1983 – lucrări de extindere a clădirii Bisericii Creștine Baptiste „Nădejdea” București


Pornind de la o fotografie preluată de pe pagina de Facebook a pastorului Liviu Căprar, l-am rugat pe fratele Mircea Bulatov să mă ajute în descoperirea contextului și personajelor care apar în fotografie.
Produsul final îl vedeți mai jos.

bcb-nadejdea-bucuresti-1983a

Mircea Bulatov mi-a mai scris următoarele: „Printre ceilalți tineri par să fie (nu sunt sigur) cei de la biserica din Tamaș de lângă Buftea unde făcea lucrări de misionariat și evanghelizare fratele Buni Cocar”.

Pentru înțelegerea necesității realizării lucrărilor din anii 80 am să reiau unele informații publicate în cadrul articolului 30 de ani de la demolarea forțată a Bisericii Creștine Baptiste NĂDEJDEA făcută de organele represive comuniste (1985-2015) – update

„Biserica Baptistă „Nădejdea sau Biserica Baptistă Giulești, cum este cunoscută aceasta,  este situată în cartierul bucureștean Giulești pe strada Luduș, Nr. 4.  Conform informațiilor prezentate de către Ioan Bunaciu în cartea Istoria Bisericilor Creștine Baptiste din România, Biserica a luat ființă ca un punct misionar al Bisericii Baptiste din cartierul Ferentari. Actuala Biserică Baptistă Providența. Conform informațiilor oferite de Alexa Popovici, biserica a fost fondată în anul 1933 de către Țopa Ioan care fusese trimis de Biserica Baptistă din Ferentari pentru a stabili în cartierul Giulești o filială a Bisericii din Ferentari. Inaugurarea casei de rugăciune și oficierea primului serviciu divin în ea a avut loc la data de 15 septembrie 1933. Pe parcursul anilor biserica a cunoscut o creștere constantă, astfel că în anul 1961 când pastor era Constantin Bălgrădeanu, se ajunsese la un număr de 180 de membrii. Cutremurul din 4 martie 1977 a afectat clădirea bisericii, iar credincioșii au reușit să facă doar niște reparații minore cu toate că o perioadă de timp s-au întâlnit în capela Seminarului Teologic Baptist din București situat pe strada Berzei Nr. 29. Directorul Seminarului în acea perioadă (1970-1988) era pastorul Ioan Bunaciu. În anul 1980 a fost ales ca pastor al Bisericii, Buni Cocar, iar numărul de credincioși a continuat să crească astfel că se impunea mărirea locașului. În lucrarea Istoria Bisericilor Baptiste din România, Ioan Bunaciu menționează faptul că Buni Cocar „a început construcția unei clădiri noi și mari peste vechea clădire a bisericii, a turnat stâlpi de beton, iar peste ei a turnat cupola și a început să zidească”. (p. 126)

Pastorul bisericii din acea vreme, Buni Cocar, scrie următoarele în lucrarea autobiografică Și tata a plâns : „În fiecare an am extins casa de rugăciune, dar cu toate aceste remodelări n-am avut un singur serviciu în care să nu stea oamenii în picioare. Era o lucrare a Duhului Sfânt în mijlocul nostru și noi încercam să oferim condiții cât mai bune pentru toți cei interesați să participe la slujbe.
Singura cale era să amenajăm casa pe care o aveam , s-o extindem puțin chiar. Am propus asta și frații mei de credință s-au dedicat construcțiilor și renovărilor. Ne-am bucurat să facem lucrarea,  fiindcă simțeam că odată cu renovarea casei deveneam și noi puțin mai noi, mai ”renovați”. Din nefericire, extinderile le-am făcut mereu fără nici o aprobare de la cei în drept. Nu se dădeau și noi ne-am asumat riscul, construind fără avizul puternicilor zilei și nopții. După fiecare mărire constatam că trebuie să facem o alta.” (pp. 191-192)

Aceste modificări și construcții fără aprobarea autorităților, care oricum nu dădeau autorizații de construcție, a dus inevitabil la momentul demolării forțate de Rusalii 1985 despre care am scris AICI

Anunțuri

Un răspuns

  1. mircea bulatov | Răspunde

    Imparțial, ca tot românul… creștin.

    Dragă Marius Silveșan,
    Apreciez munca ta de a face cunoscute lucrările creștine evanghelice pe pământul țării noastre în special.
    Tocmai de aceea cât pot sau mai bine zis cât știu (și știu destule cu probe sau din văzute și auzite) ți-am susținut intreprinderile.
    Ți-am mai spus nu cu multă vreme în urmă că ți-ai asumat un rol greu acela de… ziarist creștin (așa îmi place să te văd imparțial și de partea adevărului). Prestigiul unui site creștin și implicit al celui ce se află în spatele lui este (sau mai bine zis trebuie să fie) adevărul.
    Adevărul întotdeauna nu poate fi decât unul singur. Mai multe adevăruri=manipulare.
    Pentru a te preveni de astfel de derapaje necontrolate (impuse sau strecurate nevinovat de binevoitori) trebuie să muncești să scormonești adânc în negura vremilor și a conjuncturilor pentru a etala frumusețea adevărului.

    Aceste fiind spuse te corectez (în deplină cunoștință de cauză) privind câteva date transmise eronat (cred că din lipsă de cunoaștere) la adăugirile de sub fotografia
    1983 – lucrări de extindere a clădirii Bisericii Creștine Baptiste „Nădejdea” București. Citai: „Pe parcursul anilor biserica a cunoscut o creștere constantă, astfel că în anul 1961 când pastor era Constantin Bălgrădeanu, se ajunsese la un număr de 180 de membrii.” din lucrarea Istoria Bisericilor Baptiste din România scrisă de Ioan Bunaciu.
    Fals și neadevărat.
    Spun acestea în deplină cunoștință de cauză deoarece am fost membru în comitet apoi cenzor și secretar la sfârșitul activității de pastorat a fratelui Bălgrădeanu, în perioada de tranziție cu fratele Ștefănuți Iosif ca pastor girant și în timpul activității fratelui Buni Cocar (1980-1985).
    Corectura necesar a fi făcută.

    Numărul de 180 de membri a fost preluat din registrul vechi de pe vremea pastoratului fratelui Țopa Ioan.
    În 1977 numărul membrilor activi nu depășea 60, iar cu aparținători maxim 80.
    Această situație a fost preluată în 1980 când a venit de la Petroșani ca pastor fratele Buni Cocar.
    Numărul membrilor activi (cei ce veneau la biserică regulat) a ajuns în anul 1985 la 350-360. Numărul participanților la sărbătorile mari (Crăciun, Paște, Rusalii) depășea cu mult acest număr. Se scoteau băncile din spate și tot se stătea în picioare, în curte, unde eu personal cu fratele Titus Peia am montat difuzoare suplimentare. Printre ei se aflau destui creștini ce veneau la biserică, dar nu doreau ca numele lor să apară în registrul bisericii al cărui conținut se știa că prin varii metode ajungea la Inspectoratul Cultelor mâna lungă a Securității.
    Dinamica membrilor activi în biserica baptistă NĂDEJDEA între anii 1933-2013 este redată mai jos.

    img grafic pe email

    În fotografia postată pe ISTORIAEVANGHELICĂ se vedeau câțiva dintre tinerii bisericii de atunci (anul 1983) cum lucrau împreună cu diaconul Dancu Ioan.
    Ce s-a întâmplat cu acei tineri creştini din Nădejdea, majoritatea botezați în Giuleștii anilor ’80?
    A fost o ușoară dezamăgire când după demolarea forțată făcută de organele represive comuniste în 1985 a urmat o perioadă de conservastorism creștin de sorginte comunistoidă.
    Majoritatea au plecat. Mărturisec aici că pe lângă ei au plecat și foarte mulți membri.
    Pentru un timp am plecat și eu.
    Lupta tinerilor creștini de atunci, ce se vroia comună cu cea a Domnului Isus, nu mai era comună cu cea oficială a bisericii. În plus pe ei nu dădea nimeni (dintre lideri) doi bani. Unii au fost excluși doar pentru că mergeau din când în când și la alte biserici. Erau simpli, fără ifose teologice, fără studii de omiletică.
    Nu îi voia nimeni. A avut nevoie de ei doar Duhul Sfânt. Era de ajuns. Ce au făcut ei?
    Sau mai bine zis ce a făcut El prin ei.

    Iată câţiva:

    Răzvan Mihăilescu botezat la 12 ani, pastor biserica Râul Vieţii
    Mitrofan Timotei director la Liga Bibliei și presbiter la Râul Vieţii
    Nelu Ţone pastor biserica din str. Gherghiţei Bucureşti
    George Ţone pastor biserica din Pantelimon
    Căprar Liviu pastor biserica Popa Rusu şi apoi la Timişoara
    Pârvu Daniel pastor biserica Bob de Muştar
    Moloce Costel pastor biserica str. Gh. Asachi, plecat „acasă”.
    Petrică Pleşoianu diacon biserica Galaţi
    Tripe Cornel a înfiinţat biserica din Otopeni
    Marin Atudosie fundaţie susţinere copii fără familie din Bistriţa
    Dan Tudor diacon bis. română din Bruxeles înfiinţată de Pârvu D.
    Marius Tudor pastor misionar în Albania
    Aurel Cojoc pastor misionar și plantator de biserici în mediul rural
    Titus și Ioan Peia (frați de corp) pastori
    Daniel Stanger pastor la biserica baptistă Isus Mântuitorul,
    fondatorul bisericii mesianice din București,
    actualmente misionar în Nazaret Israel.
    Cristi Pană pastor biserica Metanoia din Austria

    Cu bine și Domnul să te ajute în continuare în ceea ce faci prin ISTORIA EVANGHELICĂ.

    Mircea Bulatov

    P.S. Am văzut că ai postat interviul cu pastorul Vasile Bel (partea I și II) cu ceva vreme în urmă.
    Acolo pomeneai despre lucrarea pastorilor Liviu Olah și Iosif Țon precum și despre vizita în România a evanghelistului Billy Graham în 1985. Cred că este vremea ca activitățile unor astfel de fruntași ai noștri să fie pomenite (cu bune și rele) măcar acum peste atâția ani doar cu un singur scop zidirea noastră prin adevăr.
    Să știi că tăcerea (în pomenirea adevărului) este păgubitoare, iar aceasta este una din felurile de comunicare al adevărului specific perioadei de dinaintea lui ’89.
    Pentru a se înțelege mai bine despre ce pomenesc enumăr doar câteva enigme (lăsate voit deschise) din lucrarea creștină din România.

    De ce a regretat Liviu Olah renunțarea efectuării botezului la Criș? (anii ’70)
    Cine și cum l-a convins pe Billy Graham să accepte condițiile impuse de securitate în vizita sa în România din 1985?
    Prin cine a fost stopată revolta creștinilor baptiști afectați direct de uciderea pastorului Vasile Gherman în 1988? (postarea din 25/11/2016 reflectă doar poziția oficială a cultului – poziție impusă la acea vreme- știm bine de cine)

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: