Arhive categorie: Documentare

Protestanți în România – Documentar TVR realizat de Cristi Țepeș


Cristi Țepeș a realizat un scurt documentar despre protestanți (protestanții din România). Atunci când se referă la protestanți, documentarul face referire nu numai la luterani și calvini ci și la baptiști, creștini după Evanghelie și penticostali.

Documentarul a fost difuzat pe TVR 1 în cadrul emisiunii Univesrul Credinței http://www.tvrplus.ro/editie-universul-credintei

În cadrul acestui documentar vorbesc printre alții Prof Dr. Valeriu Andreiescu, pastor Virgil Achihai, Conf.  Univ. Dr. Mariș Daniel

Informații preluate de pe blogul http://rodiagnusdei.wordpress.com

Petru Dugulescu – Mărturii


Un interviu si un documentar în același timp despre viața și activitatea pastorului Petru Dugulescu.

Condamnati la fericire – Experimentul comunist din Romania


Documentar: Un secol pentru România


Românii nu au motive să se rușineze de istoria lor.

Adrian Cioroianu

Acesta e mesajul-cheie al documentarului “Un secol pentru România”

http://adevarul.ro

„Drumul pe care România l-a parcurs în ultima sută de ani, până când a devenit parte integrantă a Europei, n-a fost nici simplu și nici ușor. România a avut mereu priorități  uneori ele au fost expresia dorinței cetățenilor, alteori – cum vom vedea – au fost impuse din afară, uneori și cu forța”, spune Adrian Cioroianu, Decanul Facultății de Istorie a Universității București.

Scenariul este semnat de istoricul Adrian Cioroianu, cel care ne invită să descoperim împreună drumul pe care l-a parcurs România în ultimul secol.

Pe parcursul a 50 de minute, istoricul Adrian Cioroianu ne călăuzește în parcurgerea ultimilor 100 de ani de istorie a României, drum marcat prin 10 priorități naționale ale secolului, printre care succesiunea de evenimente premergătoare formării României Mari, tensiunile politice de la mijlocul secolului XX, desfășurarea celui de-al doilea Război Mondial, consolidarea comunismului, precum şi contextul international care a influențat situația României.

http://www.youtube.com

În cadrul unui interviu pentru Ziarul Adevărul, istoricul Adrian Cioroianu vorbește despre ideea acestui documentar, modul său de realizare și accentuează ideea că români nu au o istorie superioară altor popoare.

Cum s-a născut acest documentar?
Adrian Cioroianu: Din colaborarea constantă cu televiziunea publică. Iar anul trecut am decis să facem ceva mai aparte pentru a marca sărbătoarea naţională. Ceea ce a ieşit ne-a depăşit aşteptările, semn că românul iubeşte istoria chiar dacă nu răsfoieşte constant cărţi de specialitate. O asemenea informaţie, profesionist realizată de echipa din televiziunea publică cu care am colaborat, se bucură aşadar de un public numeros şi demn de luat în seamă.

Cât aţi lucrat la scenariul documentarului?
Adrian Cioroianu:
 Trebuie spus că nu am avut prea mult timp la dispoziţie. La mijlocul lunii octombrie am început să conturez scenariul documentarului, adică cele zece priorităţi care au stat, în opinia mea,  în faţa românilor în ultimul secol. Puteam să aleg 15 sau poate 20 de direcţii principale, dar mi s-a părut că diluez mesajul transmis dacă aleg varianta mai stufoasă. Apoi, la începutul lui noiembrie au început filmările efective.

De ce aţi ales doar cadre interioare?
Adrian Cioroianu: 
Iniţial se planificaseră filmări şi în exterior. Le-am eliminat doar după ce colegii din TVR au decis că e mult mai bine să alegem exclusiv cadre interioare. Aşa se face că, cu excepţia imaginilor de arhivă, unele nemaicunoscute până azi cum ar fi o paradă regală din 10 mai 1925, scenele în care parcurg firul documentarului au fost turnate fie la Academia România sau la noua Bibliotecă Naţională, fie în platourile TVR sau la Biblioteca Centrală Universitară. De remarcat că în toate aceste instituţii publice, cu excepţia TVR, nu am filmat decât sâmbetele şi duminicile, pentru a nu deranja prin filmările noastre programul de lectură. Iar o zi de muncă la documentar, deşi de weekend,a inclus de la şapte la zece sau chiar mai multe ore de filmare.

Avem noi, românii, o istorie mai specială decât a altora?
Adrian Cioroianu:
 Nici pomeneală! Trebuie s-o cunoaştem însă, ca s-o acceptăm. Şi în nicun caz nu are de ce să ne fie ruşine cu ea! În ultimii 100 de ani au existat perioade mult mai grele decât cea pe care o traversăm astăzi cu toţii şi lumea noastră nu s-a sfârşit atunci. Ea continuă. Desigur, popor latin şi levantin deopotrivă, am preferat să consumăm excesiv de multă energie în polemicile interne, uitând să ne mai uităm la ceea ce se întâmplă în jurul nostru. Ne plângem şi în prezent de acest lucru! Una peste alta, acest film ne arată drumul pe care România l-a parcurs după războaiele balcanice, adică în preajma declanşării primei conflagraţii mondiale, în tentativa sa de a deveni pe deplin parte a Europei. Nimic n-a fost uşor, mai ales atunci când anumite lucruri, cum ar fi stalinizarea, ne-a fost impus cu forţa, din exterior.

Vreţi să mai remarcaţi ceva anume?
Adrian Cioroianu:
 Da, muzica celor de la “K1” şi melodia lor, “Pentru România”, pe care am folosit-o în documentar şi care te ţine permanent în priză.

http://adevarul.ro

Vizita Tarului Nicolae al II-lea al Rusiei împreună cu Împărăteasa Alexandra Feodorovna si alti membrii ai Familiei Imperiale, la 1 iunie 1914, la Constanta.


 

Carol I,Tarul Nicolae, Ferdinand - la ConstantaCarol I, Tarul Nicolae, Ferdinand – la Constanta

       Constanţa era oraşul preferat al Familiei Regale. Regele Carol I obişnuia să vină deseori la Constanţa, care se transformase într-un loc de refugiu. În primăvara lui 1914, regele mergea de două ori pe zi la Cazino, pentru a inspecta lucrările şi pentru a da anumite indicaţii. Este cunoscută, de altfel, şi iubirea Reginei Elisabeta pentru ţărmul mării de la Constanţa, pentru ea fiind construit un pavilion, în anii 1909-1910, în portul oraşului. Pavilionul Regal a fost proiectat de Victor Ştephănescu şi construit de Anghel Saligny, după ideile Reginei Elisabeta. Regina organiza în „cuibul” său, aproape în fiecare zi, ceaiuri literare sau recepţii, pe care ziariştii le considerau de o simplitate încântătoare. Aici, la Pavilionul Regal, suveranii României i-au primit pe Ţarul Nicolae al II-lea al Rusiei şi pe membrii familiei sale, veniţi în vizită la Constanţa, pe data de 1/14 iunie 1914, cu câteva zile înainte de izbucnirea războiului.
Ţarul Rusiei avea o legătură strânsă cu Regele Carol I al României, mai ales în urma căsătoriei Principelui Moştenitor Ferdinand al României cu Maria, nepoata Ţarului Alexandru al II-lea şi verişoara lui Nicolae al-II-lea. Mai mult, a existat chiar şi un proiect de mariaj între prinţul moştenitor Carol (viitorul Rege Carol al II-lea) şi Marea Ducesă a Rusiei, Olga. Vizita Ţarului şi a Familiei Imperiale Ruse era o vizită de răspuns la cea pe care Regele Carol I o efectuase în iulie 1898, însoţit de Principele Ferdinand şi de primul-ministru D.A.Sturdza, în Rusia, la invitaţia Ţarului, poposind la reşedinţa acestuia de la Ţarskoe Selo, lângă Sankt Petersburg. Discuţiile politice de la Constanţa au vizat necesitatea menţinerii păcii în Balcani şi a respectării Tratatului de la Bucureşti din 1913. Vizita Ţarului avea loc cu exact 4 ani înainte de uciderea întregii Familii Imperiale Ruse de către bolşevici, la 17 iulie 1918.

 

Carmen Sylva, in Cuibul linistitCarmen Sylva, in Cuibul linistit

       Ziarul “Dobrogea Jună” a relatat cu lux de amănunte ziua petrecută la Constanţa de Regele Carol I al Romaniei şi soţia sa, Regina Elisabeta, Prinţul Moştenitor (pe atunci) Ferdinand al României şi soţia sa, Maria (viitorii suverani ai României Mari), Prinţul Carol (viitorul rege Carol al II-lea), Ţarul Nicolae al II-lea al Rusiei, Ţarina Alexandra Feodorovna şi cei cinci copii ai lor, marile ducese Olga, Tatiana, Maria, Anastasia, şi ţareviciul Alexei: “La orele 8 a.m. a pornit din portul Constanţa vaporul Ovidiu, având la bord pe comandorul Mărgineanu, împreună cu toţi piloţii portului, spre a întâmpina yachtul imperial Standard, precedat de crucişătorul Cahul şi Almaz şi urmat de întreaga escadrilă rusă din Marea Neagră. Compania de onoare cu muzica şi drapelul a luat loc la debarcader, lângă pavilionul Reginei. O splendidă alee leagă pavilionul Reginei de pavilionul special amenajat, construit pentru primirea Suveranilor Rusiei. Aleea continuă spre oraş, ca un drum al florilor, presărat cu crizanteme şi margarete.
Bricul Mircea, aflat în rada portului, a salutat sosirea escadrilei ruse prin 31 de lovituri de tun. Şase aeroplane se înalţă deasupra mării.
La intrarea în port, yachtul Standard a fost pilotat de personalul român, iar operaţiunile de acostare au fost executate sub conducerea căpitanului Botez-Jean Bart, cu o precizie remarcabilă.
Alaiul a fost condus spre pavilionul reginei şi nici unui ministru nu i s-a permis să asiste la întrevederea celor doi şefi de stat, întrucât vizita a fost de la început declarată ca având un character intim.
Marea ducesă Olga, cu un aparat de fotografiat, a imortalizat secvenţele memorabile. Cu acest prilej, s-a turnat şi primul film documentar.
Primarul Constanţei, Virgil Andronescu, oferă oaspeţilor pâine şi sare de pe o tavă din aur masiv, comandată special pentru eveniment. Tava are marca oraşului şi inscripţionat România, iunie 1914.
Alaiul pleacă spre catedrală, asistă la un ceremonial religios, ţinut de un sobor de preoţi, condus de episcopul Nifon. După terminarea slujbei, atât familia regală rusă, cât şi cea română, s-au miruit la iconostas, sărutând o icoană a Sfântului Nicolae şi o cruce din aur, care apoi, aşezate într-o cutie din catifea, au fost dăruite ţarului.
Seara, dejunul a fost dat la Cazino de către I.C. Brătianu, preşedintele Consiliului de Miniştri. Ţarul a oferit numeroase medalii şi ordine. La ceremonial a participat şi primarul Mangaliei, Nicolae Roşculeţ. Poate că în discuţiile intime dintre cei doi suverani, Mangalia să fi fost inclusă în jocurile politicii militare.
Vizita ţarului Nicolae al II-lea şi a familiei sale la Constanţa, în anul 1914, discuţiile cu regele Carol I şi primul ministru I.C.Brătianu, au reconfirmat noua orientare în politica externă a ţării noastre.” 

Participarea primarului liberal al Mangaliei, Nicolae Roşculeţ, la dineul oferit de suverani la Cazino, la Constanţa, la finalul vizitei Familiei Imperiale Ruse, nu este întâmplătoare. Aflat pentru acest mare eveniment la Constanţa, Carol I a vizitat şi Mangalia, fapt consemnat de acelaşi ziar “Dobrogea Jună”: “Administraţia comunei e încredinţată bunului nostru concetăţean Nicolae Roşculeţ, un tânăr avocat, dobrogean de baştină, care, ca să confirme odată mai mult ceea ce noi susţinem de mult, că Dobrogea atunci va progresa, când comunele ei vor încăpea pe mâinile adevăraţilor săi fii, îşi dă toate silinţele ca să dea acestui orăşel un aspect cât mai civilizat. Astfel, amicul nostru se ocupă anul acesta cu pavarea a cât mai multor străzi, prevăzându-le cu canaluri de scurgere; va înzestra oraşul cu o şcoală primară şi în curând va pune fundaţiile unei biserici, vrednică de localitate şi de preotul său, tânărul şi meritosul teolog Roşculeţ. Comitetul constituit în acest scop a colectat până acum 20.000 de lei, sumă la care Maiestatea Sa, cu ocazia vizitei ce a făcut oraşului zilele trecute, a binevoit a adăuga însemnata ofrandă de 25.000 de lei. Cu prilejul acesta, Suveranul s-a interesat de tot ce priveşte oraşul, şi a făgăduit să intervină ca vasul ce e orânduit să înceapă în curând curse zilnice între Constanţa şi Balcic, să se oprească şi la Mangalia. Nu pot încheia aceste mici note de călătorie asupra vechii Callatis fără a pomeni de grandioasele construcţii pe care amicii noştri Coman şi Aldea, doi mari şi buni gospodari, le ridică în localitate, şi care, cu îndemnul şi cu înfăţişarea lor, nu cu puţin vor contribui la înfrumuseţarea oraşului.”
Peste câteva zile, Europa intra în război.

       Surse de documentare:

Jean Carpentier, Francois Lebrun (coordonatori): „Istoria Europei”, Humanitas, Bucureşti, 1997
Keith Hitchins: “Românii. 1774-1866”, Humanitas, Bucureşti, 1998
Adrian Rădulescu, Ion Bitoleanu: “Istoria românilor dintre Dunăre şi Mare. Dobrogea”, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1979
Istoria României, Editura Academiei R.P.R., Bucureşti
Attila Laszlo, Neculai Bolohan: “Introducere în arheologie”, Universitatea “Al.I.Cuza” Iaşi, Facultatea de Istorie, curs pentru Învăţământ la distanţă
Nicolae Iorga: “Istoria românilor”, Bucureşti, 1936 (republicată)
Vasile Pârvan: „Scrieri”, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981
Radu Vulpe: “Din istoria Dobrogei”, vol. I,II, Bucureşti, 1968
Vasile Canarache: „Pontul Euxin. Măşti şi figurine Tanagra din atelierele de la Callatis-Mangalia”, Muzeul de Arheologie Constanţa, 1969
Ştefan Delureanu: „Callatis, mormântul istoriei”, Tomis nr. 5, Constanţa, 1997
Constantin Cioroiu: „Călători la Pontul Euxin”, Editura Sport-Turism, Bucureşti, 1984
Constantin C. Giurescu: “România în primul război mondial. Ştiri din arhivele Vienei”, în “Unitate şi continuitate în istoria poporului român”, Bucureşti, Editura Academiei, 1968
constanta-imagini-vechi.blogspot.com

Sursa: http://www.alternativaonline.ca

BCB Golgota București. Un secol de har 1912-2012 (29.12.2012)


Centenarul BCB Golgota București 2012 banner

Documentar prezentat cu prilejul serviciului divin de celebrare a centenarului Bisericii Creștine Baptiste „Golgota” București 1912-2012 Un secol de har
Realizatori: Ilie Pop și Silviu Jurjeu

Articole relaționate:

CORUL BCB GOLGOTA BUCURESTI, O DOAMNE MARE (29.12.2012)

Autobiografia lui Nicolae Ceausescu – documentar


Documentarul, regizat de Andrei Ujică, este realizat exclusiv din imagini de arhivă, obținute de la TVR şi de la Arhiva Națională de Filme, și prezintă inclusiv scena judecații soților Ceaușescu, din decembrie ’89.  În cadrul acestuia au fost incluse și imagini inedite, care nu au fost niciodată difuzate.

Regizor Andrei Ujică

„Documentarul „Autobiografia lui Nicolae Ceauşescu”, care a avut premiera la Festivalul de Film de la Cannes, este rezultatul montajului a sute de ore de imagini de arhivă cu dictatorul comunist.”  „Autobiografia lui Nicolae Ceauşescu”, de Andrei Ujică – la Festivalul de Film de la New York – VIDEO, http://www.mediafax.ro

Ca unul care am văzut acest film la cinematograf îl recomand tuturor celor interesați de istoria recentă a românilor și nu numai.

Nicolae Ceaușescu secvență din Autobiografia lui Nicolae ceaușescu (evz.ro)

Nicolae Ceaușescu secvență din Autobiografia lui Nicolae ceaușescu (evz.ro)

Filmul „Autobiografia lui Nicolae Ceaușescu”, în regia lui Andrei Ujică, a fost distins cu premiul pentru cel mai bun documentar est-european, în cadrul celei de-a 14-a ediții a Festivalului Internațional de Film Documentar de la Jihlava (26 – 31 octombrie), Cehia. EVZ.ro 

Infernul unui om fericit – Nicolae Steinhardt (Documentar TVR)


Semnalat de către Liviu pe blogul Pro(-scris),  http://sldsjd.wordpress.com

România lui Neagu Djuvara


România lui Neagu Djuvara (part1/4)

*

România lui Neagu Djuvara (part2/4)

*

România lui Neagu Djuvara (part3/4)

*

România lui Neagu Djuvara (part4/4)

*

Videogramele unei revolutii – Romania decembrie 1989


Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

http://www.identitatea.ro/

Descoperind Tara Sfântă – video


Horebmount

La frontieră – un film despre transportul ilegal de Biblii în România anilor 80


Filmul de 25 minute, produs de New Image Impact, prezintă două cazuri reale ale unor oameni implicați în transportul ilegal de Biblii. Faptele relatate in film s-au petrecut in România anilor 80 ai secolului XX, o țară care se angajase pe drumul construirii societății multilateral dezvoltate,  construcție din care Dumnezeu era exclus.

Anunțul referitor la premiera acestui film, care a avut loc la Biserica Penticostală Betel din București în data de 16 noiembrie 2011, a fost publicat aici.

România 1987. Două transporturi sunt programate. Cine mai știe de ele?

Răspunsul îl veți afla urmărind acest film.

Adio, Tovarasi! Interactiv


*

Articole similare

Adio, tovarăşi!

Adio, Tovarasi! / Farewell, Comrades! Trailer

Adio, Tovarasi! / Farewell, Comrades! Trailer


Mai multe detalii despre această serie documentară găsiți AICI.

Adio, tovarăşi!


-102898-

TVR 1 şi TVR HD transmit în premieră seria documentară în şase episoade Adio, tovarăşi!, realizată de regizorul rus Andrei Nekrasov, începând cu 17 noiembrie, ora 22.10. Seria documentară despre povestea destrămării lumii sovietice şi a utopiei socialiste într-un mod inovativ se va difuza sub genericul Documentarele Televiziunii Române în fiecare joi, de la ora 22.10, timp de şase săptămâni.

Filmele documentare ale seriei reflectă perioada 1975-1991 prin istoriile de excepţie ale unor oameni simpli, ale căror curaj şi hotărâre au devenit forţa purtătoare ce a dus la căderea Cortinei de Fier. Sunt poveşti despre dragoste, atentate eşuate sau încercări dramatice de a fugi în vest. Aceste întâmplări se petrec pe fundalul vieții politice, pe care se perindă oameni de stat şi de partid. Prin materiale de propagandă şi filmări private, se creionează o imagine vie a acelor vremuri şi stilul de viaţă al anilor ‘70 şi ‘80.

 Serialul este o saga filmată în 12 ţări, care îl poartă pe spectator înapoi spre evenimentele ce au au determinat încheierea Războiului Rece şi care continuă să marcheze ordinea mondială. Ilustrat cu excepționale imagini de arhivă din țările fostului Bloc Comunist şi din presa occidentală, Adio, tovarăși! oferă o perspectivă unică despre un proces istoric atât de puţin înțeles, aducând faţă în faţă două generații: regizorul, un personaj născut în anii ‘50 și crescut în spiritul sovietic, şi fiica sa care a crescut în vest în anii ‘80.

 Serialul documentar Adio, tovarăși! este parte a evenimentului multimedia care marchează 20 de ani de la destrămarea U.R.S.S și care cuprinde şi o platformă web, o carte şi multe alte acțiuni paralele. Adio, tovarăși! este o coproducție Artline Films, Gebrueder Beetz Filmproduktion și ARTE. Pentru România coproducătorii serialului sunt Hi Film și TVR.

 Din 13 octombrie, sub genericul Documentarele Televiziunii Române, TVR 1 transmite în fiecare joi, de la ora 22.10, o serie de filme ale istoriei noastre recente, prezentate de Bogdan Şerban Iancu.

 Despre Andrei Nekrasov:

Andrei Nekrasov este unul dintre cei mai apreciați realizatori ruși ai momentului. Lucrează ca cineast independent, scenarist şi regizor de film și teatru stabilit în Sankt Petersburg și Helsinki. A lucrat alături de Andrei Tarkovsky la filmarea şi montajul peliculei „Sacrificiul” (1986). Printre cele mai mari reușite ale sale se numără „Springing Lenin” pentru care a câştigat premiul UNESCO la Festivalul de Film de la Cannes în 1993 şi „Love is as Strong as Death”, câştigător al premiului FIPRESCI în 1997. Filmul său „Lubov and Other Nightmares” a fost bine primit la Berlinale și Sundance şi i-a consolidat imaginea de rebel.

Documentarul „Russian Lessons” a fost nominalizat la Festivalul de Film de la Sundance iar „Rebellion: The Litvinenko Case” a fost selecționat în competiția Festivalului de Film de la Cannes și a câștigat mai multe premii printre care Premiul Rudolf Vrba acordat de Festivalul One World Praga și Premiul pentru cel mai bun Documentar la Festivalul Internațional de Cinema Contemporan din Mexico.

 Sursa: TVR via Răscumpărarea memoriei

Reformation Series #2 – John Calvin


The Protestant Reformation – Part 1+2


The Protestant Reformation – Part 1

The Protestant Reformation – Part 2

The Soviet Story – Povestea Sovietelor, Adevarata fata a comunismului – partea 5


A se vedea și:

istorieevanghelica.ro/video

The Soviet Story (Povestea Sovietelor)

The Soviet Story- Povestea Sovietelor, Adevarata fata a comunismului – partea 1

The Soviet Story- Povestea Sovietelor, Adevarata fata a comunismului – partea 2

The Soviet Story – Povestea Sovietelor, Adevarata fata a comunismului – partea 3

The Soviet Story – Povestea Sovietelor, Adevarata fata a comunismului – partea 4

The Soviet Story – Povestea Sovietelor, Adevarata fata a comunismului – partea 4-6


*

The Soviet Story – Povestea Sovietelor, Adevărata față a comunismului – partea 5

Spaniolă

The Soviet Story – partea 6

*

Povestea sovietelor (2008) – full subtitrat în romană

http://documentare.digitalarena.ro/the-soviet-story/

A se vedea și:

istorieevanghelica.ro/video

The Soviet Story (Povestea Sovietelor)

The Soviet Story- Povestea Sovietelor, Adevarata fata a comunismului – partea 1

The Soviet Story- Povestea Sovietelor, Adevarata fata a comunismului – partea 2

The Soviet Story – Povestea Sovietelor, Adevarata fata a comunismului – partea 3

The Soviet Story- Povestea Sovietelor, Adevarata fata a comunismului – partea 2


A se vedea și:

istorieevanghelica.ro/video

The Soviet Story (Povestea Sovietelor)

The Soviet Story- Povestea Sovietelor, Adevarata fata a comunismului – partea 1


The Soviet Story- Povestea Sovietelor, Adevarata fata a comunismului – partea 1


Documentarul de istorie politică „The Soviet Story” a fost realizat de Edvins Snore în zece ani. Filmul spune povestea regimului sovietic şi cum URSS a ajutat Germania nazistă la instigarea Holocaustului. Edvin Snore semnează atât regia, cât şi scenariul, iar din distribuţie fac parte actorii Andre Brie, Vladimir Bukovsky şi Norman Davies.

A se vedea și:

The Soviet Story (Povestea Sovietelor)

istorieevanghelica.ro/video

The Soviet Story (Povestea Sovietelor)


Pentru mai multe detalii a se vedea http://cosmin-budeanca.blogspot.com/2011/09/o-initiativa-laudabila-soviet-story-la.html și www.sovietstory.com.

The Soviet Story (movie trailer)

The Prize (Premiul)


El este premiul …

Pe El îl aleg. Dar tu?

 

#

The Prize (Premiul) p. 1

The Prize (Premiul) p. 2

Memorialul Durerii – Episodul 34 – Un cetatean de onoare


Pentru a viziona integral cele 36 de episoade accesați
https://istorieevanghelica.ro/memorialul-durerii/

Memorialul Durerii – Episodul 33 – Doinea Cornea


Pentru a viziona integral cele 35 de episoade accesați
https://istorieevanghelica.ro/memorialul-durerii/

Memorialul durerii – Episodul 28- Evadarile din gulag – Ion Ioanid


Pentru a viziona integral cele 35 de episoade accesați

https://istorieevanghelica.ro/memorialul-durerii/

Personalitati marcante Richard Wurmbrand


Sursa: Credo TV via  Bogdan Emanuel Răduț

Filmul „Demascarea” – despre reeducarea din penitenciarul comunist Pitesti, la Buzau


 S-a reluat seria evenimentelor de promovare a proiectului „Fenomenul Piteşti”. Prima oprire pe hartă a fost la Buzău, pe 20 mai, unde filmul „Demascarea” a fost proiectat, în prezenţa regizorului Nicolae Mărgineanu şi a scenaristului Alin Mureşan, în amfiteatrul Colegiului Naţional „B.P. Hasdeu”.
Intrarea este liberă, iar elevii şi ceilalţi participanţi la eveniment au avut posibilitatea să intre în dialog cu realizatorii documentarului.
Organizatori: Fundaţia Corneliu Coposu (filiala Buzău) şi Colegiul Naţional B.P. Hasdeu, Buzău.
Informaţii preluate de pe http://www.fenomenulpitesti.ro/

Workshop: Revoluţia arhivelor. Accesul la sursele istoriei recente


Accesul la documentele care privesc istoria recentă a fost şi, din multe puncte de vedere, a rămas o problemă şi astăzi. Statul român a condamnat simbolic, prin intermediul a două comisii prezidenţiale, participarea la Holocaust şi respectiv dictatura comunistă, dar în termeni practici mai sunt multe de făcut pentru ca trecutul dictaturilor să fie cunoscut în profunzime.
Legislaţia şi reglementările interne restrictive, orientate adeseori spre secretomanie, perpetuarea până astăzi a unor practici instituţionale din perioada comunistă, problemele financiare şi logistice ale instituţiilor care gestionează arhive constituie tot atâtea impedimente în calea cercetătorilor care studiază aspectele sensibile ale istoriei secolului XX. În unele instituţii, regimul de acces la documente s-a îmbunătăţit, dar există şi cazuri în care, paradoxal, s-au înregistrat regrese tocmai în anii din urmă. „Revoluţia arhivelor” după standarde moderne este abia la început.
Pornind de la sesizările cercetătorilor din arhive, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) şi Arhivele Naţionale ale României au luat iniţiativa organizării unei dezbateri privind situaţia actuală a accesului la documente. La acest workshop vor participa:
Dorin Dobrincu (directorul Arhivelor Naţionale ale României)
Dragoş Petrescu (preşedintele Colegiului Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii)
Stelian Obiziuc (directorul Arhivei Diplomatice a Ministerului Afacerilor Externe)
Luminiţa Giurgiu (expert în cadrul Serviciului Istoric al Armatei)
Adrian Cioflâncă (director de departament în cadrul IICCMER).
IICCMER îşi propune ca această dezbatere să se soldeze cu un număr de recomandări publice pentru liberalizarea regimului de acces în arhive.
      Workshop-ul va avea loc marţi, 24 mai, ora 11.00, la sediul IICCMER, Str. Alecu Russo, nr. 13-19, et. 5, ap. 11, Bucuresti, sector 2.

DEMASCAREA. Mărturii cutremurătoare despre „fenomenul Piteşti”


Ororile regimului comunist au atins un nivel greu de imaginat în ceea istoricii numesc „experimentul Piteşti”.

Mărturii şi documente confirmă faptul că deţinuţii de la Piteşti au suportat cel mai inuman tratament la care au fost supuşi vreodată oponenţii vreunui regim.

Marţi seara (15 februarie 2011), la Facultatea de Drept din Bucureşti, a fost lansat documentarul Demascarea, despre supravieţuitorii acestui experiment. Vă avertizăm că mărturiile sunt cutremurătoare.

Ne vorbesc despre acest documentar invitaţii Orei de Ştiri: regizorul filmului documentar „Demascarea”, Nicolae Mărginean şi Alin Mureşan, autorul cărţii care a inspirat documentarul.

Sursa: TVR

 

%d blogeri au apreciat: