Cum ar fi arătat istoria evanghelicilor dacă n-ar fi existat dorința de supraviețuire?


Pornind de la  de la argumentația lui Iosif Țon din anul 1989 prezentată și de mine sub titlul Iosif Țon despre supraviețuirea Bisericii sub comunism, coraborat cu o felicitare de Crăciun primită de la Episcopul greco-catolic de Oradea, Marius Cruceru se întreabă în cadrul articolului “Our greatest mistake… the desire to survive” – Iosif Ton cum ar fi arătat istoria baptiștilor și a celorlați evanghelici în comunism dacă nu ar fi fost dorința de supraviețuire. Fiind o problemă de istorie contrafactuală, personal îmi este greu să ofer un astfel de răspuns deși încerc în cadrul cercetărilor mele să înțeleg care au fost motivațiile acțiunilor liderilor evanghelici din perioada comunistă. În acest context lansez următoarea întrebare: Se poate realiza o disociere între liderii evanghelici și instituția pe care aceștia o reprezentau din punct de vedere administrativ în perioada comunistă? Spre exemplu, putem face o disociere între acțiunile unor lideri baptiști, care s-au ”apropiat” mai mult de autorități decât considerăm noi acum că trebuia, și Uniunea Baptistă, văzută în acest caz ca un organ administrativ, ca o instituție? Revenind la problema supraviețuirii, a jertfirii de sine, iată ce scrie Marius Cruceru:

Am primit o felicitare de la Episcopul Greco-Catolic de Oradea-Mare. Pe felicitare erau aşezaţi cu mîndrie doar episcopii care au murit în temniţele comuniste.

Nu m-am putut abţine să întreb: oare cum ar fi arătat şi istoria noastră, a baptiştilor, dacă nu am fi dorit atît de mult să supravieţuim cu orice preţ, să ne apărăm orchestrele de mandoline şi serviciile, clădirile şi podurile.

Ce-i foloseşte copilului să-i explice mă-sa că s-a curvit ca să le aducă cozonac de Crăciun, ca să nu mai mănînce pîine? Ce diferită ar fi fost istoria pastorului Wurmbrand dacă sora Sabina nu l-ar mi mînat spre pupitru cu vorbele: “Decît un şoţ laş, mai bine fără… “.

Oare cum ar fi arătat istoria baptiştilor, a penticostalilor, a creştinilor după Evanghelie, adventiştilor, dacă am fi luat calea greco-catolicilor.

Sursa: “Our greatest mistake… the desire to survive” – Iosif Ton by Marius Cruceru

Voi reveni cu detalii despre poziția exprimată de Richard Wurmbrand în Congresul cultelor din anul 1948 la care face referire Marius Cruceru în partea de final al articolului său.

Reclame

8 răspunsuri

  1. E interesant ca greco-catolicii au avut 7 episcopi morti in inchisorile comuniste in timp ce la noi baptistii niciun presedinte de comunitate sau uniune ( echivalentul baptist la nivel administrativ al episcopilor din bisericile traditionale)nu a murit ba unii chiar au dus-o relativ bine in comunism(nu erau persecutati , aveau salar , puteau calatorii in strainatate la conferinte ale Aliantei mondiale baptiste ). Sigur probabil ca nu pe gratis au beneficat de aceste servicii ale regimului.
    Chiar de curand am citit raportul Conferintei Nationale a pastorilor baptisti din anul 1979 , in introducere presedintele de atunci al Uniunii baptiste(imi scapa numele acum) lauda regimul comunist pentru marea libertate religioasa care exista in Romania si pentru faptul ca baptistii romani puteau merge la conferintele Aliantei mondiale baptiste si ale Federatiei europene baptiste.Desigur el nu spune ca doar el si colegii lui din conducerea Uniunii puteau calatorii nu si membrii de rand sau pastorii disidenti.

    Apreciază

  2. Marius Silvesan | Răspunde

    Dacă nu mă înșel după demisia lui Covaci în 1975 ce a avut loc în contextul problemelor de la Oradea, președinte intermiar a devenit Mara Cornel iar din anul 1977 când a avut loc Congresul Cultului baptist, este ales oficial președinte,funcție pe care o va pastra până în anul 1984. Nu am citit raportul la care facii referire însă presupun că era vorba de o conferință de orienatre a pastorilor, context în care este de înțeles atitudinea lui Mara. De înțeles dintr-un anumit punct de vedere și de neacceptat din altul. Nu știu cât de mult a călătorit Mara în străinătate pentru că de partea cu protocolul s-a ocupat Ioachim Țunea care am înțeles că în prezent regretă modul în care a colaborat cu organele statul pe parcursul perioadei comuniste.

    Apreciază

  3. Oare cum ar fi arătat istoria baptiştilor, a penticostalilor, a creştinilor după Evanghelie, adventiştilor, dacă am fi luat calea greco-catolicilor.

    M-as fi asteptat ca alta sa fie intrebarea si anume,”cum ar fi putut sa supravietuiasca Copiii lui Dumnezeu sub dictataura comunista? Pun o intrebare retorica, Cum au putut sa supravietuiasca copiii lui Dumnezu supt Nero?Singurul raspuns adegvat ne poate veni din Sfinta Scriptura.Nu este vorba de denominatiuni in Scriptura. Biblia ii numeste pe cei rascumparati copii ai lui Dumnezeu. Ei bine, acestia au fost adunati intrun singur trup al Domnului Hristos. Dece asa? pentruca cit despre Biserica Mintuitorul spune aceste cuvinte.” Eu voi zidi Biserica Mea” si continua ca sa nu avem dubiu ca ea va deainui peste veacuri indiferent ce orinduiri va ingadui Dumnezeu sa apara.Nu stia El Dumnezeu, ca va veni comunistii? vai, pai Scriptura ne arata ca nu este nici-o orinduire care sa nu fie pusa de Dumnezeu. El ridica si tot El a coborito.As incheia cu amintirea pe care o am vie in minte, cind Acest Ton strajerul facea vilva pe la europa libera si cu altii ca Pavel Niculescu si Aurel popesc. Pe toti i-am cunoscut bine. Vai ce se mai erijau ca Domnul ia pus. Tot ei vorbeau de trezire. Pai copii lui Dumnezeu sint in toteauna treji. Asa le-a spus Mintuitorul lor sa vegieze.Este adevarat ca din cind in cind mai obosesc si unii din ei mai atipesc pe cale. Vezi cei trei ucenici in Getsimani sau ce spune Pavel in ep catre Corinteni.

    Dumnezu sa ne ajute sa ne intrebam ce sintem, Baptisti, Penticostali sau aventisti. Dar nu copii ai lui Dumnezeu.

    O zi binecuvintata

    John

    Apreciază

  4. Marius Silvesan | Răspunde

    Domnule John,
    Daca tot ati reformulat intrebarea din articol ma asteptam sa oferiti si un raspuns cu atat mai mult cu cat observ faptul ca dumneavoastra ati supravietuit comunismului. În ceea ce privește acțiunea ALRC-ului cred ca judecati gresit intentiile membrilor acestuia. Pot sa marturisesc ca am avut deosebita oanoare, reiterez onoare sa-l intalnesc pe Pavel Nicolescu, initiatorul Comitetului Roman pentru Apararea Libertatii Religioase si de Credinta si cred ca actiunile initiate de el aveau ca scop ,,sa faca valva” in Occident despre situatia precara a drepturilor religioase din Romania. Sa nu uitam faptul ca ALRC a fost considerat de catre Dorin Dobrincu daca nu ma insel ca fiind ,,singura contestare ideologica a sistemului comunist venita din partea mediului crestin” (citare aproximativa din memorie). Spre deosebire de alte actiuni ALRC a militat pentru respectarea drepturilor religioase in general si nu numai ale baptistilor sau ale evanghelicilor. Danut Mănșstireanu a avut o serie de articole pe blogul Persona, preluate si de mine despre ALRC. Informatii despre acest subiect gasiti aici:
    http://danutm.wordpress.com/?s=ALRC&x=0&y=0 si cateva referiri si pe Istorie evanghelica aici: https://istorieevanghelica.wordpress.com/?s=ALRC

    Apreciază

    1. Domnule Marius,

      Cind crestinii erau persecutati in primele veacuri, cine faceau vilva pentru ei sa le ia apararea? dati-mi va rog un raspuns din Scriptura, ca altfel cu parerea nu rezolvam nimic.Dece a venit prigoana peste crestini?stiti dece? pentruca este bine sau ne simtim bine sa stam in case luxoase sa stam in fotoliu si sa scriem despre crestini. Dar tot asa faceau si Apostolii? sau daca ne uitam bine in sf ep catre Evrei ce citim acolo?Pribegeau se ascundeau se adunau sa se roage.Inprastierea a avut scopul ca Evangelia sa fie vestita pina la marginile pamintului. I-mi face impresia ca astazi sint alte intelegeri si preocupari. Facem fel de fel de programe care sa atraga audienta. Pai aplicam noi azi Scriptura in simplitatea ei in vietile si actiunile noastre?

      Sa aveti o zi binecuvintata

      John

      Apreciază

      1. Marius Silvesan | Răspunde

        Este un punct de vedere interesant în completarea articolului care tocmai acest aspect vizează, spiritul de sacrificiu vs spiritul de conservare.

        Apreciază

  5. Marius Silvesan | Răspunde

    Asa cum am scris anterior presedintele Cultului Baptist în anul 1979 la care facea referire Paul Chis era Mara Cornel. Lista completa din perioada comunistă preluat din cartea lui Daniel Mitrofan se gaseste aici:
    https://istorieevanghelica.wordpress.com/?s=presedintii+

    Apreciază

  6. […] Cum ar fi arătat istoria evanghelicilor dacă n-ar fi existat dorința de supraviețuire? — 7 comments […]

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat asta: