Arhive categorie: Cultură

Canonizarea adevărului


Un adevăr – oricât ar fi de „adevărat” – devine, de îndată ce este canonizat, un obstacol în calea cunoașterii. „Îndoiala metodică”, acest principiu fundamental al gândirii moderne, amenințat astăzi de „corectitudinea politică” , rămâne temelia progresului în orice domeniu al cunoașterii.

Florin Constantiniu, Cuvânt-înainte în Ernst Nolte, Războiul civil european 1917-1945. Național – socialism, bolșevism, trad Irina Cristea, Editura Runa (Grupul Editorial Corint), București, 2005, p. 7

Vezi și

Menirea istoriei

Abba | אבא – Padre |


București – Salonul Internațional de Carte Bookfest (1-5 iunie 2022)


  • Salonul Internațional de Carte Bookfest (1-5 iunie, pavilionul B2, Romexpo) va marca întoarcerea la evenimentele mari cu public, fără restricții sanitare
  • Editurile au pregătit reduceri spectaculoase și lansări în prezența autorilor, care vor acorda și autografe
  • Invitatul de Onoare, Japonia, promite o revelație culturală în cele cinci zile de program Bookfest 2022
  • Intrarea publicului este liberă; programul de vizitare: 1, 2, 5 iunie (10.00-20.00) | 3 și 4 iunie (10.00-21.00)

https://bookfest.ro/primul-eveniment-de-amploare-de-dupa-pandemie/

Istoria ca justificare pentru atitudinile prezente


„Istoria ca justificare pentru atitudinile prezente, ori Istoria ca cunoaștere a originilor celui care o studiază nu necesită ca Istoria să fie o materie cu conținut științific, ci doar o materie cu conținut propagandistic, metafizic sau ezoteric.”

Hari Bucur – Marcu via Alin Cristea

https://www.facebook.com/100000138452131/posts/4639741052707131/?d=n

Muzeul Național de Artă a României – Un weekend la muzeu (13-15 mai 2022)


Un weekend la muzeu.
Filme, Ateliere, Ghidaje și acces gratuit de Noaptea Muzeelor

Muzeul Național de Artă al României prezintă în perioada 13 – 15 mai 2022 un program complex, cu evenimente și activități culturale dintre cele mai diverse: proiecții de film, ateliere educative pentru copii și tineri și ghidaje specializate. Programul include și evenimentul european Noaptea Muzeelor, care va avea loc sâmbătă, 14 mai, cu intrare gratuită în Galeria Națională, Galeria de Artă Europeană, Spațiile istorice și Muzeul Colecțiilor de Artă între orele 18:00 – 24:00.


Un prilej de a vă petrece un weekend în compania artei, într-un loc încărcat de istorie și artă, în expozițiile, curtea și grădina fostului palat regal.

https://www.facebook.com/128825600511759/posts/5205866902807578/?d=n


Maxima zilei – 8 mai 2022


Puțină ştiinţă depărtează de Dumnezeu. Multă ştiinţă apropie de Dumnezeu.
Francis Bacon

Menirea istoriei


Dacă ar fi să reducem la cea mai succintă expresie menirea istoriei, am spune că aceasta trebuie să răspundă la o singură întrebare: „De ce?” Cu alte cuvinte, istoricul caută un raport cauzal: de ce s-a petrecut un anumit eveniment? Chiar atunci când istoricul crede că a stabilit un raport de determinare cauzală, el nu are certitudinea – neavând posibilitatea evenimentului – ca întreaga sa construcție interpretativă este corectă.

Florin Constantiniu, Cuvânt-înainte în Ernst Nolte, Războiul civil european 1917-1945. Național – socialism, bolșevism, trad Irina Cristea, Editura Runa (Grupul Editorial Corint), București, 2005, p. 6.

Nicolae Manolescu – Studiul istoric promovat de adepții (…) corectitudinii politice (…) dărâmă statuile și vandalizează moral monumentele


Studiul istoric promovat de adepții, pe față sau nu, ai corectitudinii politice, își demitizează eroii și le coboară faptele în banalitate, dărâmă statuile și vandalizează moral monumentele. „Romanul național“ își alimentează euforia din înălțarea de statui, corectitudinea politică, din dărâmarea lor.

Nicolae Manolescu, Political correctness în studiul istoriei

România literară – Political correctness în studiul istoriei


Convingerea mea, scrie Nicolae Manolescu, este că ideologia n-are ce căuta în studiul istoriei. Studiul istoric nu e un cameleon care-și modifică după împrejurări culoarea. (…)

E clar că adevărul nu e unul singur și nici definitiv, de vreme ce realitatea însăși este contradictorie și în permanentă evoluție. Ceea ce istoricul n-are dreptul să facă este să eludeze, fie și parțial, realitatea: adevărul fiind uneori ambivalent, discursul istoric trebuie să fie, el, congruent.

Nicolae Manolescu, Political correctness în studiul istoriei

https://romanialiterara.com/2022/02/political-correctness-in-studiul-istoriei/

Bartolomeu Anania despre Toma și credința pură


The Incredulity of Saint Thomas, 1603 by Caravaggio

Isus Îşi deschide braţele şi-l îndeamnă, aproape poruncitor, să-i atingă rănile din palme şi din coastă. Dar o spune cu atâta fermitate şi siguranţă de Sine, încât Toma nu mai simte nevoia s-o facă, ci I se aruncă la picioare exclamând: „Domnul meu şi Dumnezeul meu!”. Spun asta pentru acei tineri din vremea noastră care socotesc că o credinţă religioasă se obţine doar prin experienţă. În cazul lui Toma, experimentul nu i-ar fi fost de nici un folos. Toţi ucenicii, inclusiv el, porneau de la premisa că fiinţa aceasta care li se arăta dându-se drept Iisus era de fapt o nălucă, o entitate acorporală, şi nicidecum una şi aceeaşi persoană cu Isus Cel răstignit pe cruce. De aici, dilema lui Toma devenea insolubilă: dacă „acest” Isus este real, cum de a pătruns în casă prin uşile încuiate? Iar dacă este nălucă, cum de se lasă pipăit? Aşadar, singura soluţie era credinţa pură, adică nu o relaţie logică între subiect şi obiect (cum ar fi, de pildă: „Cred în constelaţia Orion”, în care constelaţia rămâne exterioară celui ce crede), ci relaţia duhovnicească prin care subiectul îşi încorporează obiectul.
(Bartolomeu Anania) via Ghiță Mocan