Pana si Stalin e muritor!
Martie a însemnat nu numai impunerea guvernului Groza (6 martie 1945) considerat ca un moment de cotitura în istoria recentă a României ci și unul de eliberare. 2 martie 1953 aducea pentru cea ce generic a fost denumit cu termenul de ,,lagărul sovietic” eliberarea de sub o domnie totalitară, ce a ,,tătucului Stalin” care se face vinovat de Marea teroare și la propriu și la figurat, o teroare care a trecut dincolo de granițele Imperiului Sovietic. Deși s-a considerat atotputernic și legiuitor peste viețile a sute și mii de oameni a trebuit să se încline în fața atotputernicului Dumnezeu și să recunoască și el că ,,toți suntem datori cu o moarte”.
Revista Historia, An X, Nr.98, Februarie 2010
Partajează asta:
Interviul acordat de Vasilica Croitor la RTN Chicago – video
Vasilică Croitor la RTN Chicago
Pentru a urmării interviul apasă pe imagine, sau aici.
Partajează asta:
Valdimir Tismaneanu Comunismul este un ,,sistem ilegitim si inuman”
La 80 de ani, Mihail Gorbaciov are motive sa fie mandru: in mare masura gratie lui, un sistem ilegitim, inuman si irational s-a prabusit fara a genera un razboi civil precum cel care a insangerat Iugoslavia post-titoista.
Ereticul Gorbaciov: Ţarul revizionist si impenitentul Iliescu from Memorie, libertate, moderaţie by tismaneanu (27.02.2011)
Citiți în cadrul articolului menționat o fină analiză pertinentă despre rolul lui Gorbaciov în prăbușirea regimului comunist în spațiul european.
Partajează asta:
Surse bibliografice folosite în cercetarea raporturilor Stat – Biserica
În cadrul cercetării pe care o întreprind privind relația Biserică – Stat în România comunistă, am identificat şi folosit următoarele categotii de surse:
a) Arhivistice: Arhivele Naționale Istorice Centrale (ANIC), Arhivele CNSAS, Arhiva Europei Libere (OSA Budapesta), ASSC (Arhiva Secretariatului de Stat pentru Culte), Arhivele Diplomatice;
b) Memorialistice;
c) Lucrări speciale privind problematica religioasă în perioada comunistă (atitudinea statului față de religie/culte).
d) Lucrări generale necesare înțelegerii fenomenului comunist și schimbărilor care se produc în societate cu repercusiuni directe asupra fenomenului religios;
e) Studii și articole de specialitate.
Partajează asta:
Simbolurile religioase, din nou în pericol
Un proiect de lege propus de Ministerul Educaţiei albanez i-ar putea obliga pe tineri să nu mai afişeze simbolurile religioase în cadrul şcolii, precum crucea şi hijabul. După cei cincizeci de ani de deşertificare spirituală, timp în care religia a fost interzisă sub orice manifestare a sa, Albania se află din nou în pericolul de a atenta la propria sa memorie religioasă, recuperată firav după 1992, citim într-un articol publicat astăzi în Ziarul Lumina.
Pentru prima dată, creştinii şi musulmanii sunt puşi acum în postura de a-şi apăra împreună credinţa. În comunism, preoţii au lipsit cu desăvârşire, fiind închişi sau, în unele cazuri, executaţi, iar bisericile, distruse sau transformate în cazemate şi magazii. Oamenii se rugau în gând şi pe ascuns şi tot pe furiş înroşeau ouăle de Paşti, se rugau sau îşi făceau semnul crucii. Instaurarea democraţiei în 1992 a prins Albania doar cu 20 de preoţi ortodocşi care puteau exercita ritualul bisericesc, restul căzând pradă martiriului anticomunist. România însăşi a fost cea care şi-a ajutat sora mai mică din Balcani, construind prima biserică nouă ortodoxă, la Korcea, şi şcolind primii preoţi.
Acum, noul proiect de lege a educaţiei susţine învăţământul laic, independent faţă de confesiunile religioase. Dacă va fi adoptată, legea va interzice purtarea de simboluri religioase în licee, inclusiv a crucii şi a vălului musulman (hijabul). În sens mai general, susţin iniţiatorii actului normativ, această măsură vizează eliminarea oricărei îndoctrinări ideologice sau religioase din şcoli, inclusiv organizarea de partide politice sau activităţi religioase în rândul personalului din şcoli. Afişarea simbolurilor va fi interzisă, se spune, cu excepţia şcolilor în care se predau subiecte religioase. Desigur, atât comunitatea musulmană din Albania, cât şi Biserica Ortodoxă sunt împotriva acestei măsuri.
Este în joc libertatea religiei, au declarat reprezentanţii a peste 70 de moschei din ţară la o conferinţă de presă organizată recent la Tirana, acuzând că legea propusă este discriminatorie. Biserica Ortodoxă a emis un comunicat separat în care declară că articolul 36 – clauza care interzice simbolurile religioase – este o încălcare a constituţiei, precum şi a convenţiilor şi rezoluţiilor internaţionale, recunoscute şi ratificate de statul albanez.
Sursa: Catholica.ro (23.02.2011)
Partajează asta:
Vorbe care conteaza – Mihail Neamtu ,,In 1989 s-a murit pentru libertate”
În 1989 s-a murit pentru libertate înainte de a se muri pentru o bucată de pâine.
Mihail neamțu
Partajează asta:
Vasilica Croitor: Regimul comunist a generat schimbări profunde în viața bisericilor din România
După instaurarea comunismului în România, aparatul de propagandă al Statului a supervizat planurile de transformare a fiecărui segment din societate. Colectivizarea și naționalizarea au lăsat urme adânci în mentalul colectiv al țărănimii și al micilor proprietari. Dar patronajul cvasi-cuprinzător al Statului nu a ocolit Biserica, o fortăreață care trebuia supusă cu orice preț. Vreme de 45 de ani brațul armat al Securității, precum și mănușa de catifea a Departamentului Cultelor au generat schimbări profunde în viața bisericilor din România.
(2) Proiectul RM după întâlnirea cu Executivul from Răscumpărarea memoriei by Vasilică Croitor (21.02.2011)
Partajează asta:
DEMASCAREA. Mărturii cutremurătoare despre „fenomenul Piteşti”
Ororile regimului comunist au atins un nivel greu de imaginat în ceea istoricii numesc „experimentul Piteşti”.
Mărturii şi documente confirmă faptul că deţinuţii de la Piteşti au suportat cel mai inuman tratament la care au fost supuşi vreodată oponenţii vreunui regim.
Marţi seara (15 februarie 2011), la Facultatea de Drept din Bucureşti, a fost lansat documentarul Demascarea, despre supravieţuitorii acestui experiment. Vă avertizăm că mărturiile sunt cutremurătoare.
Ne vorbesc despre acest documentar invitaţii Orei de Ştiri: regizorul filmului documentar „Demascarea”, Nicolae Mărginean şi Alin Mureşan, autorul cărţii care a inspirat documentarul.
Sursa: TVR
Partajează asta:
Adam Michnik: Cei care regreta comunismul sufera de sindromul detinutului
„Cei care regretă comunismul suferă de sindromul deţinutului. Când ieşi din închisoare, te bucuri de soare şi liberate. Dar îşi aminteşti repede că la puşcărie aveai casa şi masa asigurate. Libertatea e responsabilitatea fiecăruia”.Este declaraţia luiAdam Michnick, fost disident, care a petrecut 6 ani în spatele gratiilor în Polonia comunistă.
Unul dintre cei mai cunoscuți intelectuali polonezi, director al celui mai important ziar din Varşovia, Gazeta Wyborcza, Michnik a fost în această săptămână la Bucureşti, la invitaţia Institutului Polonez şi a ICR.
Ce sentiment îl domină pe fostul disident polonez, când vede ce se întâmplă în lumea arabă?
De ce anume le este dor nostalgicilor perioadei comuniste?
Sunt doar două dintre întrebările la care răspunde Michnik, într-un interviu acordat lui Luca Niculescu, în exclusivitate pentru TVR.
Din emisiunea „Fără frontiere” difuzată sâmbătă la ora 13.00 la TVR1
Sursa: TVR
Partajează asta:
Mihail Neamtu despre incompatibilitatea dintre democratie si totalitarism
A apărut în librăriile din România volumul lui Mihail Neamțu intitulat Zeitgeist: tipare culturale
Mihail Neamțu, Zeitgeist
și conflicte ideologice. Cartea conține ample comentarii asupra relației întotdeauna tensionate dintre ideologia comunistă și idealul libertății.
Predau în aceste zile problematica alienării (scrie Vladimir Tismăneanu), a obiectivarii si a reificarii la tânărul Marx, discutam despre Fichte, Hegel, tanarul Lukacs, Heidegger, Kojeve
, Korsch, Aron, Camus, Sartre si Merleau-Ponty, am recitit „Manuscrisele economico-filosofice” si am constatat, inca o data, ruptura dintre ganditorul hegelian de stanga, pasionat de destinul subiectivitatii, si Marx-maturul, tot mai putin interesat de spatiul libertatii, tot mai prins in studierea structurilor socio-economice si in activitatile miscarilor inspirate de ideile sale. In acelasi an, deci exact in 1844, Soeren Kierkegaard (un ganditor drag inimii lui Mihail Neamtu) scria despre conceptul de anxietate, deschizand un camp filosofic si literar ce avea sa marcheze deceniile urmatoare. Despre aceste aventuri ale spiritului, despre incompatibilitatea dintre democratie si totalitarism, despre sansele libertatii intr-o lume plina de capcane, visuri si arome ideologice, scrie cu erudita acuratete, cu vibranta luciditate, autorul acestei carti. (….)
Sursa: Vladimir Tismăneanu
Istorie Evanghelica 