Lectura Bibliei influenţează major cititorul
Citirea zilnică a Bibliei are consecinţe vizibile asupra stilului de viaţă, asupra concepţiilor şi opiniilor cititorilor. Un nou studiu arată că o lectură frecventă a Bibliei influenţează major atitudinea cititorului vizavi de probleme morale, sociale şi politice.
Profesorul Aaron Franzen, de la Baylor University, a realizat unul dintre primele studii care a investigat impactul social al lecturării Bibliei, informează huffingtonpost.com. El a descoperit că lectura Bibliei în mod regulat este unul dintre cei mai importanţi indicatori cu privire la atitudinile faţă de chestiuni de morală şi politică.
Franzen a ajuns la concluzia că lectura Bibliei îi conduce pe cititori nu doar la atitudini contra căsătoriilor între persoane de acelaşi sex şi contra avortului, ci îi determină să fie mai preocupaţi de evenimentele din spaţiul social şi din domeniul economic. Aproape jumătate dintre respondenţii care au declarat că deschid Biblia o dată pe an sunt de părere că autorităţile ar trebui să legalizeze căsătoriile gay. În schimb, doar 6% dintre cei care citesc Biblia de câteva ori pe săptămână împărtăşesc opinia că homosexualii şi lesbienele ar trebui să aibă dreptul să se căsătorească. Majoritatea celor care citesc Biblia regulat sunt împotriva căsătoriilor de acest gen.
Cu cât obiceiul de lectură a Bibliei implică o frecvenţă mai mare (de la „o dată pe an” la „o dată pe lună” sau „de câteva ori săptămânal”), cu atât mai mare este probabilitatea ca un creştin să spună că un bun cetăţean trebuie să fie interesat de dreptatea socială şi economică. De asemenea, studiul a arătat că persoanele care citesc Biblia frecvent sunt mai înclinate să susţină că un bun cetăţean nu exagerează în privinţa consumului de diferite bunuri – o atitudine anticonsumerism.
Persoanele care lecturează frecvent Biblia sunt mai înclinate să respingă legile care permit avortul, pedeapsa cu moartea, pedepsirea brutală a infractorilor sau extinderea autorităţii guvernului în lupta împotriva terorismului.
Atitudinile vizavi de raportul dintre ştiinţă şi religie sunt mult îmbunătăţite în cazul celor care citesc tot mai des Biblia. Cu cât lectura Bibliei este mai frecventă, cu atât cititorii sunt mai puţin înclinaţi să creadă că religia creştină şi ştiinţa sunt incompatibile.
Mulţi oameni trăiesc cu impresia că ştiu despre ce este vorba în Biblie şi că citirea ei în mod consecvent este doar o „activitate lipsită de sens”, crede Franzen.
„Cred că, în mod frecvent, oamenii ajung la convingeri noi sau descoperă nuanţe noi în ceea ce ştiau deja”, a declarat antropologul James Bielo, de la Miami University. Acesta consideră că rezultatele studiului lui Franzen nu sunt atât de surprinzătoare şi consideră că, mai interesant decât faptul că lectura Bibliei poate să îi influenţeze pe creştini în concepţiile lor de viaţă, este răspunsul la întrebarea: Câţi creştini citesc Biblia suficient de des încât aceasta să facă o diferenţă în viaţa lor?
(Foto: catholic-convert.com)
Partajează asta:
Sondaj – Biblia carte omenească sau inspirată divin
Credința în Biblie s-a accentuat în timpul crizei financiare, anunță CNSnews.comcitând un raport în care au fost analizate date ale instituției de sondaj Gallup.
Întrebarea Gallup a fost: „Care din următoarele afirmații se apropie cel mai mult de descrierea perspectivei pe care o aveți față de Biblie: 1) Biblia este cuvântul lui Dumnezeu, de luat literal, cuvânt cu cuvânt, 2) Biblia este cuvântul inspirat al lui Dumnezeu, dar nu tot ce e în ea trebuie luat literal, sau 3) Biblia este o carte veche scrisă de om, cu povești, legende, istorie și precepte morale”.
În mai 2008, 22% dintre americani credeau că Biblia este „o carte veche scrisă de om, cu povești, legende, istorie și precepte morale”. În același timp un total de 76% credeau celelalte două opțiuni, că Biblia este fie „cuvântul lui Dumnezeu, de luat literal, cuvânt cu cuvânt” sau că este „cuvântul inspirat al lui Dumnezeu, dar nu tot ce e în ea trebuie luat literal.” În luna mai anul acesta, la 3 ani de la anteriorul sondaj, de la 22% doar 17% mai cred că Biblia e „o carte veche scrisă de om, cu povești, legende, istorie și precepte morale”, iar cei 76% au devenit 79% care cred că este cuvântul lui Dumnezeu.
În ultima decadă, în decembrie 2002 credința în Biblie ajunsese la 82%. În schimb un maxim istoric a fost de 85% în vara lui 1980, când doar 10% o credeau o carte omenească.
http://www.semneletimpului.ro/
Partajează asta:
O nouă lege în Ungaria – doar 14 biserici recunoscute oficial
Parlamentul din Ungaria a votat legea recunoașterii bisericilor în urma căreia mai sunt recunoscute oficial doar 14 biserici din cele peste 100 funcționale. Legea a fost deja criticată de organizațiile internaționale pentru apărarea libertății religioase.
Lege a trecut săptămâna aceasta prin parlamentul de la Budapesta cu 254 de voturi pentru și 43 împotrivă. Prin lege au fost recunoscute 14 biserici și comunități religioase, în timp ce alte denominațiuni vor trebui să obțină un vot parlamentar cu o majoritate de două treimi pentru a fi recunoscute ca biserici sau comunități religioase. Între bisericile recunoscute se numără: bisericile catolică, reformată, luterană, ortodoxă, comunitatea iudaică, bisericile baptistă, adventistă, penticostală, unitariană. Peste jumătate din populația Ungariei se declară de religie romano-catolică.
Conform noii legi, pentru ca o adunare de credincioși să se constituie într-o biserică este nevoie să își declare credința și activitățile religioase și să prezinte dovada a 20 de ani de activitate și funcționare conform structurii și regulamentelor interioare. Chiar înaintea votului final a mai fost depus un amendament conform căruia nu mai este necesar numărul minim de membri de 1000 de persoane.
Limitarea de 20 de ani implică faptul că bisericile care au funcționat în vremea comunismului trec testul, în timp ce bisericile formate după căderea dictaturii comuniste nu reușesc acest lucru. Printre comunitățile religioase rămase în afara recunoașterii legii sunt creștinii metodiști, budiștii sau musulmanii. Reprezentanții acestor comunități și-au exprimat uimirea față de noua lege și au declarat că vor depunde cereri pentru recunoaștere.
Liderul Bisericii Metodiste din Ungaria Istvan Csernak a declarat pentru agenția MTI că organizația pe care o conduce, și care are de fapt o vechime de 100 de ani, a primit ca pe un șoc știrea. Metodiștii au anunțat că vor depune cerere pentru reanalizarea situației lor și au spus că au deja sprijinul ministerului de justiție. O altă biserică de-listată este cea a Nazarinenilor. În Ungaria aceștia au înființat prima biserică în 1999 și au 87 de membri și alți 60 de participanți. Liderul comunității islamice Zoltan Bolek a afirmat că a primit cu dezamăgire știrea. Și islamiștii au sprijinul guvernului pentru a face o cerere în vederea obținerii statutului de biserică. De asemenea liderul budist Zsolt Balog a declarat că organizația sa este complet compatibilă cu cerințele și că va face un demers pentru recunoașterea drepturilor.
Opoziția socialistă a numit ziua de luni „o zi de jale în istoria bisericii” afirmând că votul nu s-a ridicat la înălțimea standardelor de conștiință și libertate religioasă. Reprezentanți ai organizațiilor pentru libertate religioasă și experți în domeniu au denunțat legea ca fiind discriminatorie pe criterii de mărime și semnificație istorică. Legea votată „va reprezenta un serios pas înapoi în libertatea religioasă din Ungaria”, a comunicat Institute on Religion & Public Policy. „Încercările de „reglementare” a religiei sunt pur și simplu incompatibile cu o societate liberă și democratică” a spus Dwayne Leslie, secretarul general al International Religious Liberty Association. „Grupările de credincioși mai mici sau mai noi, care nu aparțin tradiției religioase dominante, rămân fără un statut legal și fără o „voce” prin care să protesteze față de tratamentul la care sunt supuse”, a declarat John Graz, secretarul general al International Religious Liberty Organization. „S-a demonstrat iar și iar, în multe locuri, că încercările de a reglementa religia duc aproape invariabil la dicriminare.”
Cea mai recentă lege de recunoaștere a bisericilor din Ungaria a fost dată în 1990. Actuala legea va intra în vigoare la 1 ianuarie 2012. Dincolo de critici, ea este apreciată însă pentru că face curățenie între organizațiile care pretind că sunt biserici și sunt doar paravane pentru afaceri sau pentru scutiri de taxe. Legea va recunoaște doar bisericile care au activitate religioasă efectivă și nu cele care desfășoară activități de management, lobby, servicii psihologice sau parapsihologice, medicale sau de altă natură nereligioasă.
Partajează asta:
Georgia: ortodocşii nu vor drepturi egale pentru minoritari
Sute de ortodocşi din Grecia au protestat împotriva unei revizuiri a legislaţiei care le va permite minorităţilor religioase să ceară recunoaşterea statutului legal. „Aceste amendamente sunt o ameninţare pentru identitatea naţională a Georgiei”, a declarat un preot local.
Noua lege ar trebui să le acorde membrilor altor confesiuni şi religii drepturi egale cu membrii Bisericii Ortodoxe, informează AFP. Revizuirea legislaţiei actuale a fost salutată atât de Statele Unite, cât şi de Comisia Europeană.
Sfântul Sinod al ortodocşilor georgieni le-a cerut autorităţilor guvernamentale să nu le acorde drepturi egale cu ale ortodocşilor celor care aparţin minorităţilor religioase, şi a avertizat că vor exista „consecinţe negative” pentru autorităţi.
Georgia are pe lângă majoritarii ortodocşi şi musulmani, creştini apostolici armeni, evrei, romano-catolici şi alte minorităţi protestante.
Biserica Ortodoxă din Georgia îşi va păstra statutul special, garantat prin Constituţie, precum şi privilegiile financiare.
O atitudine similară față de minorități s-e regăseșt și în discursurile unor reprezentanți ai B.O.R din perioada interbelică.
Partajează asta:
Cui se închină milionarii români
Ziarul Capital a realizat o sinteză despre convingerile religioase ale milionarilor țării.
George Becali, unul dintre cei mai bogați oameni ai României este descris pe site-ul Parlamentului European drept „cel mai proeminent creștin din România.”
Ion Țiriac, cel mai bogat român, potrivit Topului Capital 300, este mormon, lucru mărturisit chiar de Țiriac într-un interviu acordat presei, în anul 2008.
Omul de afaceri Dinu Patriciu, care se situa (în 2009) pe poziția 397 din 739 de miliardari ai listei Forbes, cu o avere estimată la 1,8 miliarde de dolari, este ortodox. Cel puțin așa au concluzionat jurnaliștii Capital, după ce Patriciu a fost naș la botezul ortodox al micuțului Petruș Roman, fiul soților Roman.
Și pentru politicianul Dan Voiculescu religia pare a fi un element de bază, cel puțin în discursul său politic. Capital amintește că în 2007, Voiculescu i-a cerut președintelui Traian Băsescu să nu mai folosească „Biserica și Sfântul Altar” pentru a lansa discursuri sforăitoare.
Frații Ioan și Viorel Micula, proprietarii grupului European Food & Drinks, s-au remarcat prin donațiile generoase acordate Bisericii Ortodoxe Sf. Andrei.
Despre raportarea fostul proprietar al trustului media Realitatea Cațavencu, Sorin Ovidiu Vântu, Capital scrie că nu pare a fi una pozitivă. Ziarul citează o declarație făcută de Vântu în 2010, potrivit căreia „religia creștină ne obligă să mințim din start.”
http://www.semneletimpului.ro/stirescurta/Capital:-Cui-se-inchina-milionarii-romani-3813.html
hh
Partajează asta:
Religia este importantă pentru 7 din 10 locuitori ai lumii
Şapte din 10 oameni din lume declară că sunt adepţii unei religii şi mulţi dintre aceştia afirmă că religia joacă un rol major în viaţa lor. Numărul celor ce afirmă importanţa religiei la nivel personal este mai mare în ţările cu populaţie majoritar musulmană decât în cele cu populaţie majoritar creştină.
Organizaţia Ipsos MORI a realizat un sondaj la care au participat 18.473 de persoane adulte din 24 de ţări ale lumii.
Sondajul a arătat că, în ţările cu populaţie majoritar musulmană, 94% dintre cei care sunt adepţi ai unei religii recunosc faptul că aceasta are un loc special în viaţa lor. Procentul este semnificativ mai mic în ţările cu populaţie majoritar creştină: 66%. Musulmanii sunt mult mai înclinaţi să creadă că religia lor este singura cale spre mântuire, eliberare sau Paradis, comparativ cu creştinii.
„Sondajul este un bun memento pentru mulţi vest europeni despre cât de mult contează religia – şi pentru faptul că este o forţă a binelui – în mare parte a lumii”, a declarat Ben Page, şef executiv la Ipsos MORI.
Aproape jumătate (48%) dintre respondenţii din cele 24 de ţări sunt de acord că religia asigură valorile comune şi bazele etice de care au nevoie diversele societăţi ale lumii pentru a se dezvolta în secolul al XXI-lea. Totuşi, procentele diferă în privinţa acestei opinii. Cei mai rezervaţi sunt suedezii, doar 19% dintre aceştia considerând că religia este utilă şi necesară pentru dezvoltarea societăţii. La polul opus se situează locuitorii Arabiei Saudite, 92% dintre respondenţii din această ţară considerând că dezvoltarea lumii depinde de valorile religioase.
Procente de peste 50% în favoarea importanţei religiei pentru înflorirea societăţii umane s-au înregistrat în Mexic (51%), Rusia (59%), Coreea de Sud (62%), SUA (65%), Africa de Sud (67%), Brazilia (67%), India (69%) şi Indonezia (91%).
O treime dintre persoanele care au aderat la o anumită religie sau credinţă spun că religia este factorul care le motivează să facă acte de caritate, oferind timpul sau banii lor pentru a-i ajuta pe cei care au nevoie. În schimb, pentru 52% dintre respondenţi religia nu este neapărat o forţă motivatoare a actelor de caritate.
„Acest sondaj arată cât de mult contează religia şi că nicio analiză a lumii contemporane, politică sau socială, nu este completă fără înţelegerea relaţiei dintre credinţă şi globalizare. (…) Dialogul şi acţiunile interreligioase sunt mai mult decât un subiect interesant, dar minor, periferic, sunt însăşi esenţa, elementul central pentru crearea unei armonii şi coeziuni sociale mai mare”, a declarat fostul premier britanic Tony Blair.
(Foto: worriedlebanese.wordpress.com)
Partajează asta:
În Germania există 30 de biserici de autostradă
Pe drumul spre biserică nu e nicio limită de viteză. Nu e o metaforă, e realitatea pe care o cunosc şoferii germani care participă la slujbele unui lăcaş de cult special: Biserica de pe Autostradă.
Biserica sf Christopher este doar una dintre cele 30 de biserici de autostradă recunoscute oficial pe teritoriul Germaniei. Deşi cele mai multe astfel de biserici sunt protestante sau catolice, ele primesc credincioşi de toate credinţele.
„Avem nevoie de pauză pentru corpurile noastre, de oprire pentru maşinile noastre, dar pentru suflet nu avem nicio odihnă pentru sufletele noastre,” a declarat Guenther Lehner, reprezentant al Bruderhilfe Academy, organizaţia care ajută la coordonarea bisericilor de autostradă din Germania.
Odihna pentru suflet pare să fie elementul cheie care îi atrage pe credincioşi la aceste biserici. O confirmă şi medicul Juerg, un medic oprit în biserică pentru o rugăciune scurtă. El a explicat pentru BBC că „viaţa este prea rapidă,” şi că doreşte „să simtă liniştea din nou”, de aceea se opreşte la biserica de pe autostradă.
Partajează asta:
Asumarea valorilor biblice ar aduce beneficii tuturor
„O asumare reală şi nu doar declarativă a valorilor biblice legate de cinste şi corectitudine ar aduce beneficii tuturor, indiferent de confesiune.”
Adrian Mihalcea, directorul Liceului teologic adventist „Ștefan Demetrescu” din București.
Partajează asta:
Rugaciune – Corul Liceului Teologic Adventist
Partajează asta:
Liceele teologice protestante – printre cele mai bune la examenul de bacalaureat
Examenul de bacalaureat a arătat o diferență substanțială între pregătirea elevilor din liceele de filieră teologică și media țării, conform unui comunicat al Liceului teologic adventist „Ștefan Demetrescu” din București.
În urma analizării rezultatelor primei sesiuni a Bacalaureatului Naţional 2011 se evidenţiază diferenţe semnificative între ratele de promovare în liceele adventiste, baptiste şi penticostale şi media naţională sau judeţeană. În România funcționează 13 licee care aparțin bisericilor baptistă (6 unități), penticostală (4 unități) și adventistă (3 unități). Procentul de promovare în cadrul celor 13 unități de învățământ a fost de 72,91 % față de procentul general naţional de 44,47%. În timp ce la liceul baptist din Oradea promovarea a fost de 100%, doar în Arad procentul de promovare a fost sub media județeană.
Un „10 curat” a fost obținut de o elevă de confesiune penticostală a liceului adventist din Cluj Napoca care se pregătește să dea apoi la medicină. Următoarele rezultate de excepție au fost obținute de un elev de la liceul adventist din Craiova (nota 9,98) și un elev al liceului baptist din Cluj Napoca (nota 9,91).
Pentru liceul adventist din București „procentul de promovare nu diferă semnificativ față de anii anteriori” iar „notele obţinute la Bacalaureat reflectă cu exactitate notele obţinute în timpul celor patru ani de studiu” afirmă în comunicat Adrian Mihalcea, directorul instituției. „Pentru noi, faptul că s-au introdus camerele de supraveghere nu a contat deloc”, a mai spus pastorul și profesorul Mihalcea, susținând că „o asumare reală şi nu doar declarativă a valorilor biblice legate de cinste şi corectitudine ar aduce beneficii tuturor, indiferent de confesiune.”
http://www.semneletimpului.ro/
Istorie Evanghelica 