Alianta Evanghelica Europeana raspunde Vaticanului: problemele economice ale Uniunii Europene sunt provocate primordial de o criză morală, nu de una economică
Liderii evanghelici europeni au lansat o declarație comună în care avertizează că problemele economice ale Uniunii Europene sunt provocate primordial de o criză morală, nu de una economică. Declarația evanghelicilor vine la scurt timp după ce Vaticanul a acuzat că actuala criză economică europeană a fost generată de „mentalitatea utilitaristă” și a pledat pentru o reglementare globală a industriei financiare și a rezervei monetare internaționale.
Alianța Evanghelică Europeană (AEE), o coaliție a alianțelor evanghelice naționale reunite cu mai multe agenții misionare europene, a transmis un comunicat publicației Christian Post, în care face apel la necesitatea ca liderii Europei să își ia un angajament de „solidaritate” față de țările aflate în dificultate.
Potrivit secretarului general al AEE, care semnează comunicatul, „liderii europeni trebuie să solicite ajutorul liderilor economici, să catalizeze comitetele bancare și conducătorii de companii să dea un exemplu mai bun de leadership.”
Tramper subiniază totodată că liderii politici trebuie să „se înfrâneze de la remunerațiile mari, și să militeze pentru stabilitate și sustenabilitate, în loc să pună în aplicare pure principii de piață.” El somează liderii să nu facă nimic mai puțin decât „efortul suprem” pentru a rezolva această criză.
Secretarul general al AEE a precizat și că problemele economice actuale au fost provocate de o criză spirituală marcată de egoism, de o lipsă de iubire și respect față de Dumnezeu și de frică.
Cu ocazia summitului de la Bruxelles, Uniunea Europeană a ajuns la un acord pentru recapitalizarea băncilor, scrie Mediafax. Printre măsurile prevăzute pentru consolidarea disciplinei bugetare comune a Uniunii monetare figurează „adoptarea, în fiecare stat, a unor reguli privind un buget echilibrat, care să transpună Pactul de stabilitate şi creştere în legislaţie, de preferinţă la nivel constituţional sau echivalent, până la sfârşitul anului 2012″, afirmă textul adoptat la încheierea summitului de la Bruxelles. Totodată, datoria greacă va fi redusă cu 100 de miliarde de euro graţie renunţării de către bănci la aproximativ 50 la sută din creanţele lor.
Însă AEE, care reprezintă 15 milioane de creștini evanghelici din 35 de țări spun că măsurile politice și economice nu sunt suficiente.
„Criza nu este un accident, ci o consecință a unei crize morale,” se arată în comunicatul AEE. „ Valorile umane și sociale ale libertății și solidarității au fost înlocuite de neîncredere, lăcomie și îmbogățire de sine.”
Luna trecută, la Întâlnirea Internațională pentru Rugăciune și Pace, care a avut loc în Munchen, Angela Merkel cerea sprijinul comunităților religioase în rezolvarea problemelor economice. „Vă cer să ne ajutați cu rugăciunile dvs. și cu alte conferințe ca aceasta care transmite că deși Europa este un continent bogat, trebuie să devenim capabili să nu consumăm resursele generațiilor viitoare.”
Sursa: http://www.semneletimpului.ro
Partajează asta:
Maxima zilei – 1 noiembrie 2011
Anul întâi să vă fie de bucurie, al doilea de mângâiere și ceilalți de mulțumire.
Partajează asta:
Lansare de carte: Capcanele istoriei. Elita intelectuală românească între 1930 şi 1950 de Lucian Boia
http://www.humanitas.ro via http://cosmin-budeanca.blogspot.com
De mai bine de douăzeci de ani, istorici de toate vârstele şi coloraturile sunt dominaţi de obsesia comportamentului public al intelectualilor români în secolul XX. S-a scris mult, mai ales de la înălţimea prezidiului unui complet de judecată morală, adesea fără a se putea administra toate probele unui dosar încâlcit, dar şi fără înţelegerea deplină a naturii umane. Dacă nu sunt consideraţi de-a dreptul factori cauzali în istorie, intelectualii sunt cel puţin datori cu atitudini exemplare. Însă atunci când, între 1930 şi 1950, membrii elitei intelectuale, odată cu societatea, trec prin mai multe schimbări de regim, adevărata miză a discuţiei este omenescul, cu toate nuanţele sale. Era nevoie, după un lung şir de tentative intransigente, dar neizbutite, de judecata fină a unui istoric precum Lucian Boia care să pondereze şi iacobinismul, şi îngăduinţa faţă de cei care, în numai două decenii, din cauza amalgamului de idei abstracte şi de orgolii personale, cad în capcanele istoriei.
„Am zice că intelectualul, mai ales el, ar trebui să fie un om liber. Nu înseamnă că şi este. E supus, ca oricine, conjuncturilor istorice şi presiunilor ideologice. Într-un fel sau altul, cariera lui e dependentă de Putere (cu atât mai mult într-un regim autoritar şi, fără doar şi poate, într-unul totalitar). Nu puţini intelectuali au de altfel fascinaţia Puterii; se simt ei înşişi mai puternici, adăpostiţi la umbra ei. În tot cazul, intelectualul are o abilitate: aceea de a găsi de fiecare dată argumente potrivite pentru a justifica şi a se justifica. Mai ales atunci când i se pare că istoria şi-a dat verdictul. Pentru intelectual, glasul istoriei este irezistibil.“ (Lucian BOIA)
http://www.humanitas.ro/humanitas/capcanele-istoriei
Lucian Boia
LUCIAN BOIA, născut în Bucureşti la 1 februarie 1944, este profesor la Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti. Opera sa, întinsă şi variată, cuprinde numeroase titluri apărute în România şi în Franţa, precum şi traduceri în engleză, germană şi în alte limbi. Preocupat îndeosebi de istoria ideilor şi a imaginarului, s-a remarcat atât prin lucrări teoretice privitoare la istorie (Jocul cu trecutul. Istoria între adevăr şi ficţiune) şi la imaginar (Pentru o istorie a imaginarului), cât şi prin investigarea consecventă a unei largi game de mitologii (de la viaţa extraterestră şi sfârşitul lumii până la comunism, naţionalism şi democraţie). A adus, de asemenea, noi interpretări privitoare la istoria Occidentului şi la istoria Franţei. În 1997, lucrarea sa Istorie şi mit în conştiinţa românească a stârnit senzaţie şi a rămas de atunci un punct de reper în redefinirea istoriei naţionale.
Istorie Evanghelica 