Maxima zilei – 6 iunie 2014
Am trei lucruri de preț la care țin foarte mult.
Primul este blândețea; al doilea este simplitatea; al treilea este modestia;, care mă împiedică să mă pun pe mine înaintea celorlalți.
Lao Tzu
Partajează asta:
La mulți ani, Trandafir Popovici!
Pastorul Trandafir Popovici s-a născut la data de 5 iunie 1961 în localitatea Caransebeș, jud. Caraș-Severin.
Mesajul curat al Evangheliei vestit de pastorul Petre Dugulescu în timpul unei evanghelizări în Biserica Creștină din Reșita, a pătruns și a mișcat și inima tânărului student Popovici.
În data de 5 august 1982 a mărturisit public credința sa în Isus Hristos, alegându-L ca Domn și Mântuitor personal, și a fost botezat în Biserica Baptistă din Ciuta.
Din acel moment a simțit și a înțeles că viața sa trebuie dedicată în întregime lucrării în slujba lui Dumnezeu.
A fost admis la Institutul Teologic Baptist din București, în anul 1991. După absolvire, în anul 1995, Trandafir Popovici a fost chemat și ordinat ca pastor al Bisericii Baptiste Golgota din București.
A slujit ca și consilier în lucrarea cu studenții în cadrul Institutului Teologic Baptist din București, perioadă în care a deținut și funcția de secretar al Comunității Baptiste București. Din anul 2012 pastorul Trandafir Popovici deține funcția de Director administrativ în cadrul Institutului Teologic Baptist din București.
În anul 1985 s-a căsătorit cu Adina Verman și Dumnezeu le-a binecuvântat familia cu doi copii, Oana Cristina și Alexandru Filip.
Informații preluate de pe site-ul Bisericii Baptiste „Golgota” București.
Partajează asta:
Jurnal teologic – Vol. 13, Nr. 1 / 2014
Vezi aici
COLDA, Teodor-Ioan. ‘Utopia libertății religioase în România postbelică. Baptiștii din România în perioada de tranziție de la Monarhie la Republică (1945-1953) II / The Utopia of Religious Freedom in Postbelic Romania. Romanian Baptists in transition from Monarchy to Republic (1945-1953) II.’ Jurnal teologic Vol 13, Nr 1 (2014): 157-189.
Baptist Theological Institute of Bucharest; Academic Visitor Attached to Ballioll College, University of Oxford
Abstract
In this paper the author tries to give a fair description and interpretation of the life of Baptist Churches in the period of transition from Monarchy to Republic in postbellic Romania, based on many unprecedented archive documents. The main focus of the paper is the problem of religious freedom in this very shifty period. Because of the persecution endured between the two world wars and during the nationalist and fascist regime of Antonescu, the self proclaimed absolute leader of Romania between 1940 and 1944, the Romanian Baptists tried to cope with the new situation established in their country at the end of the war, which seemed to be far better than before. Religious freedom was granted for all, first by His Royal Majesty King Michael and afterwards by the communists who managed to force the King into exile and transformed Romania into a republic. Though the communists were granting religious freedom through a new constitution they weren’t really committed to the idea of freedom, because of their proletarian revolutionary believes. This reluctance to offer religious freedom was encouraged by historical precedents in which the Orthodox Church managed to drive the state into a sinister partnership of persecuting those who were considered sects, dangerous for an Orthodox nation. In these circumstances, and tired from being persecuted, Baptist leaders and Baptist churches were forced into an unusual relationship with the communists. First it seemed that there couldn’t be any wrong or any danger in having a relationship with the state which is willing to grant religious freedom even for religious minorities. But in an atheistic and communist state religious freedom becomes a utopia.
Keywords: Baptist, Orthodox, Church, State, Persecution, Communism, Second World War
Celelalte articole din jurnal sunt:
SABOU, Sorin. ‘Human Nature and Moral Principles.’ Jurnal teologic Vol 13, Nr 1 (2014): 5-16.
BABAN, Octavian. ‘„Cuvântul este aproape de tine“: teologia invocării cerului și mării ca martori ai credinței și ai prezenței divine / The Word is Near You: The Theology of Invoking the Heavens and the Sea as Witness of Faith and Divine Presence.’ Jurnal teologic Vol 13, Nr 1 (2014): 17-43.
BARTOȘ, Emil. ‘Note apologetice despre învierea trupească / Apologetical Notes on Bodily Resurrection.’ Jurnal teologic Vol 13, Nr 1 (2014): 44-79.
SCHEETZ, Jordan M. ‘Cannonical Approaches, New Trajectories, and the Book of Daniel.’Jurnal teologic Vol 13, Nr 1 (2014): 81-110.
SWEIS, Khaldoun. ‘Is a Fetus a Human Person?: Thinking Deeply on a Complex and Politically Charged Question.’ Jurnal teologic Vol 13, Nr 1 (2014): 111-127.
RUSU, Timotei. ‘Amenințări laice ale conducerii bisericii / The Secular Threats upon the Church Government.’ Jurnal teologic Vol 13, Nr 1 (2014): 129-155.
GHIOANCĂ, Constantin. ‘Predicarea expozitivă și relevanța ei contemporană / Expository Preaching and its Contemporary Relevance.’ Jurnal teologic Vol 13, Nr 1 (2014): 191-205.
FRANDEȘ, Dorin. ‘Sonorul: un aspect marginalizat în lectura și predicarea Bibliei / Sound: a Marginalized Issue in the Reading and Preaching of the Bible.’ Jurnal teologicVol 13, Nr 1 (2014): 207-217.
Partajează asta:
Revista Creștinul Azi Nr. 3/2014
Click pe imagine pentru a răsfoi revista online
Partajează asta:
Maxima zilei – 5 iunie 2014
Nu este vorba de cât avem, ci de cât ne bucurăm de ceea ce avem
Charles Spurgeon
Partajează asta:
Miroslav Volf, Excludere și îmbrățișare – notă de lectură (2)
Partea a doua a notelor de lectură la cartea lui Volf unde sunt abordate teme precum: Pilda fiului risipitor, Masculin și feminin, Cina Domnului. Aceste teme sunt abordate datorită faptului că ele „converg spre tema centrală – reconcilierea semnificată de îmbrățișare.”
Continuare de aici
Pilda fiului risipitor
În miezul spiritual al cărții stă – alături de imaginea lui Isus Cristos, Dumnezeu-Omul pe cruce – parabola fiului risipitor. Metafora îmbrățișării are la bază atitudinea tatălui. Pentru acesta, relația primează în fața regulilor, dragostea e mai presus decât performanța morală – și, foarte important, nu e condiționată de aceasta.
Fiul cel tânăr nu pleacă de acasă cu scopul de a deveni independent – așa cum se întâmplă astăzi, aproape în mod obligatoriu. Aceasta ar fi o pistă eronată de interpretare. Fiul cel tânăr aparține unei alte epoci, în care gestul său însemna că dorește să rupă orice legătură identitară cu familia, să fie atât de autonom încât să excludă pe oricine din sinele său – să se alieneze, am zice noi azi. Ca semn al acestei rupturi radicale, își cere inclusiv partea de moștenire, ca să nu mai rămână absolut nicio legătură…
Vezi articolul original 1.560 de cuvinte mai mult
Partajează asta:
Miroslav Volf, Excludere și îmbrățișare – note de lectură (1)
Note de lectură la cartea lui Miroslav Volf scrise cu competență de Teofil Stanciu.
Disclaimer.
S-a iscat, bag samă, o mică furtună în păhărelul cu apă al evanghelicilor români vizavi de iminenta și înfricoșătoarea descindere a lui Miroslav Volf, teolog mai greu de citit și înțeles, dar mai ușor de beștelit, pe teritoriul unor grupări care se știau relativ liniștite și invulnerabile la influențele păcătoase ale veacului.
Pentru a nu da apă (sau aer, că se poartă și eoliene) la morișca pricinoasă, am găsit cu cale să fac vreo câteva precizări pentru cetitorul curios și de bună credință.
1. Nu am de gând să discut despre „crislamul” de care s-ar face vinovat Miroslav Volf. E un subiect delicat, asta-i cert, dar care nu cred că poate fi tranșat în trei sentințe dezlânate și pline de sfânt năduf.
2. Cartea Excludere și îmbrățișare poate fi judecată autonom pe mai multe considerente solide. Unul e acela că – garantat! – nu pune deloc sub…
Vezi articolul original 1.194 de cuvinte mai mult
Partajează asta:
Lansare „Stalinism pentru eternitate”
O prezentare foarte interesantă realizată de Horia Roman Patapievici la lansarea cărții „Stalinism pentru eternitate” scrisă de politologul Vladimir Tismăneanu. Prin intermediul prezentării sale, Patapievici realizează nu numai o „radiografie ” a cărții în discuție, ci și a omului, a profesionistului Vladimir Tismăneanu. Am remarcat în partea de final a prezentării faptul că domnul Tismăneanu este recunoscător tuturor celor care i-au oferit sugestii și sfaturi. Totodată, această prezentare evidențiază și faptul că un profesionist va integra în lucrarea sa informații și din domenii conexe celui pe care îl abordează. În acest caz vorbim de politologie ca domeniu principal și de literatură, filosofie, istorie ca domenii secundare.
Partajează asta:
Maxima zilei – 4 iunie 2014
Mândria se referă la cei care au dreptate.
Smerenia – la ce este drept.
Ezra Taft Benson
Partajează asta:
Apel la contribuții – Conferința internațională „După 25 de ani. Istoriile şi memoriile comunismului”
Centrul Regional Francofon de Studii Avansate în Ştiinţe Sociale și Fundaţia Culturală Memoria organizează, în perioada 20-21 noiembrie 2014, la București, conferința internațională cu titlul „După 25 de ani. Istoriile și memoriile comunismului”.
Comitetul de organizare este format din Claudia-Florentina Dobre (doctor în istorie, secretar general de redacţie al revistei Memoria, cercetător asociat CEREFREA) și Valeriu Antonovici (doctor în ştiinţe politice, SNSPA). La conferință vor participa, în calitate de membri ai comitetului științific, Liliana Deyanova (profesor, Universitatea St. Kliment Ohridski, Sofia), Micaela Ghiţescu (director, Fundaţia Culturală Memoria), Adrian Miroiu (profesor, SNSPA), Liviu Rotman (profesor, SNSPA), Izabela Skórzyńska (profesor, Universitatea Adam Mickiewicz, Poznań), Anna Wachowiak (profesor, Şcoala de Excelenţă în Studii Umanistice, Szczecin). Partenerul evenimentului este Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA).
Cu acest prilej, organizatorii încurajează cercetătorii să trimită lucrările lor privitoare la memoria şi istoria comunismului românesc. Sunt binevenite lucrări clasice în limbile română, engleză şi franceză, dar şi cele pe suport audio-video, postere şi filme documentare. Temele avute în vedere sunt istoriografia comunismului, viața cotidiană, memoria și istoria represiunii, memoriile comunismului, generația postmemorială, dar sunt acceptate digresiuni de la aceste teme.
Propunerea trebuie să aibă maxim 300 de cuvinte și trebuie să fie însoțită de biografia autorului. Lucrările se vor trimite pe adresa cfdobre@gmail.com până la data de 1 septembrie 2014. Candidații selectați vor fi înştiinţaţi pe 15 septembrie 2014. Organizatorii au în vedere publicarea lucrărilor conferinţei.
25 de ani după căderea comunismului în Europa centrală şi de est, memoria şi istoria acestui regim rămân controversate. Pe de o parte, istoria comunismului în regiune stă sub semnul denunţării crimelor săvârşite de acest regim. Pe de altă parte, mai ales în unele cercuri intelectuale de stânga, se aduce în discuţie aşa-numita „modernitate a comunismului”.
Memoria comunismului se prezintă chiar şi mai divizată decât paradigmele istorice în care este aşezat acest regim. Nostalgicii se afirmă în spaţiul public, în ultimii ani, mai ales prin urmaşii lor de a doua generaţie. Cele mai recente sondaje realizate de Fundaţia pentru o societate deschisă şi cele realizate de IICCMER arată că tinerii consideră epoca comunistă o perioadă mai degrabă pozitivă. Denunţătorii crimelor comunismului, foarte activi imediat după căderea comunismului, dispar rând pe rând fără a fi reuşit să transmită flacăra mai departe, cu câteva excepţii. O memorie ironică a comunismului îşi face şi ea din ce în ce mai mult prezenţa în spaţiul public al regiunii.
Dacă cei care au experimentat comunismul se manifestă nostalgic sau denunţător, tinerii „Epocii de aur” ceauşiste privesc această perioadă cu (auto)ironie. Cei născuţi în preajma anului 1989, fără a avea amintiri proprii, se situează într-un curent postmemorial. Opiniile şi chiar memoria lor despre comunism sunt intermediate de familie sau de grupul din care fac parte precum şi de sistemul de învăţământ şi de media.
