Vasilică Croitor despre Răscumpărarea memoriei
Vasilică Croitor a acordat de curând un interviu lui Emanuel Iacob despre cartea Răscumpărarea memoriei și necesitatea deconspirării celor din Biserică care au colaborat cu Securitatea. Interviul se completează la partea de ,,beneficii” obținute de către Vasilică Croitor cu articolul Rezumatul întâlnirii de la Brașov (006). În cadrul acestui articol Vasilică explică și exemplifică faptul că nu a urmărit și nu urmărește beneficii materiale și nici nu este avid după putere. Interviul a fost postat pe site-ul Creștin total.
Iacob Emanuel: Care a fost motivul scrieri acestei cărţi? Gândul de razbunare?sau ai fost dornic de afirmare si de promovare?
Vasilică Croitor: Sper că nu sunteți de părere că singurele motivații pentru a scrie o carte sunt răzbunarea sau afirmarea. Răzbunare? Pe cine aș fi dorit să mă răzbun? Pe Gheorghe Bradin? Pe Pavel Bochian? Pe Trandafir Șandru? Eu față de acești oameni am nutrit un mare respect. Când au murit Bochean, și apoi Șandru, eu am participat la înmormântarea lor aducându-mi astfel omagiul pentru cei pe care i-am socotit eroi ai credinței. Ce mi-au făcut acești oameni de aș fi dorit să mă răzbun pe ei?
Ați menționat și dorința de afirmare. Mergând împotriva curentului nu ajungi să fii apreciat sau promovat, ci dimpotrivă.
Motivul scrierii acestei cărți este limpede exprimat în dedicația făcută copiilor mei: „De douăzeci de ani Biserica din România trăiește într-o negare a realității, încurajând confuzia și comunicând un mesaj ambiguu generației tinere. Nu îmi doresc nimic mai mult decât să știu că moștenirea pe care v-o lăsăm este alta: o Biserică iubitoare de adevăr, împăcată cu trecutul ei, neînfricată și mărturisitoare până la moarte.
Iacob Emanuel: La ce ne foloseste noua crestinilor din ziua de azi, sa-i cunoastem pe cei care au colaborat cu securitatea? Ne ajuta cumva in umblarea in dragoste?
Vasilică Croito: Am să vă răspund printr-o întrebare: La ce le-a folosit creștinilor din Biserica Primară să-i cunoască pe cei care s-au lepădat de Hristos, pe cei care au mințit cu privire la averea lor, pe apostolii care au căzut în păcatul fățărniciei, conflictele dintre Saul și Barnaba etc.?
Aceste detalii pe alocuri incomode sau dureroase ne ajută să înțelegem cât de importantă este umblarea noastră în lumină. Cunoscând aceste informații ne putem vindeca de naivitate şi utopism în interpretarea istoriei. Aşa devenim mai realişti şi, desigur, mai smeriţi.
Continuarea interviului aici
Partajează asta:
7 noiembrie 1917-7 noiembrie 2010
La 7 noiembrie 2010 se împlinesc 92 de ani de la un eveniment care a avut şi continuă să aibă repercusiuni asupra vieților a milioane de oameni. Pretinsa „revoluție socialistă din octombrie” a fost, de fapt, un puci, o lovitură de stat, care s-a soldat cu instaurarea la putere a partidului bolșevic și întreruperea mersului logic al istoriei. Apariția primului stat socialist, formarea sistemului socialist în statele est-europene au făcut milioane de victime în mai multe țări ale Europei. Instaurarea terorii roșii, organizarea foametei, deportarea a milioane de oameni, maltratarea și uciderea cetățenilor pentru că aveau viță nobilă, pentru că nu împărtășeau politica comuniștilor sau pentru că nu erau pe placul conducătorilor tirani, sunt doar câteva rezultate ale acelei „revoluții”
Text și foto Vocea Basarabiei
Instaurarea comunismului în Rusia și ulterior în alte state ca unul dintre cele tipuri de regimuri totalitate ale secolului XX alături de fascism și nazism a avut repercursiuni negative nu numai asupra vieții politice și sociale a țărilor respective cât și asupra vieții religioase. Despre aversiunea comunismului asupra religiei există numeroase studii, articole și cărți. Personal, am prezentat acest aspect în cadrul unor manifestări științifice precum dar și în cadrul unor articole inclusiv pe acest site, fiind un subiect dezbătut și analizat în lumea academică din România și numai.În România instaurarea oficială a comunismului în anul 1948 a dus la schimbarea cadrului legislativ privitor la viața religioasă în paralele cu arestarea opozanților politici, distrugerea valorilor morale și înlăturarea religiei din viața publică. Biserica ca instituție a avut de suferit în urma acestor schimbări care vor produce mutații la nivel mental și administrativ. Prin trecerea României de la comunism la democrație, Biserica și-a recuperat treptat o parte din autoritate, dar repercursiunile(reminescențele) bolșevismului sunt mai greu de îndepărtat însă nu imposibil.
Partajează asta:
”Acțiunea Evanghelistul”: vizita lui Billy Graham în România(1985) p.1-motivațiile statului
Mulți dintre cei care au citit anunțul referitor la lansarea cărții despre vizita lui Billy Graham în România s-au întrebat care au fost motivațiile, argumentele care au determinat autoritățile române să accepte desfășurarea unei campanii evanghelistice într-o țară ateistă, iar editorii volumului ,,Afacerea Evanghelistul” își propun la 25 de ani de la eveniment să răspundă măcar parțial acestor întrebări. În cadrul acestui articol am să prezint condițiile, motivațiile generale care au stat în spatele acceptării cruciadei evanghelistice a lui Billy Graham în România. Voi reveni și cu alte detalii despre vizita lui Billy Graham în România.
Pe fondul unor critici accentuate din partea statelor occidentale, autoritățile de la București au acceptat ca delegații formate din politicieni americani sau reprezentanți ai unor organizații internaționale să viziteze țara noastră în încercarea de a combate teoria conform căruia cultele erau supuse unui regim opresiv. În acest context se înscrie și vizita lui Billy Graham din septembrie 1985, care apare în documentele elaborate de Securitate sub numele de ,,Acțiunea Evanghelistul”
Denisa Bodeanu, Valentin Vasile, (editori), Afacerea ,,Evanghelistul” Vizita lui Billy Graham în România (1985), Editura Argonaut, Cluj-Napoca, 2010, p.7
Partajează asta:
La frontieră-film document despre transportul de Biblii în anii ’80
În 16 noiembrie la Bucuresti are loc premiera filmului La frontieră. Evenimentul va reuni pe Catalin Dupu, Mihai Abrudan, Roxana Nanu, Mihai Dragoman, Victor Dobrescu, Cristian Matei, Ronella Popescu, Andrei Goaga, Marius Putineanu, Marian Traistaru si alti invitati. Programul este coordonat de pastorul Florin Ianovici.
Doua lucruri extraordinare tin de film: un credincios implicat cu adevarat in astfel de transporturi joaca in film iar prima zi de filmare a inceput cu un accident de masina, finalizat cu bine.
Filmul de 25 minute, produs de New Image Impact, in format HD, prezinta doua cazuri reale petrecute in anii 80 in Romania – transportul ilegal de Biblii.
Evenimentul are loc la Biserica Penticostala Betel, orele 18.30, intrarea fiind libera.
Parteneri media: RadioFiladelfia.ro, stiricresine.ro, resursecrestine.ro.
Detaliile despre film sunt preluate de pe site-ul resursecrestine.ro
Partajează asta:
Răspuns față de acuzațiile nefondate ale fiicei lui Trandafir Sandru
Pe data de 1 noiembrie 2010, Daniela Iliev (Sandru) fiica lui Trandafir Sandru mi-a adresat o serie de acuzații nefondate și nedocumentate că răspuns la articolul Intransigență, loialitate și iubire față de patrie la Sandru Trandafir
Daniela Iliev(Sandru) a spus
Dragule Marius Silveșan,
Se pare ca ai dat o mare lovitura scriind cărți despre persoane deja decedate…și de a publica scrisori despre care nu cunoști esența evenimentelor, temerilor , amenințărilor unora ca Victor Răscol asupra tatălui meu…pentru simplu motiv ca era un disident care instiga la discordii în biserica, nu chiar un om a cărui familie împrăștia Biblii, dar care el însuși…nu cunoștea sau nu înfăptuia ce scrie în ea.
Eroi sunt mulți după lupte grele…Oare te crezi un erou?
De ce n-ai publicat toate aceste lucruri acum 20 de ani, după revoluție…ți-au secat buzunarele…și nu știai cum sa faci bani?
Eu numesc aceste josnice proclamații concentrate in paginile acestei carti… a unui diabolic care in loc sa vina cu ceva constructiv la adresa bisericilor penticostale, deraieaza atentia bunilor crestini…intr-o direcție noua: ” hai sa vedem ce s-a întâmplat acum 1000 de ani” . Asta vrea diavolul oameni buni…în loc sa citiți Biblia…citiți nimicuri…
Dacă vreți detalii adevărate….întrebați și familiile celor decedați pe care încercați să-i mânjiți fără rușine și fără conștiința.Thanks for reading!
Față de cele exprimate de către Daniela Iliev (Sandru) îmi exprim următorul punct de vedere:
Autoarea comentariului face o serie de afirmații nefondate fără ca măcar să cunoască pe deplin realitatea și fără o documentare prealabilă.
Punctual răspunsul meu este următorul:
1. Nu am scris cărți despre persoane decedate
2.Documentul publicat vorbește de la sine despre acțiunile lui Sandru Trandafir și modul cum acesta s-a relaționat cu regimul ateist. În altă ordine de idei, tonul articolului meu precum și al comentariilor aferente este unul moderat, fapt pe care nu-l pot afirma și despre scrisul doamnei Daniela Iliev (Sandru). Pentru conformitatea celor afirmate a se vedea următoarele articole relaționate:
a. Intransigență, loialitate și iubire față de patrie la Sandru Trandafir
b. Scrisoarea lui Răscol Victor către Sandru Trandafir p.I
c. Scrisoarea lui Răscol Victor către Sandru Trandafir p.II
d.”Alege plata eternității și a gloriei Mielului” Scrisoarea lui Răscol Victor p.III
3.Nu cred că Victor Răscol a proferat amenințări la adresa lui Trandafir Sandru care era directorul Seminarului Teologic Penticostal, funcție în care a ajuns cu acordul Departamentului Cultelor și al Securității, având ulterior susținerea acestora. Din documentele prezentate nu reiese că Victor Răscol ar fi avut o asemenea atitudine și nici nu cunosc ca Trandafir Sandru, tatăl dumneavoastră să-l fi acuzat de așa ceva. Prin urmare consider că afirmațiile la adresa lui Victor Răscol au o încărcătura lor sentimentală, fapt explicabil într-o anumită măsură dacă ținem cont de relația dintre acesta și Sandru Trandafir și de faptul că autoarea își apără tatăl. Dincolo de sentimentele paterne, afirmațiile trebuiesc probate cu documente și mărturii viabile, nu dintre cele fabricate de cei care trebuiau să creeze ceva pentru a-și justifica activitatea, sau care aveau ca obiect de activitate tocmai crearea unor astfel de documente. Dacă Răscol Victor a fost doar un simplu agitator, pentru ce motiv a fost arestat patru luni și jumătate, când comuniștii promovau asemenea oameni sau cel puțin îi protejau?
4.Nu sunt un erou dar îmi place să scriu despre eroi ai credinței. Cât privește articolele mele, după cum lesne se poate observa, ele nu sunt scrise cu un ton de superioritate și nici nu au scopul a ataca pe cineva. Dezideratul acestui site este acela de a prezenta celor interesați o frântură de istorie evanghelică românească și nu numai dintr-o perspectivă evanghelică.
5.Nu am scris aceste lucruri acum 20 de ani pentru că la vârsta respectivă nu aveam asemenea preocupări și nici formarea necesară. Țin să menționez și faptul, deloc neglijabil, că istoria se scrie pe bază de surse, de documente, scrise sau orale, care trebuie interpretate, coroborate și analizate critic. Pe de altă parte, cu ce drept mă trageți dumneavoastră, doamnă, la răspundere în privința activității mele? Cunoașteți dumneavoastră care erau limitările de acum 20 de ani? Care erau condițiile în care un cercetător al istoriei Bisericii își putea desfășura activitatea, la ce documente avea acces și care erau prejudecățile cu care se confrunta? Cât privește argumentele care au stat la baza cărții Răscumpărarea memoriei, autorul face următoarele afirmații:
Răscumpărarea memoriei nu trebuia scrisă! Normal ar fi fost ca Biserica să treacă la acțiune imediat după ieșirea din comunism. Răscumpărarea memoriei ar fi trebuit să fie consecința unui proces laborios inițiat de Biserică, proces ale cărui rezultate ar fi trebuit să fie publicate într-un raport.
Cartea aceasta nu trebuia scrisă acum! Biserica trebuia să fie cu un pas înaintea societății, oferind un model, arătând calea pentru restaurare. Din nefericire, timp de douăzeci de ani, am constatat cu surprindere că Biserica împrumută tot mai mult retorica societății, amalgamând lucrurile și punându-i laolaltă pe eroi și pe trădători.
Citat din Argument la Răscumpărarea memoriei
6.În privința banilor, pe lângă faptul că afirmația este voit tendențioasă, ca de altfel și tonul general al mesajului, acuzațiile sunt nefondate. Nu am publicat nimic până acum din dorința de câștig iar materialele publicate nu mi-au adus decât un câștig profesional văzut ca o împlinire sufletească și nicidecum unul material. Și apoi, ce rău vedeți dumneavoastră în a-mi câștiga efemera existență prin intermediul scrisului, al muncii mele în urma unei activități de documentare desfășurată în cadrul mai multor instituții de prestigiu din țară și străinătate.
7.În calitatea tatălui dumneavoastră de director al Seminarului se presupune că acesta cunoștea destul de bine Biblia și că o și trăia. În acest sens, una din poruncile Bibliei este aceasta: ,,Învață pe copil calea pe care trebuie s-o urmeze, și când va îmbătrâni, nu se va abate de la ea.” (Proverbe 22.6), motiv pentru care așteptam de la dumneavoastră o mai mare atenție în caracterizarea oamenilor și utilizarea expresiei diabolic. Ați citit cartea la care faceți referire înainte de a-l caracteriza astfel pe autorul ei? Presupun că faceți referire la cartea Răscumpărarea memoriei scrisă de Vasilică Croitor. Autorul pe care dumneavoastră îl considerați ,,diabolic” are o atitudine moderată față de tatăl dumneavoastră, Trandafir Sandru, iar dumneavoastră nu-i răspundeți nici măcar cu aceiași monedă. Vă invit să citiți cu atenție cartea pe care o incriminați pentru a deosebi adevărul de minciună. Ca o ultimă precizare la acest punct aș dori să menționez faptul că Vasilică Croitor nu l-a inclus pe Sandru Trandafir în indexul tematic de la sfârșitul cărții.
8.Perioada în care Trandafir Sandru a activat în cadrul Cultului Penticostal este cunoscută în istorie ca perioada contemporana, nefiind nicidecum vorba de o istorie petrecută acum 1000 de ani, sau dvs moșteniți longevitatea primilor oameni?
9. Dacă dumneavoastră aveți documente sau mărturii viabile care să prezinte și alte fațete ale lucrării lui Sandru Trandafir eu sunt dispus să le public pe site-ul Istorie Evanghelică.
Partajează asta:
Colaboratorii activi ai Securității trebuie scoşi din orice lucrare pe care o desfășoară în biserică
Comunitatea Regională Penticostală Oltenia-Argeș (CRPOA) și-a exprimat următorul punct de vedere față de colaborarea cu Securitatea a pastorilor sau a altor slujitori din cadrul CRPOA. Interesant este faptul că referirea se face atât la timpul trecut cât și la cel prezent.
- Dacă sunt păstori sau alţi slujitori care au fost colaboratori ai Securităţii, aceştia trebue să se pocăiască înaintea Domnului, dar şi înaintea bisericii locale, care va decide dacă vor mai slujii sau nu în continuare;
- Dacă sunt colaboratori activi, făra nici-o ezitare trebuie scoşi din orice lucrare din biserică;
- Orice slujitor actual sau propus pentru a fi promovat în slujire, ar trebui să completeze o declaraţie în care să precizeze dacă a colaborat sau nu cu Securitatea, dacă în acest moment este colaborator al serviciilor secrete şi să menționeze că este de acord să se formeze o comisie care să verifice dosarul fiecărui slujitor din CRPOA (pentru confirmarea celor declarate);
Mai multe detalii în cadrul articolului Un punct de vedere al conducerii comunității penticostale Oltenia-Argeș pe site-ul Răscumpărarea Memoriei
Partajează asta:
Vasilică Croitor despre cartea Afacerea „Evanghelistul”. Vizita lui Billy Graham în România (1985)
Vasilică Croitor, autorul unei lucrări bine documentete despre relația Bisericii Penticostale cu regimul comunist, consideră în cadrul articolului „Afaceri” care nu rămân sub obroc faptul că că istoria merge inevitabil în direcția descoperirii faptelor și deciziilor din trecut, fie bune, fie rele. De aceea, scrie Vasilică Croitor în cadrul articolului menționat
Adevărul nu poate fi ascuns, iar ocultarea sa nu face niciun serviciu cauzei Bisericii. Doar prin asumarea deschisă a greșelilor urmată de pocăință vom putea să încheiem onorabil acest capitol dificil din istoria noastră.
Iată că au început să apară lucrări ale unor cercetători de la CNSAS care abordează tot mai direct situația din cultele neoprotestante. O carte voluminoasă a apărut recent pe tema vizitei evanghelistului american Billy Graham în România. Am prezentat și eu cazul acesta în cartea mea, expunând compromisurile care s-au făcut în culise. Întâmplător am intrat și în posesia cărții scrise de organizația lui Billy Graham, dar și a manuscrisului trimis de organizația sa la autoritățile din România. Cazul este discutat acum pe larg în cartea Afacerea „Evanghelistul”. Vizita lui Billy Graham în România (1985).
Preluat din articolul „Afaceri” care nu rămân sub obroc apărut pe site-ul Răscumpărarea Memoriei
Partajează asta:
Europa de Est: prizonierul flămând
Info Misionar, Septembrie 2010, nr.85, p.16
Partajează asta:
Afacerea „Evanghelistul”. Vizita lui Billy Graham în România (1985)
Cosmin Budeancă ne anunță pe blogul său apariţia volumului Afacerea „Evanghelistul”. Vizita lui Billy Graham în România (1985), editori Denisa Bodeanu şi Valentin Vasile. Cartea a apărut la Editura Argonaut din Cluj-Napoca sub egida Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii şi are 354 pagini.
Rezultat al unor ample cercetări întreprinse în arhiva CNSAS, lucrarea prezintă în documente şi imagini turneul întreprins în România comunistă de unul dintre cei mai celebri pastori americani. Ea oferă, pentru prima dată după 1985, mult aşteptatele răspunsuri celor care s-au întrebat cum a reuşit să predice Billy Graham în România şi ce „preţ” a fost nevoit să plătească pentru asta.Billy Graham este cea mai importantă personalitate a lumii protestante care ne-a vizitat ţara în secolul XX şi căreia, în pofida faptului că România era condusă atunci de un guvern ateu, i s-a permis să susţină predici în zece lăcaşuri de cult: Mănăstirea Vorona din judeţul Botoşani, Catedrala Reformată din Cluj, Catedrala Romano-catolică, Biserica Baptistă nr. 2 din Oradea, Biserica Baptistă „Speranţa” din Arad, Catedrala Ortodoxă din Timişoara, Catedrala Ortodoxă din Sibiu, Catedrala Romano-Catolică „Sfântul Iosif” din Bucureşti, „Templul Coral” din Bucureşti, Biserica Penticostală „Filadelfia” din Bucureşti. La acestea au asistat aproximativ 150.000 de oameni.Cele 70 de documente inedite prezente în volum reconstituie integral „Acţiunea Evanghelistul”, reflectând principalele momente ale tratativelor întreprinse de reprezentatul evanghelistului (Alexander Haraszti) cu autorităţile române, prezintă măsurile şi acţiunile întreprinse de Securitate înaintea şi în timpul vizitei, reacţiile mass-mediei internaţionale şi consecinţele vizitei. […]Cuprinsul cărții:
Nota editorilor………………………………………………………Listă de abrevieri………………………………………………….Un evanghelist american în spatele Cortinei de Fier: Vizita lui Billy Graham în România (1985)…………………………………Lista documentelor……………………………………………….Documente…………………………………………………………..Summary……………………………………………………………..Fotografii…………………………………………………………….Index de persoane………………………………………………..Index de localităţi………………………………………………..Lista documentelor:1. 1981, mai 26 – Notă informativă întocmită de sursa „Pastorul” privind discuţiile purtate de Alexander Haraszti, reprezentantul reverendului Billy Graham, cu directorul Sorin Iulian de la Departamentul Cultelor şi cu liderii Bisericii Baptiste din România.2. 1982, februarie 10 – Notă informativă întocmită de sursa „Pastorul” privind discuţiile purtate de Alexander Haraszti cu liderii baptiştilor din România.3. 1982, februarie 16 – Raport informativ întocmit de colonelul Banciu Ioan în urma discuţiilor cu sursa „Apostol” din cadrul Bisericii Ortodoxe Române.4. 1982, mai 17 – Notă informativă întocmită de sursa „Apostol” în urma deplasării efectuate la Moscova, unde i-a întâlnit pe Billy Graham şi Alexander Haraszti.5. 1984, mai 3 – Notă informativă întocmită de sursa „Pastorul” referitoare la vizita întreprinsă de Alexander Haraszti în România şi discuţiile purtate de acesta cu liderii Bisericii Baptiste şi cu mitropolitul Antonie Plămădeală.6. 1984, mai 5 – Notă informativă întocmită de sursa „Pastorul” referitoare la discuţiile purtate de Alexander Haraszti la Departamentul Cultelor şi la Ambasada S.U.A. din Bucureşti.7. 1984, mai 18 – Notă de măsuri privind folosirea cazului „Evanghelistul” în acţiunea „Orizont 84”. […]Mai multe detalii despre acest volum precum şi lista integrală a documentelor pe blogul lui Cosmin Budeancă:
Partajează asta:
A murit Aurel Popescu
Daniel Brânzei anunță pe blogul său, că fratele Aurel Popescu, predicator baptist, lider de opinie, luptător împotriva comunismului și om de o mare noblețe și sensibilitate spirituala a trecut la cele veșnice.
Aurel Popescu a inițiat alături de Pavel Nicolescu în anul 1979 Comitetul Român pentru Apărarea Libertăţii Religioase şi de Conştiinţă (ALRC), acțiune considerată de către Dănuţ Mănăstireanu ca fiind ,,singura contestare pe baze ideologice a regimului comunist din România.” Datorită acțiunilor sale Aurel Popescu a fost anchetat, arestat iar ulterior forţat să părăsească ţara.
Aurel Popescu și Pavel Nicolescu în Sacramento, California cu ocazia Convenției din 2004.
Puteți citi mai multe despre Aurel Popescu în cartea Amintiri cu sfinți al lui Daniel Brânzei
Istorie Evanghelica 