muntenia. La nord de Milcov, mai bogate erau cele închinate, care aveau 12,16% din suprafaţă, iar cele neînchinate – numai 10,17%.

În Muntenia, mănăstirile închinate mai aveau 584 de cârciumi, 246 de mori, 62 de băcănii şi 41 de hanuri. Fireşte, toate acestea generau venituri, care se scurgeau în buzunarele călugărilor greci.

Trafic de influenţă la nivel înalt

Bătălia pentru confiscarea moşiilor deţinute de mănăstirile închinate s-a jucat pe terenul diplomaţiei. În plan intern, legea a fost aprobată de toate forţele politice. În străinătate însă a stârnit reacţii negative.

S-au opus vehement Rusia şi Turcia. „Rusia era marea protectoare a călugărilor greci, care constituiau un instrument de influenţă a ei în întregul Orient ortodox”, explică istoricul Constantin C. Giurescu în „Viaţa şi opera lui Cuza Vodă” interesul curţii de la Petersburg faţă de problema mănăstirilor. Patriarhiile ortodoxe şi Athosul se aflau în cuprinsul Imperiului Otoman.

Motivele pentru care sultanul s-a plasat de partea călugărilor au fost sintetizate tot de Constantin Giurescu: „Poarta… apăra pe aceşti ierarhi – erau nu numai supuşi ai ei, dar şi un izvor apreciabil de venit, atât pentru vistieria statului, cât şi pentru demnitarii turci”. Austria, Prusia şi Sardinia au dezaprobat acţiunea Bucureştiului, dar nu atât de vehement ca Rusia şi Turcia.

Sedus de o „dulcinee fanariotă”

Franţa singură a apărat punctul de vedere românesc, prin chiar vocea împăratului Napoleon al III-lea. O poziţie ieşită din comun a avut Anglia. Tradiţional, diplomaţia engleză susţinea mereu Imperiul Otoman, care îi apăra cel mai bine interesele în zona strâmtorilor Bosfor şi Dardanele. De această dată însă, ambasadorul Londrei la Constantinopol, Sir Henry Bulwer, a făcut exces de zel întru apărarea călugărilor greci. Avea şi motive personale, au remarcat diplomaţii acreditaţi în capitala Imperiului Otoman. Ambasadorul era complet subjugat de farmecele doamnei Elena Aristarchi, o doamnă influentă în cercurile constantinopolitane. În chestia mănăstirilor, scria în ţară diplomatul N. Boldeanu, sir Henry „e dus de nas de scumpa sa dulcinee fanariotă”.

40.000 de lire sterline mită

După adoptarea legii, în decembrie 1863, guvernul român s-a oferit să ofere călugărilor greci despăgubiri. Trei ani s-a negociat intens suma. Bucureştiul a tot crescut oferta, dar călugării greci au refuzat. Sperând la mai mult, până la urmă nu s-au ales cu nimic.

În cursul negocierilor a intervenit şi ambasadorul englez. Acesta a transmis la Bucureşti că se oferă să rezolve definitiv chestiunea, contra unui comision de 40.000 de lire sterline pentru doamna Aristarchi. Tentat în primă fază să accepte, până la urmă guvernul român a refuzat.

Cuza şi „hoţii” de călugări

Despre proasta părere avută de Cuza Vodă despre călugării greci a circulat şi o legendă. Reluată de ziarul „Facla”, în 1930, a fost reprodusă de Octav Gorescu în lucrarea „Văcăreşti mănăstire. Văcăreşti penitenciar”.

„Când Domnitorul Cuza s-a urcat pe tron”, spunea legenda, „a rămas îngrozit de jafurile călugărilor ce-i momeau prin felurite meşteşuguri pe credincioşi ca să lase averile lor danii mănăstirilor. Călugării trăiau aici ca în paradis. Pivniţele erau pline de vinurile cele mai delicioase, arhondăriile cu mâncările cele mai alese. Ei formau un fel de stat în stat şi nimeni nu le putea cere vreo socoteală despre ceea ce făceau.

Erau fără nicio milă faţă de cei nevoiaşi. Când un călător înnopta pe drum şi se oprea la poarta unei mănăstiri ca să ceară mâncare şi adăpost, era izgonit cu cruzime. Acei care adunau averi, speculând naivitatea credincioşilor, erau de-o zgârcenie extraordinară faţă de nenorocitul călător care implora cu lacrimi în ochi găzduirea peste noapte sau un blid de mâncare”.

Atunci, Cuza a pus la cale una dintre „excursiile” sale incognito. Deghizat în călător ostenit de drum, a bătut pe înserate la poarta unei mănăstiri, cerând găzduire. A fost refuzat. Mânios, domnitorul s-a întors în fruntea unui corp de oaste, care aştepta tupilat într-o pădure din apropiere. Cuza mai adusese cu sine şi o ceată de pungaşi. Tot alaiul a intrat în mănăstire.

„Domnitorul intră prin chilii şi înşfăcă pe fiecare călugăr de gât, scoţându-l afară şi introducând în locul lui un hoţ sau pungaş, însoţind această schimbare de persoane cu următoarele cuvinte: «Hoţi scot de aici şi tot hoţi introduc!»”. Astfel, unele mănăstiri au fost transformate în temniţe. Cel mai cunoscut exemplu este Văcăreştiul.

Puteți citi mai multe despre acest subiect în următoarele articole:

Legea secularizarii averilor manastiresti (1863)

Secularizarea averilor mănăstireşti în Enciclopedia României

Nicolae Iorga, CUZA VODĂ ŞI „REFORMELE” SALE BISERICEŞTI (paginile 1-5)

Pr.Prof.Dr. Mircea Păcurariu, BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂÎN TIMPUL DOMNIEI LUI ALEXANDRU IOAN CUZAREFORMELE SALE BISERICEŞTI (articolul se regăsește la pagina 6)

Publicat în: Creștinism, Istoria Bisericii, Istorie, Ortodocși, Puncte de vedere, Religie | Etichetat: adevarul.ro, Alexandru Ioan Cuza, Constantin C. Giurescu, Cristina Diac, legislație, Mihail Kogălniceanu, Mihail Sturdza, resurse, secularizare, secularizarea averilor mânăstirești, Ziarul Adevărul

Informaţii privind alocarea granturilor doctorale pentru admiterea la studii universitare de doctorat în anul universitar 2012-2013

De Marius Silvesan pe 21/08/2012 | Lasă un comentariu

Informaţii privind alocarea granturilor doctorale pentru admiterea la studii universitare de doctorat în anul universitar 2012-2013

Ordinul 4970 din 2 august 2012 (Ordinul 4970/2012)

Ordin privind alocarea granturilor doctorale in vederea admiterii la studii universitare de doctorat in anul universitar 2012-2013

Publicat în: Educație, Știri | Etichetat: legestart.ro, legislație

Care sunt diferenţele dintre referendumul din 2007 şi cel din 2012?

De Marius Silvesan pe 27/07/2012 | 1 comentariu

Articol preluat de pe http://legestart.ro

Referendumul din 29 iulie pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu necesită pentru validare prezenţa la urne a 9.154.307 de alegători, în timp ce, la scrutinul similar din 2007, prezenţa a fost de 8.135.272 de persoane, însă de data aceasta programul de vot a fost prelungit cu patru ore, informează Mediafax.

De această dată, vor fi peste 1000 de secţii de votare în plus faţă de 2007, cu un cost suplimentar pentru organizare de 35 de milioane de lei.

Peste 1068 de secţii de votare în plus şi program prelungit de 4 ore

Numărul de alegătorilor înscrişi în listele electorale la referendumul din 2007 s-a ridicat la 18.301.309 de persoane, intervalul orar pentru votare fiind de la 08.00 la 20.00, spre deosebire de referendumul din 29 iulie, când urnele se vor deschide la ora 07.00 şi se vor închide la ora 23.00.

În 2007, numărul secţiilor de votare s-a ridicat la 17.480, dintre care 1.220 de secţii în Bucureşti, iar 186 de secţii de votare în diaspora.

La referendumul de duminică sunt anunţate 18.548 de secţii de votare, dintre care 1235 în Capitală şi 306 în străinătate.

Acelaşi tip de buletin de vot, în format A5, a fost stabilit atât la referendumul din 2007, cât şi la cel din 2012. De asemenea, în cazul proceselor verbale care centralizează rezultatul votului, acestea sunt similare cu cele din momentul referendumului de demitere a preşedintelui din 2007.

Fără declaraţii pe propria răspundere la vot

Atât la referendumul din 29 iulie, cât şi la scrutinul din 2007, este posibil votul la orice secţie de votare de pe teritoriul ţării, fie pe pe lista electorală permanentă, în cazul în care alegătorul se află în localitatea de domiciliu, fie pe lista suplimentară. Totuşi, în 2007 Guvernul a introdus obligativitatea completării unei declaraţii pe propria răspundere, în care alegătorul să menţioneze că nu a mai votat în altă secţie de votare, în timp ce la referendumul din 2012 acest lucru nu a fost solicitat de către Guvern.

Cu toate acestea, după scrutinul din 19 mai 2007,Autoritatea Electorală Permanentă a semnalat într-un raport de activitate faptul că procedeul de depistare a votului multiplu a fost aproape imposibil. AEP a depistat la acel moment doar 3 persoane care au votat de mai multe ori.

Principalele motive au fost legate de faptul că “în declaraţiile alegătorilor, în loc de Codul Numeric Personal au fost completate seria şi numărul actului de identitate, nume şi prenume, cifre care nu reprezentau codul numeric personal (12,14,15 cifre în loc de 13 cifre câte sunt cuprinse în structura codului numeric personal) sau nu s-a completat nimic”.

De asemenea, AEP semnalase că în multe cazuri nu fuseseră completate nici declaraţiile pe propria răspundere, iar “unele liste electorale suplimentare sunt scrise indescifrabil”, ori “s-au trecut informaţiile de pe acelaşi act de identitate (serie şi număr) la mai multe persoane înscrise într-o listă electorală suplimentară”.

În ceea ce priveşte durata campaniei electorale pentru cele două referendumuri, acesta este similară. Practic, în 2007 durata alocată bătăliei electorale a fost de trei săptămâni şi trei zile, respectiv din 24 aprilie, până în 18 mai. Pentru referendumul din 29 iulie campania electorală a este de exact trei săptămâni, începând pe 7 iulie, şi finalizându-se pe 28 iulie.

Organizarea referendumului, cu peste 35 de milioane de lei mai scumpă

Bugetul alocat de Guvern pentru organizarea referendumului din 29 iulie se ridică la 95,6 de milioane de lei, spre deosebire de costurile pentru organizarea scrutinului 2007, care au ajuns la 60 de milioane lei.

Referendumul din 2007, cu prezenţă sub 50% la urne

În cazul referendumului pentru demiterea preşedintelui din 2007 s-au prezentat la urne 8.135.272 de oameni, fiind înregistrată o prezenţă de 44,45%. Au fost înregistrate 2.013.099 (24,75%) de voturi pentru demiterea lui Traian Băsescu şi 6.059.315 (74,48%) împotriva demiterii sale.

În diasporă au fost exprimate 75.027 de voturi, 70.044 fiind împotriva demiterii, 4.741 pentru demitere şi 242 de voturi nule. În total, la referendumul din 2007, 62.858 de voturi au fost declarate nule.

Dacă scrutinul din urmă cu cinci ani a fost validat de Curtea Constituţională, chiar şi cu o prezenţă la vot de sub 50%, de această dată, în urma modificării Legii referendumului, trebuie să se prezinte la urne peste 50% dintre cetăţenii cu drept de vot înregistraţi în listele electorale.

Mai precis, din totalul de 18.308.612 de alegători înscrişi în listele electorale, potrivit Ministerului de Interne, vor trebui să se prezinte la urne 9.154.307 de persoane pentru validarea scrutinului.

O altă deosebire este aceea că prezenţa la referendumul de duminică ar putea fi influenţată de apelul PDL şi al preşedintelui suspendat Traian Băsescu la boicotarea scrutinului.

În cazul în care la urne se prezintă mai puţin de jumătate din alegători, scrutinul este declarat invalid de către Curtea Constituţională, iar, potrivit Hotărârii Parlamentului din 6 iulie privind convocarea referendumului, Legislativul “va lua act de hotărârea acesteia şi va decide asupra procedurii de urmat”.

Citeşte aici Legea prin care a fost aprobată OUG pentru modificarea Legii referendumului!

Surse: Mediafax, Monitorul Oficial

Publicat în: Politică | Etichetat: legestart.ro, legislație, Traian Băsescu

Raportul președintelui Consiliului de Miniștri, Dr. Petru Groza, despre Creştinii după Evanghelie

De Marius Silvesan pe 26/07/2012 | 6 comentarii

Încheierea celei de-a doua mari conflagraţii mondiale (1939-1945) a adus pe harta politică a lumii noi realităţi. Ca urmare a războiului, partea estică a Europei (inclusiv România) intra masiv sub hegemonia comunistă a Uniunii Sovietice. Noile realităţi politice l-au propulsat în fruntea Cabinetului de Miniştri (Guvernului) pe dr. Petru Groza. Este indubitabil că aceste realităţi au afectat şi cultele religioase existente în România.

Ca să vedem cum ne-a afectat pe noi, trebuie amintit că în 1933 creştinii după Evanghelie deveneau asociaţie

Petru Groza – Romanian politician, best know as Prime Minister of the first Communist Party-dominated governments under Soviet occupation during the early stages of the Communist regime in Romania. (Photo credit: Wikipedia)

religioasă (Decizia Nr.114.119/24 august 1933, şi din 1939 cu două ramuri), pentru ca în timpul războiului regimul Ion Antonescu să îl interzică (Legile Nr.927/29 Octombrie 1942, pentru modificarea şi abrogarea unor dispoziţiuni din Legea pentru regimul general al cultelor şi Nr.431/9 iulie 1943, pentru desfiinţarea asociaţiilor religioase). Ca urmare a acestei decizii Adunările au fost închise. Paradoxal noul regim, deşi de sorginte oarecum comunistă, le-a recunoscut asociaţie religioasă în 1944 (Legea Nr.548/31 octombrie 1944) pentru ca în 1945 să le ridice la statutul de cult religios (Legea Nr.883/9 noiembrie 1946).

În demersurile efectuate pentru ca Adunările Creştine după Evanghelie să primească statutul de cult religios, Petru Groza, deţinând poziţia de preşedinte al Cabinetului de Miniştri şi Ministru interimar al cultelor, înaintează M.S. Regele Mihai I un raport în care reliefează apariţia şi evoluţia creştinilor după Evanghelie în România. Ca urmare a acestui raport, prin intermediul a șase articole Legea Nr. 883, publicată în Monitorul Oficial Nr.261 din 9 noiembrie 1946 semnată de Regele Mihai I şi contrasemnată de ministrul cultelor, la vremea aceea, Petru Groza recunoştea şi reglementa Cultul Creştin după Evanghelie. La momentul respectiv a fost aprobat și statutul de organizare și funcționare al cultului, care avea 15 articole şi era semnat de delegaţia compusă din Alexandru Panaitescu şi Gheorghe Oprea-Teodorescu.

Prin prezentarea raportului întocmit de Petru Groza, în baza căruia s-a obţinut statutul de cult religios, dorim să arătăm că și autoritățile puteau să prezinte o istorie obiectivă. Pentru autenticitatea documentului am considerat oportun să păstrăm gramatica şi ortografia vremii.

Raportul domnului Preşedinte al Consiliului de Miniştrii şi ministrul cultelor ad-interim către M.S. Regele,

Sire,

Confesiunea Creştină după Evanghelie a luat fiinţă în ţara noastră, în anul 1899, prin doi misionari din Elveţia care au reuşit să cristalizeze începuturile de mai înainte ale acestor confesiuni şi să le îndrume spre doctrina şi organizarea de credinţă cunoscute în Elveţia, în Franţa, în Anglia, Germania etc., sub denumirea „Grupul Evanghelic al Adunărilor Creştine Libere”.

În 1939, Confesiunea Creştină după Evanghelie a absorbit prin fuzionare şi mişcarea Creştinilor după Scriptură, iniţiată de fostul preot ortodox Teodor Popescu.

Sub regimul legii pentru regimul general al cultelor din 1928, Confesiunea Creştină după Evanghelie a funcţionat tot timpul sub formă de asociaţie religioasă, bucurându-se de anumite drepturi şi libertăţi de manifestare religioasă ca şi Baptiştii şi Adventiştii de ziua a şaptea, pe baza succesivelor deciziuni ministeriale care reglementau funcţionarea asociaţiunilor religioase.

Întru cât credincioşii creştini după Evanghelie sunt destul de numeroşi şi sunt răspândiţi şi organizaţi în cea mai mare parte a ţării şi întru cât Ministrul Cultelor, la cererea acestora a cercetat mărturisirea de credinţă şi normele de organizare arătate în Statutul prezentat de Delegaţia Adunărilor Asociaţiei „Creştini după Evanghelie” şi a găsit că acest statut nu conţine nimic ce ar putea aduce atingere ordinei publice, bunelor moravuri şi legilor de organizare ale statului, îndeplinire fiind astfel condiţiunile cerute de art.22 din legea pentru regimul general al cultelor, în cadrul actualelor norme de guvernare democratică şi în baza hotărârilor Consiliului de Miniştrii, luate în şedinţa extraordinară dela 8 ianuarie 1946, care asigură libertatea în materie de credinţă religioasă, am întocmit alăturatul proiect de decret-lege prin care se recunoaşte Asociaţia Creştinilor după Evanghelie cu sediul în Ploieşti, str. Cheia Nr.18, calitatea de cult, reglementându-se, din punct de vedere legal, funcţionarea lui, aşa cum s-a făcut şi cu Asociaţiile Religioase ale Creştinilor Baptişti şi Adventişti de ziua a şaptea, devenite cult prin decretul-lege Nr.553 din 1944 şi prin legea Nr.407 din 1946.

Pentru aceste consideraţiuni şi pe baza autorizării date prin jurnalul Consiliului de Miniştrii Nr.1592 din 1946, în mod respectuos, am onoarea a supune aprobării şi Înaltei semnături a Maiestăţii Voastre, alăturatul proiect de decret-lege pentru reglementarea Cultului Creştin după Evanghelie din România,

Sunt cu cel mai profund respect,

Sire,

Al Maiestăţii Voastre,

Preşedintele Consiliului de Miniştrii şi ministru cultelor ad-interim,

Dr. Petru Groza

Nr. 52.352 1945, Octomvrie 18

http://emyradut.blogspot.ro

Publicat în: Comunism, Creștinism, Creştini după Evanghelie, Evanghelici, Istoria Bisericii, Istorie, Politică, Religie | Etichetat: Bogdan Emanuel Răduț, legislație, Petru Groza, resurse, Romania

Poziția BOR față de situația evanghelicilor în anul 1943

De Marius Silvesan pe 04/07/2012 | 1 comentariu

O monstră despre cum vedea Biserica Ortodoxă Română situația evanghelicilor în perioada celui de-al doilea război mondial.

În cazul de față am preluat un articol din ziarul Foia Diacezană din anul 1943

Deși desființarea sectelor s’a făcut printr-un decret-lege la 29 Dec. 1942, au rămas destule uşi prin care aceşti nenorociţi îşi mai scoteau capul’. Monitorul Oficial Nr. 157 din 9 Iulie a. c. publică un decret-lege prin care sunt desfiinţate şi toate instituțiunile, şcolare, filantropice etc. Interesant e că decretul-lege, art. 3, are următorul conţinut:

„Asociaţiunile religioase sectante, care au existat în România la 29 Dec. 1942, şi acele care au fost autorizate ulterior (sublinierea e a noastră N. R.) sau sunt simulate sub forme personale juridice, fără scop lucrativ sau altele, sunt şi rămân desfiinţate de drept.”

O bună parte din decretul-lege se ocupă de procedura ce urmează a se aplica în legătură cu reluarea bunurilor de la sectanți de către Stat sau alte instituţiuni. Sperăm că de acum va înceta şi mărinimia unora din cadrele învățământului față de fiii sectarilor!

***, „Sectele desființate” în Foaia Diacezană, Organ oficial al eparhiei ortodoxe române a Cransebeșului, Anul LVI, Caransebeș 25 iulie 1943, Nr. 30, p. 7.

Publicat în: Documente, Educație, Evanghelici, Istoria Bisericii, Istorie, Libertate religioasă, Mass-media, Ortodocși, Persecuţie, Politică, Puncte de vedere | Etichetat: Foia Diacezană, legislație, resurse, Romania

Legea Educatiei nationale (Legea 1/2011) – forma aplicabilă începând cu 31 mai 2012

De Marius Silvesan pe 05/06/2012 | 8 comentarii

Publicata in M. Of. 372/2011, OUG 21/2012 modifica si completeteaza LEGEA Nr. 1/2011 a educaţiei naţionale. Articole care au suferit modificari/completari: Art. 63, Art. 158, Art. 160, Art. 162, Art. 193, Art. 252, Art. 253, Art. 254, Art. 254¹, Art. 255, Art. 285, Art. 289.

Echipa Legalis va pune la dispozitie in format integral Legea 1/2011 cu toate modificarile si completarile incluse. Documentul este obtinut prin intermediul aplicatiei juridice online pentru informare juridica Legalis 2.0:

DOWNLOAD – LEGEA Nr. 1/2011 educaţiei naţionale – forma aplicabila incepand cu 31 mai 2012 – fisier in format pdf

Sursa: http://www.legalis.ro

Recomandări:

Topul universităţilor din România, după standardele UE

In ce consta clasificarea universitatilor românești

Efecte ale clasificarii universităților

Marile noutati ale anului scolar 2011-2012

Senatul a adoptat modificarea Legii Educatiei propusa de doi parlamentari PDL: Facilitarea desfiintarii universitatilor private de catre fondatori si trecerea patrimoniului in mainile acestora

Publicat în: Educație | Etichetat: legalis.ro, Legea educației, legislație, Romania

Noi oportunităti pentru găsirea unui loc de muncă în statele UE prin proiectul-pilot „Primul tău loc de muncă EURES”

De Marius Silvesan pe 29/05/2012 | Lasă un comentariu

Comisia Europeană a lansat un proiect-pilot menit să-i ajute pe tineri să îşi găsească un loc de muncă într-o altă ţară din UE. În etapa iniţială, proiectul „Primul tău loc de muncă EURES” va avea ca scop îmbunătăţirea mobilităţii transfrontaliere pentru 5.000 de persoane.

Citește articolul integral pe site-ul http://legestart.ro

Articole similare:

Firmele care angajează elevi şi studenţi in perioada vacanţei pot primi subvenţii de 250 de lei/lună

Publicat în: Economie, Știri | Etichetat: European Commission, European Union, legestart.ro, legislație

Firmele care angajează elevi şi studenţi in perioada vacanţei pot primi subvenţii de 250 de lei/lună

De Marius Silvesan pe 29/05/2012 | 1 comentariu

Site-ul fonduri-structurale.ro, care a făcut cunoscută informaţia de mai sus, reia şi o stire din partea Ziarului financiar, care reaminteşte că firmele care angajează elevi şi studenţi cu contracte de muncă în perioada vacanţei de vară primesc câte 250 de lei pe lună pentru fiecare tânăr încadrat în muncă, potrivit unei legi prin care se acordă stimulente financiare din bugetul de şomaj companiilor care angajează tineri (Legea nr. 72/2007). Anul trecut, 945 de elevi şi studenţi (573 elevi şi 372 studenţi) au lucrat în companiile locale în urma încheierii celor 248 de convenţii între angajatori şi agenţiile judeţene de ocupare a forţei de muncă.

Eugen Staicu

Sursa: http://legestart.ro

Publicat în: Economie, Știri | Etichetat: legestart.ro, legislație

LEGEA Nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă – download

De Marius Silvesan pe 24/05/2012 | Lasă un comentariu

DOWNLOAD – Legea 119/1996 cu privire la actele de stare civila – Republicare – mai 2012 – fisier in format pdf

Publicat în: Diverse | Etichetat: legalis.ro, legislație

MAI: Proiect de lege privind schimbarea permisului de conducere

De Marius Silvesan pe 24/05/2012 | Lasă un comentariu

Șoferii din România trebuie să se pregătească pentru un nou permis de conducere, potrivit unui proiect de lege iniţiat de Ministerul de Interne. Noul permis va fi conform cu reglementările Uniunii Europene. Informaţiile pe care le conţine documentul trebuie să fie codificate la fel ca în străinătate, pentru ca atunci când conduceţi pe o şosea din Europa şi vă opreşte un poliţist să fie familiarizat cu forma şi conţinutul permiselor din ţara din care el face parte.
Noul permis de conducere nu pare diferit faţă de cel vechi. Este însă puţin mai lat, pentru că au apărut informaţii noi, care îl vor însoţi pe orice şofer în toată Europa.

I. FORMA
A. Forma este dreptunghiularã, având aspectul unei cãrţi de credit. Suportul este din policarbonat, iar personalizarea este realizată prin gravare cu laser.

B. Dimensiunile sunt conforme cu standardul ISO 7810, după cum urmează:
– lăţime – 85,60 mm;
– înălţime – 53,98 mm;
– grosime – 0,76 mm;
– raza de racordare a colţurilor – 3,18 mm.
II. CONŢINUTUL
2.1 Permisul de conducere este confecţionat în sistem duplex (faţa I şi faţa II verso). Informaţiile înscrise pe feţele permisului trebuie să poată fi citite cu ochiul liber, iar pe faţa II (verso), în cazul punctelor 9-12, sunt folosite caractere cu înălţimea de 5 puncte.
Faţa I, prezentată în figura nr.1 din anexa proiectului de lege , conţine urmãtoarele:
– denumirea documentului înscrisă cu majuscule – PERMIS DE CONDUCERE;
– înscrisul „ROMÂNIA” şi indicativul statului în circulaţia internaţională, “RO”, încadrat într-un dreptunghi albastru şi înconjurat de 12 steluţe galbene;
– rubrici care cuprind următoarele date:
1. numele;
2. prenumele;
3. data şi locul naşterii;
4. a) data emiterii permisului de conducere;
b) data expirării permisului de conducere;
c) autoritatea emitentă;
d) codul numeric personal;
5. numărul permisului de conducere;
6. fotografia titularului;
7. semnătura titularului;
8. categoria (categoriile) de vehicule pe care titularul are dreptul să o (le) conducă;
– cuvintele „Model al Uniunii Europene”, precum şi denumirea „Permis de conducere” tradusă în toate limbile oficiale ale Uniunii Europene, care se înscriu cu litere roz, pe fundal.

Figura nr. 1

Faţa II (verso), prezentată în figura nr.2 din anexa proiectului de lege, conţine următoarele:
– un tabel cu rubricile 9-12, având următoarele semnificaţii:
9. categoria (categoriile) de vehicule pe care titularul are dreptul să le conducă;
10. data obţinerii fiecărei categorii: este data obţinerii categoriei prin examen. Această dată va fi retranscrisă pe noul permis la toate înlocuirile sau schimbările ulterioare ale acestuia. Fiecare câmp al datei este completat cu două cifre în următoarea ordine: ziua.luna.anul (ZZ.LL.AA);
11. data expirării fiecărei categorii. Fiecare câmp al datei este completat cu două cifre în următoarea ordine: ziua.luna.anul (ZZ.LL.AA);
12. informaţii suplimentare/restricţii, sub forma codurilor armonizate ale Uniunii Europene, pentru fiecare categorie, după caz. În cazul în care un cod se aplică tuturor categoriilor pentru care a fost eliberat permisul, acesta se poate imprima la rubrica inscripţionată pe orizontală cu acelaşi număr (12) din subsolul tabelului; 13. spaţiu destinat înscrierii datelor necesare gestionării permisului;
14. spaţiu alocat pentru înscrieri administrative sau legate de siguranţa rutieră;
– denumirea explicativă a rubricilor 1-12;
– codul de bare.

Figura nr.2

După cum am precizat mai sus, la punctul 12 vor fi trecute resctricţiile sau informaţiile suplimentare, sub forma codurilor armonizate ale Uniunii Europene, pentru fiecare categorie, după caz.
Vă prezentăm în cele ce urmează câteva dintre codurile armonizate ale UE, prezentate în proiectul de lege al MAI:
De exemplu, daca purtaţi ochelari sau lentile de contact, în rubrică va fi trecut codul 01,06. Dacă vi s-a impus restricţie de conducere din motive medicale la călătoria pe timpul zilei (de exemplu: o oră după răsăritul soarelui şi o oră înainte de apus), atunci va fi trecut codul 05.01.
Dacă maşina dumneavoastră a suferit modificări, precum pedala de acceleraţie adaptată, o să apară codul 25.01. Sau dacă aveţi o restricţie de a circula pe autostradă, apare un alt cod, 05.07.
Toţi conducătorii auto vor avea menţionat, însă, codul 05.08 care se referă la interzicerea consumului de băuturi alcoolice.

Sursa: http://legestart.ro

Pentru a afla semnificaţiile mai multor coduri armonizate, vă sfătuim să citiţi proiectul de lege al MAI.

Publicat în: Diverse, Știri | Etichetat: legestart.ro, legislație, Ministerul Administrației și Internelor, permis de conducere, Romania

Legea “Big Brother” a fost adoptată de Camera Deputaţilor!

De Marius Silvesan pe 24/05/2012 | Lasă un comentariu

Camera Deputaţilor a adoptat, marţi, 22 mai, cu 197 de voturi “pentru”, 18 voturi “împotrivă” şi 13 abţineri, proiectul legii privind reţinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de reţele publice de trafic de telefonie şi internet, cunoscută ca Legea “Big Brother”.
Proiectul de lege prevede obligativitatea furnizorilor de telefonie fixă şi mobilă şi de internet să reţină timp de 6 luni anumite date ale abonaţilor care să fie trimise, la cerere, autorităţilor din domeniul siguranţei naţionale pentru acţiunile de prevenire, cercetare, descoperire şi urmărire a infracţiunilor grave.
Proiectul de lege privind stocarea datelor de trafic de telefonie şi internet mai prevede că organele de urmărire penală au obligaţia de a informa persoana ale cărei date sunt reţinute în termen de 48 de ore de la momentul transmiterii solicitării, cu excepţia cazurilor în care persoana este implicată în acţiuni care periclitează siguranţa naţională.
Proiectul care obligă operatorii de telefonie mobilă să stocheze pentru o perioadă toate apelurile şi mailurile a fost adoptat pentru prima dată de Parlament în 2008, dar a fost declarat neconstituţional de către judecătorii Curţii Constituţionale în 2009, deoarece “afectează exerciţiul drepturilor sau al libertăţilor fundamentale – drept la viaţa intimă, privată şi de familie, dreptul la secretul corespondenţei şi libertatea de exprimare.

http://legestart.ro

Publicat în: Știri | Etichetat: legestart.ro, legislație

Conditiile necesare si obligatorii pentru conferirea titlurilor didactice din invatamantul superior (Ordinul 4691/2011) – modificari

De Marius Silvesan pe 10/05/2012 | Lasă un comentariu

Prin Ordinul 3697/2012, publicat in M. Of. 299/2012, au fost produse modificari in Ordinul 4691/2011 privind aprobarea standardelor minimale necesare si obligatorii pentru conferirea titlurilor didactice din invatamantul superior, a gradelor profesionale de cercetare-dezvoltare si a atestatului de abilitare, pentru domeniile stiintifice aferente panelului pe domenii fundamentale P4 – Stiinte sociale din cadrul Consiliului National de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universi […]

Continuarea pe legalis.ro

A se vedea și

Ordinul 3697 din 10 aprilie 2012 (Ordinul 3697/2012) Publicat in Monitorul Oficial 299 din 7 mai 2012 (M. Of. 299/2012) pentru modificarea Ordinului ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului nr. 4.691/2011 privind aprobarea standardelor minimale necesare si obligatorii pentru conferirea titlurilor didactice din invatamantul superior, a gradelor profesionale de cercetare-dezvoltare si a atestatului de abilitare, pentru domeniile stiintifice aferente panelului pe domenii fundamentale P4 – Stiinte sociale din cadrul Consiliului National de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare, a Ordinului ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului nr. 3.759/2011 privind aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a Consiliului National de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare si a structurii acestuia si a Ordinului ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului nr. 4.089/2011 privind aprobarea componentei nominale a comisiilor de specialitate ale Panelului 4 – Stiinte sociale din cadrul Consiliului National de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare
http://legestart.ro/Ordinul-3697-2012-modificarea-Ordinului-ministrului-educatiei-cercetarii-tineretului-sportului-4-691-2011-aprobarea-standardelor-minimale-necesare-obligatorii-conferire-(NjA2MDAy).htm

Publicat în: Educație, Știri | Etichetat: legalis.ro, legestart.ro, legislație

Senatul a adoptat modificarea Legii Educatiei propusa de doi parlamentari PDL: Facilitarea desfiintarii universitatilor private de catre fondatori si trecerea patrimoniului in mainile acestora

De Marius Silvesan pe 24/04/2012 | 2 comentarii

Senatul a adoptat astazi, 23 aprilie, un proiect de lege care modifica Legea Educatiei Nationale si faciliteaza desfiintarea universitatilor private, precum si trecerea patrimoniului universitatilor in mainile fondatorilor. Actul normativ este initiat de Petru Filip si Catalin Croitoru (PDL). Proiectul prevede ca, in cazul desfiintarii universitatilor private, patrimoniul acestora le revine fondatorilor si reintroduce o structura de conducere, si anume Biroul Senatului Universitar.

Principalele modificari aduse Legii Educatiei Nationale:

Taxele de la universitatile private vor putea fi stabilite si de catre Senatul universitar. In Legea Educatiei Nationale se prevede ca taxele sunt stabilite doar de catre consiliul de administratie
O universitate va putea fi infiintata si de o singura persoana si in mainile acesteia se va intoarce intreg patrimoniul universitatii, atat cel initial cat si cel dobandit ulterior infiintarii, in cazul in care universitatea particulara se desfiinteaza, dizolva sau lichideaza. Mai mult, desfintarea universitatilor particulare se va putea face si la propunerea acestui unic fondator
Spre deosebire, LEN prevede ca institutiile de invatamant superior particulare sunt fondate de o fundatie, asociatie sau de persoane juridice de drept privat, dar nu de o singura persoana. De asemenea, LEN prevede ca „desfiintarea universitatilor particulare se va face cu protectia intereselor studentilor”, articol care dispare prin Legea celor doi parlamentari PDL
Introduce structura de conducere numita Biroul senatului universitar
Prevede ca structurile si functiile de conducere ale universitatilor particulare, atributiile, durata mandatelor, precum si alte considerente legate de statutul acestora sunt stabilite de Carta universitara, cu avizul conform al fondatorilor si aprobate de senatul universitar. Deciziile definitive in acest sens apartin fondatorilor.
Incompatibilitatile din universitatile particulare nu mai sunt reglementate prin lege, ci prin Carta universitara
Prevede ca Senatul universitar poate aproba prelungirea activității didactice si de cercetare, in calitate de titular în invatamant si cercetare, dupa implinirea varstei de pensionare, pe baza unei metodologii stabilita de senatul universitar. Perioada de valabilitate a unei aprobari este de un an universitar. Numarul total al personalului cu o astfel de aprobare nu poate depasi 2% din numarul total al posturilor didactice si de cercetare, se arata in proiect.

http://www.hotnews.ro

Publicat în: Educație, Știri | Etichetat: HotNews.ro, Legea educației, legislație, Petru Filip

Schimbari importante aduse de Legea nr. 157/2011 regimului juridic aplicabil cetatenilor straini

De Marius Silvesan pe 17/09/2011 | Lasă un comentariu

In Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 533/28.07.2011 a fost publicata Legea nr. 157/2011 pentru modificarea si completarea unor acte normative privind regimul strainilor in Romania („Legea nr. 157/2011”).

Legaturile cu alte acte normative ale Legii nr. 157/2011 sunt urmatoarele:

Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul strainilor in Romania („O.U.G. nr. 194/2002”);
Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 56/2007 privind incadrarea in munca si detasarea strainilor pe teritoriul Romaniei („O.U.G. nr. 56/2007”);
Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 55/2007 privind infiintarea Oficiului Roman pentru Imigrari prin reorganizarea Autoritatii pentru straini si a Oficiului National pentru Refugiati, precum si modificarea si completarea unor acte normative („O.U.G. nr. 55/2007”);
Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 105/2001 privind frontiera de stat a Romaniei („O.U.G. nr. 105/2001”);
Regulamentul (CE) nr. 810/2009 al Parlamentului European si al Consiliului din 13 iulie 2009 privind instituirea unui Cod comunitar de vize (Codul de vize) („Regulamentul nr. 810/2009”).

Legea nr. 157/2011 a intrat in vigoare de la data de 31 iulie 2011, cu exceptia Art. III care va intra in vigoare la data aplicarii in totalitate de catre Romania a dispozitiilor acquis-ului Schengen.

Legea nr. 157/2011 aduce schimbari importante regimului juridic aplicabil cetatenilor straini (cetateni care nu au cetatenia unui stat membru al Uniunii Europene/Spatiului Economic European/Confederatiei Elvetiene) prin modificarea mai multor acte normative care reglementeaza acest regim.

Astfel, actele normative care au suferit modificari ca urmare a adoptarii Legii nr. 157/2011 si principalele aspecte reglementate in cuprinsul noului act normativ sunt urmatoarele:

O.U.G. nr. 194/2002

Introducerea „Cartii albastre a UE”

Prin Legea nr. 157/2011 a fost introdusa asa-numita „Carte albastra a UE” care reprezinta un permis special de sedere in scop de munca care confera posesorului acestuia dreptul de sedere si de munca pe teritoriul Romaniei in calitate de angajat pe un loc de munca inalt calificat. De asemenea, Legea nr. 157/2011 reglementeaza si regimul aplicabil persoanelor detinatoare ale unui astfel de permis de sedere.

Introducerea vizei pentru detasare

O modificare importanta adusa O.U.G. nr. 194/2002 o reprezinta reglementarea unui nou tip de viza pentru munca si anume viza pentru detasare. Pana la introducerea acestui tip de viza, persoanele care solicitau intrarea pe teritoriul Romaniei in acest scop aveau la dispozitie viza pentru alte scopuri.

Modificarea conditiilor de acordare a vizei pentru desfasurarea de activitati comerciale

In ceea ce priveste acordarea vizei cetatenilor straini care doresc desfasurarea pe teritoriul Romaniei de activitati comerciale, au fost ridicate plafoanele minime ale investitiilor care trebuie realizate de acestia in vederea acordarii vizei. Astfel, valoarea investitiilor in cazul cetatenilor straini asociati intr-o societate cu raspundere limitata este de minim 100.000 de euro, iar in cazul actionarilor intr-o societate pe actiuni de minim 150.000 de euro. Anterior modificarii, plafoanele erau de 70.000 de euro in primul caz, respectiv de 100.000 de euro in cel de-al doilea caz.

O.U.G. nr. 56/2007

Introducerea dispozitiilor privind lucratorii inalt calificati

In legatura directa cu reglementarea Cartii albastre a UE, prin Legea nr. 157/2011 au fost introduse referiri la categoriile de lucratori si de locuri de munca care justifica eliberarea unui astfel de permis. Astfel, locul de munca inalt calificat presupune existenta unor calificari profesionale superioare ale celui care il ocupa.

De asemenea, au fost introduse cerintele privind eliberarea autorizatiei de munca pentru lucratorii inalt calificati, intre care nu se regasesc si cele privind procesul de selectie solicitat in cazul autorizatiei de munca pentru lucratorii permanenti.

Modificarea conditiilor pentru eliberarea autorizatiei de munca

In ceea ce priveste eliberarea autorizatiei de munca strainilor interesati sa desfasoare munca pe teritoriul Romaniei, prin Legea nr. 157/2011 a fost introdusa o noua conditie care trebuie indeplinita de angajator. Astfel, pentru obtinerea autorizatiei de munca este necesar ca angajatorul sa nu fi fost sanctionat anterior pentru munca nedeclarata sau angajare ilegala.
In ceea ce priveste obligatia angajatorului de a avea achitate toate datoriile catre bugetul de stat la momentul solicitarii autorizatiei de munca, prin noua lege a fost relaxata aceasta conditie, fiind necesara achitarea obligatiilor bugetare doar pe ultimul trimestru.

Inasprirea regimului sanctionator aplicabil angajatorilor care nu respecta dispozitiile O.U.G. nr. 56/2007

Prin Legea nr. 157/2011 a fost inasprit regimul sanctionator aplicabil angajatorilor care nu respecta prevederile legale privind incadrarea in munca si detasarea strainilor pe teritoriul Romaniei.

O.U.G. nr. 55/2007
Prin Legea nr. 157/2011 au fost modificate prevederile legale privind prelucrarea datelor cu caracter personal ale strainilor.

O.U.G. nr. 105/2001
Prin Legea nr. 157/2011 au fost abrogate doua dintre contraventiile prevazute in O.U.G. nr. 105/2001.

Dincolo de modificarile actelor normative enumerate, prin adoptarea Legii nr. 157/2011 s-a urmarit totodata crearea cadrului juridic necesar aplicarii directe a Regulamentului nr. 810/2009 si a aplicarii Deciziei 582/2008/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 17 iunie 2008 de introducere a unui regim simplificat de control al persoanelor la frontierele externe, bazat pe recunoasterea unilaterala de catre Bulgaria, Cipru si Romania a anumitor documente ca fiind echivalente cu vizele nationale ale acestora in scopul tranzitului pe teritoriile lor si a Deciziei 586/2008/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 17 iunie 2008 de modificare a Deciziei nr. 896/2006/CE de stabilire a unui regim simplificat de control al persoanelor la frontierele externe, bazat pe recunoasterea unilaterala de catre statele membre a anumitor permise de sedere eliberate de Elvetia si de Liechtenstein in scopul tranzitului pe teritoriul lor.

http://www.hotnews.ro

Publicat în: Politică | Etichetat: HotNews.ro, legislație, Romania

Noul Cod civil al României interzice căsătoria dintre persoane de acelaşi sex

De Marius Silvesan pe 15/09/2011 | Lasă un comentariu

Noul Cod civil al României interzice căsătoria dintre persoane de acelaşi sex, nerecunoscând nici parteneriatele civile de acest gen încheiate în străinătate.

Pentru alte prevederi ale noului Cod Civil referitoare la custodia copiilor în caz de divorț al părinților precum și la declararea unei persoane dispărute ca decedată în cazul existenței unor indicii, accesați link-ul.

Sursa: http://www.ziarullumina.ro

Publicat în: Documente | Etichetat: Codul Civil, legislație, Ziarul Lumina

Noi prevederi legislative impotriva plagiatorilor

De Marius Silvesan pe 13/09/2011 | Lasă un comentariu

A trecut oarecum neobservata modificarea si completarea orin ordonanta 28 din 31 august 2011, aparuta in MO 628 din 02 septembrie 2011, a Legii 206/2004, privind buna conduita in cercetarea stiintifica, dezvoltarea tehnologica si inovare.

Ordonanta contine prevederi extrem de dure impotriva plagiatorilor de meserie sau doar de ocazie, asa incat sper ca expunerea publica cat mai larga a prevederilor sale sa-i determine pe amatorii de „inspiratii” nelegale sa se gandeasca de doua ori inainte de a da „copy-paste”.

Abaterile de la buna conduita in activitatea de cercetare-dezvoltare sunt detaliate intr-un supliment de articol:

“Art. 2¹. –

(2) Abaterile de la normele de buna conduita prevazute la art. 2 lit. b), in masura in care nu constituie infractiuni potrivit legii penale, includ:

a) plagiatul;

b) autoplagiatul;

c) includerea in lista de autori a unei publicatii stiintifice a unuia sau mai multor coautori care nu au contribuit semnificativ la publicatie ori excluderea unor coautori care au contribuit semnificativ la publicatie;

d) includerea in lista de autori a unei publicatii stiintifice a unei persoane fara acordul acesteia;

e) publicarea sau diseminarea neautorizata de catre autori a unor rezultate, ipoteze, teorii ori metode stiintifice nepublicate;

f) introducerea de informatii false in solicitarile de granturi sau de finantare, in dosarele de candidatura pentru abilitare, pentru posturi didactice universitare ori pentru posturi de cercetare-dezvoltare.

Descrierea este mult mai ampla, amatorii o pot gasi aici.

Sursa: http://www.contributors.ro

Publicat în: Educație, Știri | Etichetat: contributors.ro, legislație

Efecte ale clasificarii universitatilor

De Marius Silvesan pe 08/09/2011 | 6 comentarii

Dupa anuntarea rezultatelor primei clasificari a Universitatilor din Romania, Ministerul Educatiei a publicat ordinul privind repartizarea cifrei de scolarizare pentru ciclurile universitare de master si doctorat in anul universitar 2011-2012. Prima consecinta a clasificarii este ca universitatilor din prima categorie le-au fost alocate 85% din locurile la doctorat. Altfel spus, un buget mult marit, dupa cum a anuntat ministrul Educatiei, Daniel Funeriu. HotNews.ro va prezinta cifrele de scolarizare, comparate cu cele de anul trecut – defalcate pe fiecare universitate in parte

documente

Repartizarea cifrei de scolarizare 2011 2012 master si doctorat

(07 Sep 2011) PDF, 147KB

Finantarea bugetara a universitatilor la master si doctorat se calculeaza in functie de domeniul si forma de studiu pe care le urmeaza studentul, in baza unor coeficienti propusi de Consiliul National pentru Finantarea Invatamantului Superior (CNFIS). O parte a fondurilor este alocata catre universitati „in functie de numarul de studenti echivalenti unitari; notiunea student echivalent unitar exprima, in termeni matematici, faptul ca procesul de pregatire universitara a unui student necesita costuri diferite, in functie de domeniul si forma de invatamant la care acesta este inscris”, se arata inMetodologia de repartizare pe institutii de invatamant superior a alocatiilor bugetare pentru finantarea de baza in anul 2011.

Precizam ca aceasta clasificare realizata de Asociatia Universitatilor Europene se refera la universitati si nu la facultati, acestea din urma fiind definite in Legea Educatiei Nationale, la art. 132 alin. 1 ca „unitati functionale care elaboreaza si gestioneaza programele de studii.Facultatea corespunde unuia sau mai multor domenii ale stiintelor, artelor sau sportului”. Potrivit Metodologiei de evaluare in scopul clasificarii universitatilor si ierarhizarii programelor de studii, evaluarea in scopul ierarhizarii programelor de studii universitare se realizeaza anual.

Locurile la Master alocate de Ministerul Educatiei, pentru anul universitar 2011-2012, in functie de clasificarea universitatilor

I. Universitatile de Cercetare Avansata si Educatie (categoria I)

Universitatea Politehnica din Bucuresti – 3.900 locuri master
Universitatea din Bucuresti – 4.260
Universitatea de Medicina si Farmacie Carol Davila din Bucuresti – 70
Academia de Studii Economice din Bucuresti (ASE) – 1.900
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca – 1.940
Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara din Cluj-Napoca – 450
Universitatea Babes – Bolyai din Cluj-Napoca – 4.000
Universitatea de Medicina si Farmacie Iuliu Hatieganu din Cluj-Napoca – 120
Universitatea Tehnica Gheorghe Asachi din Iasi – 1.920
Universitatea Al.I. Cuza din Iasi – 2.600
Universitatea de Medicina si Farmacie Grigore T. Popa din Iasi – 140
Universitatea Politehnica din Timisoara – 1.550
Total: 22.850

II. Universitati de Educatie si Cercetare Stiintifica (categoria a II-a)

Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti – 623 locuri master
Universitatea de Arhitectura si Urbanism „Ion Mincu” din Bucuresti – 95
Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara din Bucuresti – 560
Universitatea Nationala de Muzica din Bucuresti – 88
Universitatea Nationala de Arte din Bucuresti – 151
Universitatea Nationala de Arta Teatrala si Cinematografica „I. L. Caragiale” din Bucuresti – 90
Scoala Nationala de Studii Politice si Administrative din Bucuresti – 490
Universitatea „Transilvania” din Brasov – 1.270
Academia de Muzica „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca – 72
Universitatea de Arta si Design din Cluj-Napoca – 100
Universitatea „Ovidius” din Constanta – 600
Universitatea din Craiova – 1.550
Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova – 45
Universitatea „Dunarea de Jos” din Galati – 680
Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara „Ion Ionescu de la Brad” din Iasi – 360
Universitatea de Arte „George Enescu” din Iasi – 140
Universitatea din Oradea – 700
Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu – 750
Universitatea de Arte din Targu Mures – 40
Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara a Banatului din Timisoara – 320
Universitatea de Vest din Timisoara – 1.040
Universitatea de Medicina si Farmacie „Victor Babes” din Timisoara- 20
Academia Tehnica Militara din Bucuresti – 91
Universitatea Nationala de Aparare „Carol I” din Bucuresti – 98
Academia Nationala de Informatii „Mihai Viteazul” din Bucuresti – 95
Academia de Politie „Alexandru Ioan Cuza” din Bucuresti – 282
Academia Navala „Mircea cel Batran” din Constanta – 20
Total: 10.370

III. Universitati centrate pe Educatie (categoria a III-a)

Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia – 90 locuri master
Universitatea „Aurel Vlaicu” din Arad – 190
Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacau – 110
Universitatea de Nord Baia Mare – 110
Universitatea din Petrosani – 100
Universitatea din Pitesti – 250
Universitatea Petrol-Gaze din Ploiesti – 280
Universitatea „Eftimie Murgu” din Resita – 150
Universitatea „Stefan Cel Mare” din Suceava – 340
Universitatea „Valahia” din Targoviste – 350
Universitatea „Constantin Brancusi” din Targu Jiu – 50
Universitatea „Petru Maior” din Targu Mures – 150
Universitatea Nationala de Educatie Fizica si Sport din Bucuresti – 110
Universitatea Maritima din Constanta – 100
Total: 2.380

Legea Educatiei Nationale spune, la art. 222 alin. 1 ca „invatamantul universitar de stat este gratuit pentru cifra de scolarizare aprobata anual de Guvern si cu taxa, in conditiile legii„. La alin. 2, se precizeaza ca „in invatamantul universitar de stat gratuit se pot percepe taxe pentru: depasirea duratei de scolarizare prevazute de lege, admiteri, inmatriculari, reinmatriculari, repetarea examenelor si a altor forme de verificare, care depasesc prevederile planului de invatamant. De asemenea, se pot percepe taxe si pentru activitati neincluse in planul de invatamant, conform metodologiei aprobate de senatul universitar”.

Ordinul ministrului Educatiei privind repartizarea cifrei de scolarizare pentru ciclul de studii universitare de master in vederea admiterii la studii in anul universitar 2011-2012, publicat marti 6 septembrie in Monitorul Oficial, prevede ca „pentru ciclul de studii universitare de master cu taxadesfasurat in cadrul institutiilor de invatamant superior de stat, particulare acreditate si particulare autorizate sa functioneze provizoriu, care au dreptul legal sa organizeze studii universitare de master, cifra de scolarizare este aprobata de catre senatul universitar„.

„Senatul universitar aproba cifra de scolarizare cu taxa pentru fiecare program de studii universitare de master care functioneaza legal (…) cu respectarea numarului maxim al studentilor care pot fi scolarizati si carora li se poate acorda o diploma de absolvire, rezultat in urma evaluarii externe realizate de catre Agentia Romana de Asigurare a Calitatii in invatamantul Superior, denumita in continuare ARACIS”, precizeaza ordinul de ministru.

Locurile la Doctorat alocate de Ministerul Educatiei, pentru anul universitar 2011-2012, in functie de clasificarea universitatilor

Ordinul de ministru precizeaza ca „modul de alocare a locurilor pentru studii universitare de doctorat constituie criteriu de evaluare a performantei scolilor doctorale si a institutiilor de invatamant superior”. Legea Educatiei Nationale prevede la articolul 167 alin. 2 ca „un conducator de doctorat poate indruma simultan maximum 8 studenti-doctoranzi, aflati in diverse stadii ale studiilor de doctorat”.

I. Universitatile de Cercetare Avansata si Educatie (categoria I)

Universitatea Politehnica din Bucuresti – 500 locuri doctorat
Universitatea din Bucuresti – 553
Universitatea de Medicina si Farmacie Carol Davila din Bucuresti – 95
Academia de Studii Economice din Bucuresti (ASE) – 129
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca – 270
Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara din Cluj-Napoca – 79
Universitatea Babes – Bolyai din Cluj-Napoca – 452
Universitatea de Medicina si Farmacie Iuliu Hatieganu din Cluj-Napoca – 79
Universitatea Tehnica Gheorghe Asachi din Iasi – 211
Universitatea Al.I. Cuza din Iasi – 330
Universitatea de Medicina si Farmacie Grigore T. Popa din Iasi – 70
Universitatea Politehnica din Timisoara – 137
Total: 2.905

II. Universitati de Educatie si Cercetare Stiintifica (categoria a II-a)

Scoala Nationala de Studii Politice si Administrative din Bucuresti- 20 locuri doctorat
Universitatea „Dunarea de Jos” din Galati- 18
Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu- 20
Universitatea „Ovidius” din Constanta – 15
Universitatea „Transilvania” din Brasov – 40
Universitatea de Arhitectura si Urbanism „Ion Mincu” din Bucuresti – 15
Universitatea de Arta si Design din Cluj-Napoca – 12
Universitatea de Arte „George Enescu” din Iasi – 20
Universitatea de Arte din Targu Mures – 8
Universitatea de Medicina si Farmacie „Victor Babes” din Timisoara – 18
Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara „Ion Ionescu de la Brad” din Iasi – 18
Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara a Banatului din Timisoara – 18
Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara din Bucuresti – 27
Universitatea de Vest din Timisoara – 55
Universitatea din Craiova – 22
Universitatea din Oradea – 12
Universitatea Nationala de Arta Teatrala si Cinematografica „I. L. Caragiale” din Bucuresti – 13
Universitatea Nationala de Arte din Bucuresti – 16
Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti – 44
Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova – 15
Universitatea de Medicina si Farmacie din Targu Mures – 22
Universitatea Nationala de Muzica din Bucuresti – 12
Academia de Muzica „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca – 10
Total: 470

III. Universitati centrate pe Educatie (categoria a III-a)

Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia – 6 locuri doctorat
Universitatea „Aurel Vlaicu” din Arad – 3
Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacau – 3
Universitatea de Nord Baia Mare – 3
Universitatea din Petrosani – 4
Universitatea din Pitesti – 6
Universitatea Petrol-Gaze din Ploiesti – 19
Universitatea Nationala de Educatie Fizica si Sport din Bucuresti – 10
Universitatea „Stefan Cel Mare” din Suceava – 10
Universitatea „Valahia” din Targoviste – 8
Universitatea Maritima din Constanta – 5
Total: 77

Ministrul Educatiei, Daniel Funeriu, a declarat marti ca „ordinul de ministru pentru alocarea locurilor la doctorat prevede ca locurile la doctorat in sanul universitatilor se vor aloca preferential celor care indeplinesc criteriile de abilitare, dupa care se vor aloca celor care indeplinesc criteriile de eligibilitate pentru granturi si parteneriate si apoi celor care sunt profesori conducatori de doctorat si nu indeplinesc aceste standarde”. Mai multe detalii privitoare la criteriile de acordare a locurilor la doctorat, in Ordinul de Ministru atasat

Tot marti, Funeriu a anuntat ca aceasta clasificare a universitatilor are ca rezultat faptul ca universitatile de cercetare avansata si educatie (categoria I) au primit in acest an universitar un numar total de locuri la master si doctorat cu aproximativ 20% mai mare decat in anii precedenti (ceea ce inseamna, in total, ca acestei categorii i-au fost alocate aproximativ 84% dintre locurile la doctorat)
– universitatile de educatie stiintifica si cercetare (categoria a II-a) au primit un numar de locuri aproximativ egal la master fata de anul trecut si un numar de locuri la doctorat diminuat;
– universitatile centrate pe educatie (categoria a III-a) au primit un numar diminuat de locuri la master si doar pentru programele care sunt de calitate. Concret, aproximativ 1,6% din locurile de la doctorat merg la universitati din categoria a III-a

Legea Educatiei Nationale precizeaza ca „scolile doctorale se pot organiza de catre o universitate sau un consortiu universitar ori de catre consortii sau parteneriate care se stabilesc legal intre o universitate sau un consortiu universitar si unitati de cercetare-dezvoltare. Universitatile, respectiv parteneriatele sau consortiile organizatoare de una sau mai multe scoli doctorale acreditate sau autorizate provizoriu constituie o institutie organizatoare de studii universitare de doctorat, denumita in continuare IOSUD, recunoscuta ca atare de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, pe baza autorizarii provizorii, a acreditarii, respectiv a evaluarii periodice”.

Evaluarea scolilor doctorale se face de catre ARACIS sau de catre o alta agentie de asigurare a calitatii, din tara sau strainatate, pe baza rapoartelor Consiliului National al Cercetarii Stiintifice (CNCS) referitoare la calitatea cercetarii si a rapoartelor Consiliului National de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare (CNATDCU) referitoare la calitatea resurselor umane. Legea Educatiei noteaza ca „studiile universitare de doctorat se organizeaza cu finantare de la bugetul de stat, in regim cu taxa sau din alte surse legal constituite”. „Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului aloca anual, prin hotarare a Guvernului, pentru studiile universitare de doctorat stiintific si pentru doctoratul profesional din domeniul artelor si al sportului, un numar de granturi doctorale multianuale, pe o durata de minimum 3 ani. Grantul doctoral include cuantumul bursei individuale si costurile pentru programul de studii avansate si pentru programul de cercetare”, se arata in articolul 160 alin 2 din LEN.

Cifrele de scolarizare pentru ciclurile universitare de master si doctorat in anul universitar 2010-2011

Universitatea „Politehnica” din Bucuresti – 3.700 locuri Master / 450 locuri Doctorat
Universitatea Tehnica de Constructii din Bucuresti – 600 locuri Master / 50 locuri Doctorat
Universitatea de Arhitectura si Urbanism „Ion Mincu” din Bucuresti – 100 Master / 15 Doctorat
Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara din Bucuresti – 620 Master / 77 Doctorat
Universitatea din Bucuresti – 3.260 Master/ 410 Doctorat
Universitatea de Medicina si Farmacie „Carol Davila” din Bucuresti – 20 Master / 75 Doctorat
Academia de Studii Economice din Bucuresti – 1.690 Master / 100 Doctorat
Universitatea Nationala de Muzica din Bucuresti – 88 Master / 14 Doctorat
Universitatea Nationala de Arte din Bucuresti – 151 Master / 12 Doctorat
Universitatea Nationala de Arta Teatrala si Cinematografica „I. L. Caragiale” Bucuresti – 85 Master / 12 Doctorat
Universitatea Nationala de Educatie Fizica si Sport Bucuresti – 120 Master /12 Doctorat
Scoala Nationala de Studii Politice si Administrative din Bucuresti – 550 Master / 50 Doctorat
Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia – 180 Master / 19 Doctorat
Universitatea „Aurel Vlaicu” din Arad – 410 Master / 10 Doctorat
Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacau – 370 Master / 15 Doctorat
Universitatea de Nord din Baia Mare – 330 Master / 16 Doctorat
Universitatea „Transilvania” din Brasov – 1.270 Master / 75 Doctorat
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca – 1.670 Master / 200 Doctorat
Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara din Cluj-Napoca – 375 Master / 51 Doctorat
Universitatea „Babes-Bolyai” din Cluj-Napoca – 3.260 Master / 360 Doctorat
Universitatea de Medicina si Farmacie „Iuliu Hatieganu” din Cluj-Napoca – 40 Master / 50 Doctorat
Academia de Muzica „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca – 72 Master / 12 Doctorat
Universitatea de Arta si Design din Cluj-Napoca – 90 Master / 12 Doctorat
Universitatea „Ovidius” din Constanta – 700 Master / 58 Doctorat
Universitatea Maritima din Constanta – 100 Master / 6 Doctorat
Universitatea din Craiova – 1.620 Master / 70 Doctorat
Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova – 50 Master / 30 Doctorat
Universitatea „Dunarea de Jos” din Galati – 770 Master / 70 Doctorat
Universitatea Tehnica „Gh. Asachi” din Iasi – 1.694 Master / 180 Doctorat
Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara „Ion Ionescu de la Brad” din Iasi – 410 Master / 50 Doctorat
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iasi – 2.100 Master / 260 Doctorat
Universitatea de Medicina si Farmacie „Gr. T. Popa” din Iasi – 90 Master / 40 Doctorat
Universitatea de Arte „George Enescu” din Iasi – 150 Master / 20 Doctorat
Universitatea din Oradea – 900 Master / 30 Doctorat
Universitatea din Petrosani – 335 Master / 10 Doctorat
Universitatea din Pitesti – 695 Master / 25 Doctorat
Universitatea „Petrol-Gaze” din Ploiesti – 425 Master / 25 Doctorat
Universitatea „Eftimie Murgu” din Resita – 245 Master / 10 Doctorat
Universitatea „Lucia Blaga” din Sibiu – 1.071 Master / 75 Doctorat
Universitatea „Stefan cel Mare” din Suceava – 580 Master / 40 Doctorat
Universitatea „Valahia” din Targoviste – 700 Master / 66 Doctorat
Universitatea „Constantin Brancusi” din Targu Jiu – 210 Master
Universitatea „Petru Maior” din Targu Mures – 295 Master / 8 Doctorat
Universitatea de Medicina si Farmacie din Targu Mures – 25 Doctorat
Universitatea de Arte din Targu Mures – 40 Master / 5 Doctorat
Universitatea „Politehnica” din Timisoara – 1.200 Master / 90 Doctorat
Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara a Banatului din Timisoara – 358 Master / 60 Doctorat
Universitatea de Vest din Timisoara – 1.109 Master / 100 Doctorat
Universitatea de Medicina si Farmacie „Victor Babes” din Timisoara – 35 Master / 50 Doctorat
Academia Tehnica Militara din Bucuresti – 36 Master
Universitatea Nationala de Aparare „Carol I” din Bucuresti – 107 Master
Academia Nationala de Informatii „Mihai Viteazu” din Bucuresti – 140 Master
Academia de Politie „Alexandru Ioan Cuza” din Bucuresti – 340 Master
Academia Fortelor Aeriene „Henri Coanda” din Brasov – 0 Master/Doctorat
Academia Navala „Mircea cel Batran” din Constanta – 20 Master
Academia Fortelor Terestre „Nicolae Balcescu” din Sibiu – 24 Master
Institutul Medico – Militar din Bucuresti – 0 Master/DoctoratVezi aici ordinul de ministru din mai 2010 privind repartizarea cifrelor de scolarizare pe institutii de invatamant superior, in vederea admiterii la studii in anul universitar 2010-2011

Sursa: http://www.hotnews.ro/stiri-esential-10060048-primele-efecte-ale-clasificarii-universitatilor-cum-luat-partea-leului-din-locurile-alocate-master-doctorat-universitatile-din-prima-grupa-valorica.htm?cfnl=

Articole similare

Topul universităţilor din România, după standardele UE

In ce consta clasificarea universitatilor romanesti

Marile noutati ale anului scolar 2011-2012

Publicat în: Educație, Știri, Politică | Etichetat: HotNews.ro, Legea educației, legislație

Bisericile penticostala, adventista si evanghelica nu mai sunt recunoscute de legea cultelor din Ungaria

De Marius Silvesan pe 08/09/2011 | 1 comentariu

Parlamentul ungar a aprobat o nouă lege a cultelor care va intra în vigoare începând cu 1 ianuarie 2012 în urma căreia vor fi recunoscute doar 14 comunități religioase. Printre aceste comunități se numără și Biserica Baptistă. Dintre comunitățile nerecunoscute fac parte, printre altele, Biserica Evanghelică Metodistă, Biserica Adventistă de Ziua a Șaptea, Biserica Penticostală și Armata Salvării. Biserica Adventistă de Ziua a Șaptea a protestat alături de alți activiști și apărători ai drepturilor omului împotriva legii. Conform unei scrisori deschise adresate Consiliului Uniunii Europene, semnată de foști membri ai opoziției liberale, legea încalcă libertatea religioasă.

Dr Kalman Meszaros, Președintele Uniunii Baptiste din Ungaria, consideră legea binevenită întrucât guvernul a decis să trateze comunitatea baptistă la fel ca pe celelalte biserici istorice. Iar acest lucru este binevenit întrucât baptiștii au fost recunoscuți în Ungaria din 1895, iar predecesorii lor, anabaptiștii, au fost rpezenți începând cu 1523. Este regretabil, a afirmat Kalman Meszaros, că noua lege nu arată suficient interes pentru comunitățile religioase independente. Baptiștii din Ungaria sunt organizați în 368 de biserici locale care însumează un număr de 12 000 de credincioși.

Președintele comunității adventiste din Ungaria, Tamas Ocsai, este dezamăgit de noua lege mai ales că reprezentanții guvernului au promis anterior adventiștilor recunoaștere deplină. În momentul de față, comunitatea adventistă numără 4600 de membri în 110 biserici. Metodiștii au 2000 de membri în 34 de biserici. Conform declarațiilor lor, metodiștii vor continua să solicite recunoașterea oficială contând pe sprijinul bisericilor deja recunoscute.

Printre cele paisprezece culte religioase recunoscute în Ungaria se numără și trei comunități evreiești. Organizațiile religioase care vor dori să obțină recunoaștere oficială trebuie printre altele să fi existat de cel puțin 20 de ani în Ungaria și să respecte rpevederile constituționale. Actuala lege se aplică și în cazul orelor de religie din școli care sunt finanțade de către stat.

După intrarea în vigoare a legii se estimează că circa 300 de comunități și organizații religioase nu vor mai exista.

Ruben Ologeanu

Sursa: http://revistacrestinulazi.ro/

Articole similare

O nouă lege în Ungaria – doar 14 biserici recunoscute oficial

Publicat în: Adventişti, Baptişti, Evanghelici, Libertate religioasă, Politică, Postcomunism, Religie | Etichetat: legea cultelor, legislație, Ungaria

Decizia Comisiei pentru Egalitate si Drepturile Omului in favoarea crestinilor discriminati ii nemultumeste pe de atei si homosexuali

De Marius Silvesan pe 20/07/2011 | Lasă un comentariu

Ateii şi homosexualii sunt nemulţumiţi de decizia Comisiei pentru Egalitate şi Drepturile Omului de a interveni pentru a-i apăra pe unii dintre creştinii discriminaţi în Marea Britanie din cauza credinţei lor. Comisia a apreciat că judecătorii i-au discriminat pe unii creştini printr-o interpretare „îngustă” a legii.

egalitate

Decizia Comisiei pentru Egalitate şi Drepturile Omului vine după 5 ani în care creştinii au raportat în numeroase rânduri că sunt discriminaţi la locul de muncă şi că au fost sancţionaţi pentru că au vorbit despre credinţa lor sau pentru că au purtat simboluri specifice credinţei lor (crucifixuri de exemplu). Membrii Comisiei au apreciat că, în unele cazuri, judecătorii britanici au dat legii o interpretare mult prea „îngustă”, conform christianpost.com.

Ben Summerskill, liderul organizaţiei gay Stonewall, s-a declarat „profund deranjat” de decizia autorităţilor guvernamentale. Asociaţia Umanistă Britanică şi-a afirmat nemulţumirea în legătură cu intervenţia Comisiei în favoarea creştinilor discriminaţi şi a declarat că interesul Comisiei pentru aceste cazuri este „disproporţionat”.

„Aşteptăm detalii exacte despre intervenţia legală a Comisiei, dar suntem încurajaţi de tonul înştiinţării. Este un pas în direcţia corectă. Suntem convinşi că se poate face mai mult pentru a permite o ajustare rezonabilă a credinţelor religioase la locul de muncă, şi sperăm că tribunalele vor adopta o perspectivă mai tolerantă în scopul respectării libertăţii religioase”, a declarat Mike Judge, de la Christian Institute.

Patru cazuri de discriminare împotriva creştinilor britanici au ajuns la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului: (1) Nadia Eweida, angajată a companiei British Airways, a fost pusă pe liber de la locul de muncă pentru că a refuzat să îşi dea jos de la gât un colier cu un crucifix; (2) psihologul Gary McFarlane a fost concediat pentru a refuzat să consilieze cupluri de homosexuali; (3) Lilian Ladele a fost sancţionată pentru că a refuzat ca, în calitatea sa de ofiţer al stării civile, să oficieze căsătorii între homosexuali; (4) Shirley Chaplain, o asistentă medicală sancţionată la serviciu pentru că purta un crucifix la gât. Aceste cazuri au fost pierdute în tribunalele din Marea Britanie, înainte de a ajunge la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului.

Un alt caz care a fost în atenţia presei a fost cel a cuplului creştin Eunice şi Owen Johns, care au dorit să adopte un copil orfan, dar cărora autorităţile le-au interzis acest lucru din cauză că soţii Johns şi-au afirmat credinţa bazată pe Biblie că homosexualitatea este un păcat condamnat de Dumnezeu.

„Această tiranie liberală trebuie să fie respinsă de poporul britanic. Acum, legea este plină de prejudecăţi, iraţională şi părtinitoare. Îi pedepseşte pe indivizi pentru crime de conştiinţă, iar statul aprobă o moralitate inversă. (…) Nu există nici un motiv în lege sau oriunde altundeva pentru care drepturile în privinţa orientării sexuale ar trebui să fie mai importante decât drepturile religioase. Este ceva complet greşit în ce priveşte busola etică şi legislativă din Marea Britanie”, a declarat Paul Diamond, avocatul care i-a reprezentat pe soţii Johns în instanţă.

„Intervenţia noastră în aceste cazuri îi va încuraja pe judecători să interpreteze legea în linii mai mari şi mult mai clar în folosul oamenilor care sunt religioşi şi a celor care nu sunt religioşi”, a declarat John Wadham, directorul Comisiei pentru Egalitate şi Drepturile Omului.

Comisia a subliniat că legislaţia este „confuză şi contradictorie”, făcând „dificil” pentru angajatori să găsească modalităţi prin care să respecte opţiunile religioase ale angajaţilor lor.

Decizia Comisiei de a interveni în cazurile amintite a venit la scurt timp după ce Alianţa Evanghelică a acuzat-o că eşuează în a-i apăra pe creştinii care sunt discriminaţi în Marea Britanie. De asemenea, o serie de delegaţi din partea Bisericii Anglicane s-au întâlnit cu reprezentanţi ai Guvernului şi le-au atras atenţia că membrii bisericilor creştine sunt discriminaţi la locul de muncă din cauza credinţei lor.

„Unii angajatori au interpretat legea în moduri care par să presupună că exprimările rezonabile şi respectuoase ale credinţei sunt, prin definiţie, ofensatoare. Faptul provoacă o mare îngrijorare”, a declarat dr. Philip Giddings, din partea Departamentului de Relaţii Publice al Bisericii Anglicane.

(Foto: parliament.uk)

Sursa: http://www.semneletimpului.ro/stiri/Decizia-apararii-crestinilor-i-a-nemultumit-pe-atei-si-gay-3874.html

Pentru mai multe detalii despre această comisie, accesați articolul de pe site-ul lui Dănuț Mănăstireanu

http://danutm.wordpress.com/2008/01/12/joel-edwards-numit-in-comisia-pentru-egalitate-si-drepturile-omului/

Publicat în: Creștinism, Libertate religioasă, Religie | Etichetat: Comisia Britanică pentru Egalitate și Drepturile Omului, drepturile omului, legislație, Marea Britanie

Istorie Evanghelica

Arhive etichetă: legislație

Partajează asta:

Apreciază:

Partajează asta:

Apreciază:

Partajează asta:

Apreciază:

Partajează asta:

Apreciază:

Partajează asta:

Apreciază:

Partajează asta:

Apreciază:

Partajează asta:

Apreciază:

Partajează asta:

Apreciază:

Partajează asta:

Apreciază:

Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 890 din 27.12.2012

Intrat în vigoare la: 27.12.2012

Art. 1. –

Art. 2. –

Art. 3. –

Art. 4. –

Ești interesat de acest subiect? Citeşte şi:

Partajează asta:

Apreciază:

Ești interesat de acest subiect? Citeşte şi:

Partajează asta:

Apreciază:

Partajează asta:

Apreciază:

Partajează asta:

Apreciază:

Partajează asta:

Apreciază:

Partajează asta:

Apreciază:

Partajează asta:

Apreciază:

Partajează asta:

Apreciază:

Partajează asta:

Apreciază:

Partajează asta:

Apreciază:

Partajează asta:

Apreciază:

Partajează asta:

Apreciază:

Partajează asta:

Apreciază:

Partajează asta:

Apreciază:

Partajează asta:

Apreciază:

Partajează asta:

Apreciază:

Partajează asta:

Apreciază:

Partajează asta:

Apreciază:

Partajează asta:

Apreciază:

Partajează asta:

Apreciază:

Partajează asta:

Apreciază:

Catalog online Biblioteca ITBB

Susține această lucrare

Top posts & pages

Cartea Pași

Meta