Arhive etichetă: Vasilică Croitor – Răscumpărarea memoriei: cultul penticostal în perioada comunistă

La mulți ani, Vasilică Croitor


Vasilică Croitor la Centenarul Caraman&Ioanid, București 2012

Vasilică Croitor la Centenarul Caraman&Ioanid, București 2012

Vasilică Croitor este pastor al Bisericii Penticostale Bisericii Betel din Constanța. El este de asemenea și membru fondator al Agenției Penticostale de Misiune Externă. În calitate de membru ale acestei organizații, Vasilică a călătorit în diverse țări în scop misionar. Vasilică Croitor este și președintele Comunității Regionale Penticostale Constanța. Ca traducător și editor, a coordonat apariția a peste douăzeci de cărți în limba română, prin Editura Succeed Publishing.

Este autorul cărții Răscumpărarea memoriei: Cultul Penticostal în perioada comunistă precum și alVasilică Croitor, Răscumpărarea memoriei unor articole privind istoria penticostalismului românesc, preocupându-se și de biografia lui Constantin Caraman, prilej cu care a fost unul din organizatorii Centenarului Caraman și Ioanid desfășurat în luna decembrie 2012 la Biserica Penticostalîă Filadelfia din București. Cu prilejul acestui eveniment a lansat și blogul Eroii Credinței care poate fi accesat la adresa http://eroii.wordpress.com/. Volumul Răscumpărarea memoriei a fost desemnat 2010 European Christian Book of the Year, premiu decernat în timpul Târgului de Carte Creștină Europeană organizat lângă Oradea în 1-2 octombrie 2010.

Între anii 2006 și 2011 a păstorit și Biserica Betel din Constanța. Vasilică este căsătorit cu Mihaela și împreună au trei copii, Denisa, Beniamin și Miriam.

În cadrul Comitetului CRPC coordonează Departamentul de evanghelizare și misiune.

Vasilica Croitor despre cartea RĂSCUMPĂRAREA MEMORIEI la Alfa Omega TV


Interviul pastorului Vasilică Croitor la Alfa Omega Tv despre cartea Răscumpărarea memoriei: Cultul Penticostal în perioada comunistă și transcriptul primelor 9 minute.

agnus dei - english + romanian blog

Vasilica Croitoru Photo Agnus Dei Vasilica Croitoru Photo Agnus Dei

Emisiunea Calea, Adevărul și Viața cu Pastorul și Președintele Comunității Penticostale Constanța – Vasilică Croitor cu tema RĂSCUMPĂRAREA MEMORIEI – despre supraviețuirea bisericii penticostale în vremea comunistă. Informații interesante pe care nu le-ați mai auzit până acum!

Tudor Petan: Cum ati simtit nevoia pentru a va implica in aparitia acestei carti?

Vasilica Croitoru: In nevoia de a cunoaste istoria, eu cred, inerenta a fiintei umane. Trebuie sa ne cunoastem trecutul, sa ne cunoastem  chiar si urcusurile si coborasurile din formarea bisericii. Deci, ca pastor tanar, am fost foarte preocupat, chiar si inainte de pastoratie, in perioada studentiei. Am dorit sa cunosc  ce s-a intamplat cu biserica penticostala in geneza ei, in formarea ei. Dorinta de-a cunoaste istoria a fost ceva natural. Nu cred ca a fost activata de un eveniment anume. Dorinta de-a intelege precis ce s-a intamplat in perioada comunista, [acolo] au fost cateva momente…

Vezi articolul original 725 de cuvinte mai mult

Bisericile Creștine Baptiste din România între persecuție, acomodare și rezistență 1948-1965 (1) – Argument


Bisericile Creștine Baptiste din România 1948-1965 - copertă față

Marius Silveșan, Bisericile creștine baptiste din România între persecuție, acomodare și rezistență (1948-1965), Editura Cetatea de Scaun, Târgoviște, 2012, pp. 24-27

Istoria comunităților religioase este compusă dintr-un complex de factori atât instituționali, cât și umani, iar descifrarea sa nu este un demers facil. Prin parcurgerea prezentei lucrări, cititorul își va putea realiza o imagine de ansamblu asupra situației unei comunități religioase relativ mici, care, confruntându-se cu diferite constrângeri, a învățat să navigheze printre ele. În opinia noastră acest demers a reușit deoarece instituția bisericească s-a consolidat, permițând continuarea manifestărilor religioase într-un cadru legal. Succesele obținute sau eșecurile fac parte din istoria noastră pe care trebuie să ne-o asumăm.

 Recunoaștem și prin intermediul acestei lucrări meritele celor care s-au sacrificat pentru bunul mers al lucrării lui Dumnezeu atât în perioada interbelică, cât și în perioada Dej, și mai ales în perioada Ceaușescu când s-a reușit recuperarea unora din drepturile la care în anii ’50 sau ’60 ai secolului XX baptiștii nici nu-și permiteau să se mai gândească.

Relaţiile dintre puterea temporală și cea spirituală, dintre Stat și Biserică, au prezentat de-a lungul timpului, şi încă mai prezintă, un interes deosebit pentru cercetători, dar şi pentru publicul larg. Dorința istoricilor de a înţelege aceste raporturi este determinată şi de faptul că, în multe cazuri, reprezentanţii puterii temporare au căutat, şi de cele mai multe ori au şi reuşit, să-şi subordoneze Biserica în vederea realizării propriilor interese.

În plus, este necesar să existe pentru perioada comunistă o lucrare care să abordeze relația dintre statul comunist și bisericile baptiste, realizată după norme ştiinţifice care să prezinte natura raporturilor dintre acestea şi stat atât prin prisma documentelor şi a memorialisticii (în care se includ şi interviurile), cât şi ca o istorie bivalentă. Dorim ca această istorie să prezinte punctul de vedere al statului, al bisericii și interacțiunea dintre cele două, context în care lucrarea integrează analiza vieţii religioase într-o schemă interpretativă mai largă, vizând construcţia şi evoluţia societăţii comuniste, pe care regimul o dorea a fi ateistă și având ca piloni principiile materialismului dialectic. Vorbim din punct de vedere istoric de o relativitate a sintezei realizate din munca noastră care nu ține „atât de observator și de mediul său, cât de însuși obiectul studiului său; materia Istoriei nu este stabilă, nu e încremenită, ea e în mișcare; încontinuu prezentul creează trecut.”

Pe de altă parte, tânăra generaţie are nevoie să înţeleagă care au fost condiţiile, compromisurile şi consecinţele acţiunilor întreprinse de către liderii comunităţilor religioase pe parcursul perioadei comuniste. Ne-am referit la lideri deoarece documentele consultate cuprind în marea lor majoritate informații despre reprezentanții bisericilor baptiste și mai puțin despre credincioșii care nu dețineau funcții cultice sau administrative. De asemenea, este necesar pentru noi, care trăim astăzi în democraţie şi libertate, să înţelegem că părinţii noştri s-au luptat să păstreze o credinţă curată şi astfel să o transmită generaţiilor viitoare.

Dată fiind particularitatea subiectului și complexitatea acestuia, lucrarea nu se menține în limitele cronologice menționate, fiind situații în care analiza coboară până în perioada interbelică sau urcă până în anii ’70 – ’80 din dorința de a urmări procesualitatea istorică, întrucât anii 1948-1965 fac parte dintr-o serie mai lungă, „cu rădăcini și urmări.” Pentru o argumentare a decupajului istoric analizat precizăm că anul 1948 a fost ales datorită faptului că avem o nouă constituție, o nouă lege a cultelor, precum și alte legi prin intermediul cărora este impusă politica partidului comunist în domeniul religios. Anul 1965 a fost ales ca dată de final atât datorită schimbărilor care se produc la nivel politic prin moartea lui Gheorghiu-Dej și venirea lui Ceaușescu, cât și datorită schimbărilor impuse de stat în interiorul cultului baptist. Schimbările interne sunt exemplificate prin demiterea lui Alexa Popovici, una din personalitățile de marcă ale baptiștilor din România, din funcția de director al Seminarului Teologic Baptist din București, precum și din cea de pastor. Anul 1965 marchează totodată și momentul în care Departamentul Cultelor trasează sarcină ,,Direcției Studii și Direcției Împuterniciților să examineze oportunitatea organizării de către cultele neoprotestante a unor conferințe pentru orientarea deservenților lor în problemele actuale care interesează aceste culte.” În urma examinării se decide ca aceste conferințe să se organizeze începând cu anul 1966. Anul 1965 este și cel în care Seminarul Teologic Baptist din București va primi seria 1965-1969 care va încheia o perioadă din istoria instituției, aceea a funcționării fără întrerupere de la intrarea României în sfera de influență sovietică petrecută la mijlocul anilor ’40. Facem referire aici la faptul că la încheierea studiilor de către seria intrată în anul 1965, Seminarului Teologic Baptist din București nu i se va mai permite înscrierea unor noi elevi în anul școlar 1969-1970, activitatea didactică fiind reluată după această întrerupere în anul școlar următor. Anul în 1965 reprezintă momentul unui nou congres al Cultului Creștin Baptist, dar și cel în care Richard Wurmbrand, pastor luteran, va părăsi România, ducând lumii libere adevărul despre persecuțiile religioase din România, fapt care va schimba ,,definitiv percepția Occidentului față de lumea comunistă.” (Vasilică Croitor, Răscumpărarea memoriei, p. 128)

Te-ar putea interesa

APARIȚII EDITORIALE (8) – MARIUS SILVEȘAN, BISERICILE CREȘTINE BAPTISTE DIN ROMÂNIA ÎNTRE PERSECUȚIE, ACOMODARE ȘI REZISTENȚĂ (1948-1965)

CĂTĂLIN DUPU DESPRE CARTEA “BISERICILE CREȘTINE BAPTISTE DIN ROMÂNIA ÎNTRE PERSECUȚIE, ACOMODARE ȘI REZISTENȚĂ (1948-1965)”

ACADEMICIAN DINU C. GIURESCU DESPRE LUCRAREA “BISERICILE CREȘTINE BAPTISTE DIN ROMÂNIA ÎNTRE PERSECUȚIE, ACOMODARE ȘI REZISTENȚĂ (1948-1965)”

Decanul Facultății de Istorie, Prof. Univ. Dr. Adrian Cioroianu, despre lucrarea “Bisericile Creștine Baptiste din România între persecuție, acomodare și rezistență (1948-1965)”

CUPRINSUL CĂRȚII “BISERICILE CREȘTINE BAPTISTE DIN ROMÂNIA ÎNTRE PERSECUȚIE, ACOMODARE ȘI REZISTENȚĂ (1948-1965)”

LANSARE DE CARTE: ”BISERICILE CREȘTINE BAPTISTE DIN ROMÂNIA ÎNTRE PERSECUȚIE, ACOMODARE ȘI REZISTENȚĂ (1948-1965)”

%d blogeri au apreciat: