Marx?

Miercuri 24 noiembrie 2010, ora 17, Biblioteca Central Universitară- Cluj Napoca, Sala Muslea, va avea loc conferința cu titlul “MARX?”, impreuna cu Radu Nechita. Conferinta va avea o sectiune economica si una filosofică, dupa care va urma o dezbatere cu publicul.
Sursa: Persona
Informatori în dosarul „Evanghelistul” (Vizita lui Billy Graham în România, 1985).
Am citit cam jumătate din cartea Afacerea „Evanghelistul”. Cei interesaţi de mecanismele diabolice ale Securităţii se pot „edifica” foarte bine citind această carte.
Pseudo-Mardoheii care pretind că nu şi-au plecat genunchiul şi nu s-au închinat, dar care au colaborat sârguincios cu regimul, se vor regăsi sub câte un nume informativ, dând note copioase Securităţii.
În afacerea “Evanghelistul” principala sursă (după cum rezultă din carte) este „Pastorul”, prezentată de autori ca fiind pastorul baptist Ioachim Ţunea.
Din mediul ortodox au dat informaţii „Apostol” şi „Biologul”. Deşi identitatea celor două surse n-a fost dezvăluită de autori, notele informative date de ele conțin indicii importante.
De pildă, „Apostol” se afla la Geneva în toamna lui 1981, la Consiliul Ecumenic al Bisericilor. Acolo l-a întâlnit pe Alexander Haraszti (oare cum se pronunţă corect acest nume maghiar?), despre care dă informaţii.
Tot „Apostol” a fost reprezentantul României la World Conference for Religious Workers for Saving the Sacred Gift of Life from Nuclear Catastrophe, Moscow, May 10-14, 1982. A fost cazat la Hotelul „Sovietskaia”, unde se afla şi Billy Graham. Tonul notei este destul de ironic spre final:
”La Moscova, Billy Graham a vorbit în Catedrala Patriarhală şi la Conferinţa religiilor pentru Pace. A vorbit corect. N-a fost nici provocator, nici insinuant, în nici un fel. Părea mai degrabă intimidat de ortodoxie. A mărturisit că nu mai fusese la nici o slujbă ortodoxă. El a crezut că pe lume există numai Billy Graham! Presa din America l-a criticat pentru atitudinea avută la Moscova.,,
Volumul conferinţei a fost publicat în engleză, dar n-am reuşit să ajung la el. Poate vreun prieten din America sau Anglia va putea face o căutare în lista cu nume româneşti prezente la conferinţă.
De departe, cea mai interesantă sursă este „Biologul”, care dă informaţii despre mai multe întâlniri din mai 1985. La una dintre întâlniri (16 mai), au participat Alexander Haraszti, Ioachim Ţunea, Remus Rus şi pr. Protopopescu. Trebuie precizat că de regulă sursele dau informaţii despre toate persoanele prezente la întâlnire, inclusiv despre ele însele. Deci logica ar spune că sursa „Biologul” e între cele patru persoane mai sus menţionate. [Conform informațiilor furnizate de către Dănuț Mănăstireanu sursa ,,Biologul” este Remus Rus]
Articolul integral pe site-ul Vaisiamar
Vladimir Tismăneanu: Stalinismul este întruparea absolută a bisericii universale

În prezentarea volumului Principalele curente ale marxismului (vol. III- Prăbușirea) de Leszek Kalakowsky, Vladimir Tismăneanu scrie următoarele: ,,Al treilea volum al istoriei marxismului datorate lui Leszek Kalakowsky prezintă triumful stalinismului ca întrupare absolută a bisericii universale a comunismului.”(subl. n MS), Vladimir Tismăneanu, ,,Institutul Polonez: Kalakowsky & Tismăneanu”, pe site-ul Tismăneanu.wordpress.com
Vorbe care contează: Comunismul a dorit să-și construiască legitimitatea cu ajutorul Bisericii
Comunismul nu s-a mulțumit să controleze viețile oamenilor, ci a dorit să-și construiască legitimitatea cu ajutorul Bisericii.
Vasilică Croitor, Răscumpărarea memoriei: Cultul penticostal în perioada comunistă, Editura Succeed Publishing, Medgidia, 2010, p.83
Nota de protocol vs nota informativă
În cadrul sintezei despre alegerile de la Brașov, ajunsă acum la concluzii sub titlul Rezumatul întâlnirii de la Brașov (009), Vasilică Croitor analizează cauzele neadaptării Declarației de colaborare sau necolaborare cu Securitatea de către pastorii prezenți la întâlnirea de la Brașov, menționând ca principală cauză confuzia. Este vorba de confuzia care a fost creată în rândul personalului de cult prin nediscutarea declarației al cărei conținut a rămas necunoscut de către cei mai mulți dintre păstorii prezenți la întrunire, declarație pe care am prezentat-o și eu sub titlul Model de declarație privind colaborarea sau necolaborarea personalului de cult cu Securitatea. Participanții au fost duși în eroare și de confuzia creată prin punerea pe același palier a colaborării cu Departamentul Cultelor și Securitatea, a semnului egal între nota de protocol și nota informativă.
Pentru a îndepărta confuzia, este necesar să precizăm:
- Declarația nu spune nimic despre relația cu împuternicitul cultelor. Cum nici măcar NU s-a dat citire declarației în cadrul întrunirii de la Brașov, cei neavizați aveau motive să se îngrijoreze și să refuze semnarea ei.
- Diferența dintre Departamentul Cultelor şi Securitatea Statului este profundă: relația cu Departamentul Cultelor era legală, iar cea cu Securitatea era ocultă.
- Prin lege era stabilit cadrul de funcționare a Cultelor. Legea definea rolul împuternicitului care își avea cel mai adesea sediul în clădirea Consiliului Local. Niciun credincios nu poate fi acuzat pentru că a mers să discute cu împuternicitul. Era ceva asumat de Cult în momentul recunoașterii legale. Este o mare greșeală a pune pe același nivel relația cu Securitatea, instituția care cu o ură demonică s-a luptat să distrugă Biserica, făcând din slujitori ai Domnului vânzători de frați, asasinându-i moral pe cei mai dedicați conducători și promovându-i pe cei compromiși.
Vă reamintesc cum arăta un angajament de colaborare cu Securitatea:
„…voi culege informații despre persoane și fapte care îmi vor fi indicate și despre alte situaţii care le voi costata singur. Toate datele care le voi culege le voi scrie sub forma de note informative pe care le voi semna cu numele conspirativ… Sunt conştient de importanţa acestui angajament şi mă oblig să-l respect întru totul fără a divulga nimănui faptul că sprijin în acest mod organele de Securitate.”
Am explicat pe larg și în carte, și în alte intervenții pe blog, că nu trebuie confundate declarațiile date sub anchetă, notele de protocol date de slujitori în conformitate cu cerințele legale, scrisorile oficiale sub formă de petiții și plângeri etc. și notele informative ale persoanelor care colaborau cu Securitatea Statului. Când un credincios semna un angajament de conspirativitate, primea un nume de cod, intra în case conspirative și dădea informații despre alți credincioși, această activitate era în mod evident o activitate necinstită. Cei care întrețin această confuzie o fac în mod conștient și nu din cele mai bune motive.
Model de declarație privind colaborarea sau necolaborarea personalului de cult cu Securitatea
Conform informațiilor furnizate de către Vasilică Croitor în cadrul articolului Rezumatul întâlnirii de la Brașov (008),
pastorul Romi Mocanu a propus un model de declarație pentru a fi semnată de fiecare păstor. Cei care nu au colaborat cu Securitatea, ar fi bifat doar „NU”. Iar ceilalți ar fi avut posibilitatea să explice care a fost natura relației lor cu serviciile secrete comuniste.
Vorbe care contează: cunoscându-i pe cei care au colaborat cu Securitatea ne putem vindeca de naivitate şi utopism în interpretarea istoriei
Iacob Emanuel: La ce ne folosește nouă creștinilor din ziua de azi, sa-i cunoaștem pe cei care au colaborat cu securitatea?
Vasilică Croitor: Cunoscând aceste informații ne putem vindeca de naivitate și utopism în interpretarea istoriei.
Vasilică Croitor în cadrul interviului cu Emanuel Iacob, publicat pe site-ul Crestintotal.ro la 9/11/2010
Pseudoargumente împotriva demersului Răscumpărarea memoriei
Există argumente și pseudoargumente în susținerea unui punct de vedere. Demersul inițiat de către Vasilică Croitor a determinat și luări de poziție neargumentate de dragul de a fi în opoziție sau fiindcă este greu să accepți adevărul. Vasilică Croitor vorbește în Rezumatul întâlnirii de la Brașov (006) despre pseudoargumente de genul celor:
„Voi vreți, de fapt, să obțineți ceva funcții la alegeri.”
Lecturând articolul, îți dai seama de faptul că afirmația nu are susținere, însă mentalitatea din spatele unui asemenea punct de vedere este interesantă și prin faptul că reflectă un mod de gândire. Acela că cercetezi trecutul pentru a avansa în prezent sau pentru a te răzbuna pe persoane considerate incomode. Probabil că societății românești postcomuniste încă îi este greu să înțeleagă sau să accepte că există și demersuri care nu au în spatele lor dorința de câștig.



























