Arhive etichetă: Marius Silveșan – Bisericile Creștine Baptiste din România între persecuție – acomodare și rezistență (1948-1965)

Reportaj RVE București de la lansarea cărţii „Bisericile Creştine Baptiste din România între persecuție, acomodare și rezistență (1948-1965)”


Acum 4 ani (5 aprilie 2013) – Lansare de carte: Bisericile Creștine Baptiste din România între persecuție, acomodare și rezistență (1948-1965)


Astăzi se împlinesc patru ani de la lansarea cărții Bisericile Creștine Baptiste din România între persecuție, acomodare și rezistență 1948-1965. Evenimentul a fost găzduit de către Institutul Teologic Baptist din București. Între timp s-a dovedit faptul că lucrarea are la bază o cercetare serioasă constituindu-se într-un element de referință pe domeniul ei de analiză.

Cartea costă 42 de lei și poate fi comandată de la Editura Cetatea de Scaun sau de la autor.

Vezi cuprinsul cărții AICI

Cu prilejul lansării cărții m-am bucurat și simțit onorat de prezența unor distinși profesori, cercetători, jurnaliști, colegi și prieteni. O listă cu cei prezenți la eveniment, poate nu chiar completă, se găsește AICI

Mai jos o fotografie alături de doamna profesoară Ecaterina Lung împreună cu domnii profesori Daniel Mariș și Otniel Bunaciu înconjurați de tablourile unor înaintași baptiști.

 

POZE: Lansare de carte – București, 5 aprilie 2013

https://romaniaevanghelica.wordpress.com/2013/04/08/poze-lansare-de-carte-bucuresti-5-aprilie-2013

https://www.facebook.com/marius.silvesan/media_set?set=a.562404960458963.1073741825.100000683935664&type=3

Ioan Leric (22 martie 1927- 13 ianuarie 2017) – schiță biografică


leric-ioan-protulca-ro

Ioan Leric s-a născut în comuna Cuvin, foarte aproape de Arad, la 22 martie 1927, a fost botezat la biserica maghiară din Arad (biserica română neavând baptisteriu), pe 11 octombrie 1946, de Alexa Popovici. Adrian Pușcaș, ginerele pastorului Leric, căsătorit cu Magdalena (Pușcaș), a clarificat la rugămintea mea diferența dintre numele Iuan (așa cum apare în acte) și Ioan așa cum l-am cunoscut și a fost prezentat, evocat la înmormântare. Adrian Pușcaș a menționat faptul că știe de la socrul său că atunci când părinți acestuia (a lui Leric Ioan) au fost  la primărie să înregistreze nașterea copilului funcționara era de etnie maghiară și „i-a pocit numele !! … și că degeaba părintele i-a repetat Ioan … IOAN …doamna aia zice Iuan și asa i l-a scris, … și asa a rămas în acte, dar numele lui spus de părinți era IOAN”.
Un aspect mai puțin cunoscut este acela că Leric Ioan a fost nepotul pastorului Jean Staneschi, teolog și muzician creștin, director al Seminarului Teologic Baptist din București.

În perioada 1946-1949, 1953-1954 urmează cursurile Seminarului Teologic Baptist din București pe care îl absolvă în anul 1954.

Absolvenții STB, promoția 1954 (1950-1954) cu Leric Ioan, Grec Traian, Românu Nicolae

Absolvenții STB, promoția 1954 (1950-1954) cu Grec Traian, Românu Nicolae, Leric Ioan (ultimul din partea dreaptă jos)

Conform unui istoric al Bisericii Baptiste Emanuel din Ploiești, în anul 1950 Biserica Creștin Baptistă din Ploiești l-a ales ca pastor pe fratele Leric Ioan, absolvent al Seminarului Teologic Baptist din București, care s-a ocupat atât de slujirea pastorală, predicarea Evangheliei cât și de partea muzicală a Bisericii, în mod deosebit de cor. După 1951, pastorul Leric Ioan a avut mai multe probleme cu reprezentanții Ministerului Cultelor. Exemplificator în acest sens, se precizează în istoricul Bisericii Baptiste din Ploiești, este anul 1954, când în una din ședințele Comunității Baptiste de București acesta se împotrivea introducerii reglementării serviciilor divine în bisericile baptiste. De precizat faptul că informațiile sunt luate din lucrarea lui Ioan Bunaciu, Istoria Bisericilor Baptiste din România, unde în mod eronat este menționat Leric Ioan ca fiind absolvent al Seminarului Teologic Baptist din București în anul 1950, când de fapt el a absolvit în anul 1954. Iată ce menționează Ioan Bunaciu în lucrarea menționată despre perioada petrecută de Leric Ioan la Ploiești și cauzele care l-au determinat să se transfere la Tulca, fără aprobarea Ministerului Cultelor. „În anul 1950 Biserica Baptistă din Ploiești l-a ales ca pastor pe Leric Ioan […], care s-a ocupat de și de bunul mers al corului bisericii. După 1951 pastorul Leric Ioan a avut multe probleme cu reprezentanții Ministerului Cultelor, astfel: în anul 1954 se împotrivea, într-una din ședințele Comunității Baptiste de București introducerii în biserici a reglementării serviciilor  divine. În anul 1956, obosit de intrigile Ministerului Cultelor,  se transferă ca pastor în biserica din comuna Tulca, județul Bihor, cea mai mare biserică baptistă din țară la ora aceea. Însă, pentru că se transferase fără aprobarea Ministerului Cultelor și în urma oficierii unui botez în biserica din Tulca, autoritățile i-au intentat un proces la Tribunalul din Oradea, fiind condamnat la doi ani de detenție, dar eliberat pe data de 23 august 1958 în urma unei amnistii guvernamentale, după ce ispășise câteva luni de temniță. După eliberare, pastorul s-a mutat la Lipova și a devenit funcționar al statului”. (Ioan Bunaciu, Istoria Bisericilor Baptiste din România, p. 157).

Conform unor documente de arhivă am scris în cartea Bisericile Creștine Baptiste din România între persecuție acomodare și rezistență (1948-1965) faptul că Ministerul Cultelor îi retrage recunoașterea ca pastor fratelui Leric Ioan la începutul anilor 50, iar Uniunea Baptistă înaintează Ministerului un memoriu prin care solicită revenirea asupra deciziei. Între timp acesta a primit salariu din fondurile proprii ale bisericii în anii 1953 și 1954 prin încadrarea sa ca prezbiter fără a avea aprobarea Ministerului Cultelor.

În anul 1956 s-a transferat pastor la Biserica din Tulca, cea mai mare Biserica baptistă la ora aceea. La Biserica Creștină Baptistă din Tulca a fost păstor pentru o perioadă de aproximativ doi ani (1956–1958). Între anii între anii 1957-1958 sub păstorirea fratelui Ioan Leric în Biserica din Tulca a avut loc o mare trezire spirituală, iar numărul membrilor a atins cifra de 613 membri. În perioada menționată au fost botezate aproximativ 250 de persoane. Burtic Aurel menționează într-un comentariu pe Facebook faptul că „slujirea fratelui Leric la Tulca a fost scurtă ca timp (aproximativ 2 ani), dar cu rezultate deosebite în câștigarea oamenilor pentru Împărăția Domnului (aproximativ 300 persoane au fost botezate în perioada slujirii dumnealui).”  Cu toată împotrivirea autorităților comuniste care făceau presiuni, fratele Leric a oficiat un botez nou-testamental cu un mare număr de persoane, după care a fost arestat, judecat și condamnat la doi ani de închisoare din care nu a executat decât două luni pentru că a fost grațiat.

Despre slujirea fratelui Leric Ioan la Biserica din Tulca avem unele informații oferite de Ioan Bunaciu în lucrarea Istoria Bisericilor Baptiste din România. Acesta menționează faptul că credincioșii baptiști din Tulca au întâmpinat dificultăți în realizarea construcției locașului de cult astfel că s-a intervenit la Dr. Petru Groza care a dispus eliberarea autorizației de construcție în anul 1954. „Lucrările la noua construcție au demarat cu mult entuziasm sub directa îndrumare a președintelui Cultului Baptist, I. R. Socaciu. A fost ridicată o clădire spațioasă cu balcon, birou pentru pastor, baptistier și o sală anexă. Pe atunci, aceasta era cea mai mare clădire a unei biserici baptiste din România. Important de reținut – scrie Ioan Bunaciu- este faptul că la construirea acesteia au ajutat și credincioșii baptiști din comună”. (p. 393) Aceste detalii sunt relevante pentru a înțelege ceea ce s-a întâmplat mai departe. În anul 1956 „pastor al bisericii a venit Leric Ioan, absolvent al Seminarului Teologic Baptist din București și fost pastor al bisericii baptiste din Ploiești. Venirea acestuia a produs o adevărată înviorare în biserică, fiind primul pastor cu pregătire teologică al acestei comunități și foarte bun muzician. Sub păstorirea sa au avut loc câteva botezuri mari, dar în anul 1958, în timpul unui botez pe care l-a oficiat, a fost arestat și condamnat la doi de închisoare de către Tribunalul Oradea pentru că nu-i fusese recunoscut transferul ca păstor al bisericii din Tulca.Cei doi ani i-a ispășit în două luni, fiind grațiat cu ocazia sărbătorii naționale de la 23 august 1958. După eliberare nu s-a mai întors la Tulca, astfel că biserica l-an ales ca păstor pe Tanc Aurel, absolvent al Seminarului Teologic Baptist din București.” (p. 393) Ioan Bunaciu menționează că s-a mutat în Lipova și a devenit funcționar al statului. (Ioan Bunaciu, istoria Bisericilor Baptiste din România, p. 156).

Despre perioada cât a stat în închisoare a vorbit Emil Bartoș care a menționat faptul că acolo pastorul Leric Ioan l-a întâlnit pe poetul creștin Traian Dorz, cel care îi oferă cel mai de preț lucru pe care îl avea la el, Evanghelia după Ioan.

A fost căsătorit cu Ana și împreună au avut două fete: Dana/ Daniela (Manea) și Magdalena (Pușcaș).

Adrian Pușcaș, ginerele pastorului Leric Ioan, menționează faptul, cunoscut de altfel de către credincioșii baptiști, că socrul său a fost un bun muzician (pianist, organist și dirijor de cor). O dovadă în plus este șui această melodie compusă de el și interpretată de fetele lui.

În anul 1970 se transferă ca membru în Biserica Creștină Baptistă Golgota din București. Este activ la orele de studiu biblic, pe care le-a și condus într-o anumită perioadă, a slujit în perioada în care a fost membru al bisericii și ca dirijor ocazional de cor, ca organist sau ca pianist. Un autodidact talentat, face numeroase misiuni la biserici din București și din țară. În ședința adunării generale a Bisericii Creștine Baptiste Golgota din București din data de 16 februarie 1979, fratele Leric Ioan a fost ales membru în comitetul Bisericii Baptiste Golgota.

După 1990, participă activ la înființarea Bisericii Creștine Baptiste Betel din Cartierul Ghencea alături de pastorul Dupu Constantin. Fratele Leric Ioan se va muta în Biserica Creștină Baptistă Betel din București unde va rămâne membru până la moartea acestuia survenită în luna ianuarie 2017.

Leric Ioan (octb. 2015)

Deviza de viață a pastorului Leric Ioan a fost: „Cel înțelept câștigă suflete pentru Dumnezeu

Surse folosite în redactarea acestui material:

Ioan Bunaciu, Istoria Bisericilor Baptiste din România, Editura Universității Emanuel, Editura Făclia, Oradea, 2006.

Ilie Pop, Silviu Jurjeu, Un secol de Har (1912-2012). Centenarul Bisericii Creștine Baptiste Golgota – prima biserică baptistă română din București, București, 2012, disponibilă online la adresa https://istorieevanghelica.ro/2016/11/08/ilie-pop-un-secol-de-har-1912-2012-centenarul-bisericii-crestine-baptiste-golgota-din-bucuresti/

Istoric al Bisericii Creștine Baptiste din Tulca, disponibil online la adresa  www.protulca.ro/istoric

Istoric al Bisericii Baptiste Emanuel din Ploiești redactat de Irinel Cazacu (preluat de aici: http://revistacrestinulazi.ro/2010/10/biserica-baptista-emanuel-din-ploie%C8%99ti-scurt-istoric/)

Marius Silveșan, Bisericile Creștine Baptiste din România între persecuție acomodare și rezistență (1948-1965), Editura Cetatea de Scaun, Târgoviște, 2012.

Vezi și
Maxima zilei – 26 octombrie 2015
Pastorul baptist Ioan Leric a trecut la Domnul! 
1 Înmormântare Ioan Leric – Corul BCB Betel București
2 Înmormântare Ioan Leric – Cuvânt Emil Bartoș
3 Înmormântare Ioan Leric – Cuvânt Daniel Mariș
5 Înmormântare Ioan Leric – Grup frați din Biserica Creștină Baptistă „Emanuel” din Tinca
6 Înmormântare Ioan Leric – Cuvânt Otniel Ioan Bunaciu
7 Înmormântare Ioan Leric – Cuvânt Teodor Ioan Colda

Emisiunea Esențe – Marius Silveșan despre cartea Bisericile Creștine Baptiste din România


Emisiunea Esențe, moderată de Cătălin Dupu, l-a avut ca invitat pe istoricul Marius Silveșan pentru a discuta despre cartea Bisericile Creștine Baptiste din România între persecuție, acomodare și rezistență (1948-1965).

Bisericile Creștine Baptiste din România 1948-1965 - copertă față

Herlo Teodor (Petru) – schiță biografică


Acest material prezintă scurte informații biografice despre pastorul baptist Herlo Teodor (Petru) pe baza informațiilor publicate de Ioan Bunaciu în lucrarea Istoria bisericilor baptiste din România și Marius Silveșan în lucrarea Bisericile Creștine Baptiste din România între persecuție, acomodare și rezistență (1948-1965).

Oarecum inedit în cazul acestui pastor este faptul că  în anul 1961 în baza prevederilor noului Codului Penal al R.P.R este condamnat la doi ani (1 an închisoare și 1 an interdicție corecțională), dar face recurs la Deva împotriva sentinței de condamnare, iar tribunalul îl achită.

Fotografiile inserate fac parte din albumul Biserica Baptistă Petroșani de pe contul Facebook al lui Alin Cristea.

*

“Biserica din Petroşani s-a înfiinţat după anul 1944, prin credincioşii baptişti stabiliţi aici în căutare de lucru. În jurul anului 1954 se stabilea aici şi familia Herlo Petru, din Cermei, judeţul Arad, care s-a dovedit foarte activă în organizarea bisericii. După venirea în Petroşani, această familie s-a stabilit pe strada Cărbunelui nr. 5, unde, până în anul 1955, au avut loc şi întrunirile bisericii.

04

Biserica Baptistă Petroșani – sursa Alin Cristea

Pe data de 5 septembrie 1955, biserica s-a constituit statutar, iar pe data de 24 septembrie 1956, a primit autorizaţia de funcţionare. Tot în anul 1956 a fost cumpărat şi imobilul de pe strada Aurel Vlaicu nr. 3, care a fost folosit ca locaş de închinare. Un rol important în realizarea acestui proiect l-a avut Herlo Petru.

În jurul anului 1960, pastor al bisericii devenea Herlo Petru, dar în anul 1959, Departamentul Cultelor a introdus o nouă metodă pentru intimidarea pastorilor şi conducătorilor bisericii prin aplicarea articolului 256, din Codul Penal, care prevedea închisoarea de la 6 luni la 2 ani pentru cei care îndeplineau anumite funcţii fără autorizaţie din partea Statului.

59

Teodor Herlo, Gligor Cristea, Buni Cocar, Teodor Cenușe – sursa Alin Cristea

În anul 1961, în urma arondării bisericilor, numărul pastorilor baptişti a fost redus de la 550 la 180, astfel că pastorul Herlo Petru nu mai figura pe schema Uniunii Baptiste, dar a continuat să predice în biserică şi să organizeze programele acesteia.

Tribunalul din Petroşani i-a intentat un proces şi, în baza articolului 256, l-a condamnat la 2 ani de detenţie; a fost, însă, achitat în recurs de către Tribunalul din Deva, în urma dovezii că, din momentul în care fusese anunţat că nu mai era pastor, nu mai oficiase acte de cult (anume botezul, cina şi cununiile religioase) în biserică.”

Ioan Bunaciu, Istoria bisericilor baptiste din România, Editura Universităţii Emanuel şi Editura Făclia, Oradea, 2006. Transcrierea a fost realizată de Alin Cristea

*

Pastorul Ioan Bunaciu îl menționează cu numele de Herlo Petru, dar documentele de arhivă îl menționează sub numele de Herlo Teodor.

*

Despre cazul pastorului Herlo Teodor de la Petroșani condamnat în anul 1961 în baza prevederilor noului Codului Penal al R.P.R. am scris și eu în cartea Bisericile Creștine Baptiste din România între persecuție, acomodare și rezistență (1948-1965), p. 340.

Bisericile Creștine Baptiste din România 1948-1965 - copertă față

Pastorul Herlo Teodor din Petroșani a fost condamnat în anul 1961 de către Tribunalul Popular al orașului Petroșani în baza noilor prevederi ale Codului Penal al R.P:R. ,,la 1 an închisoare corecțională și 1 an de interdicție corecțională constând în cele prev. – de  art. 58 pct. 2 și 3 cod penal”.
Ca răspuns la condamnarea sa, Herlo Teodor face recurs la Tribunalul regional Deva, ,,care cu decizia penală 2.169/1961 din 13 oct.1961” l-a achitat de orice penalitate și a trecut cheltuielile penale în sarcina statului.” (p. 340)

Pastorul Herlo Teodor a fost acuzat de faptul că a continuat să îndeplinească funcția de pastor după ce i-a fost retrasă recunoașterea de către Departamentul Cultelor.

Pentru a pune situația în context menționez că „în anul 1960 se modifică Codul Penal prin introducerea unei precizări care pedepsea penal persoanele care oficiau acte de cult fără a avea aprobările legale. Ca urmare a modificării Codului Penal erau pedepsiți și cei care oficiau acte de cult fără aprobările legale. (…) Prin Decretul Lege Nr. 212 pentru modificarea Codului Penal, publicat în Buletinul Oficial, Nr. 8 din 17 iunie 1960, la art. 1, pct. 44 s-a adăugat la art. 256 din vechiul Cod Penal, alineatul 3 cu următorul cuprins: «Pedeapsa prevăzută la alineatul 1 se aplică și persoanelor care îndeplinesc funcții clericale sau administrative fără recunoașterea Departamentului Cultelor, precum și cei celor care, nerespectând îndatoririle ce le revin, permit să se îndeplinească astfel de funcții fără această recunoaștere.” (pp. 165-166)

 

14 Festivalul Tărmul de Aur 2014, Masa rotundă „Sacrul în literatură” – Marius Silveșan


În cadrul festivalului țărmul de Aur, Ediția 2014 organizat de Centrul Artă pentru Viață, București am prezentat și două din cărțile la care am contribuit. Moderatoarea acestei ediții a fost realizată de către Prof. Daniela Varvara.

Bisericile Creștine Baptiste din România între persecuție, acomodare și rezistență (1948-1965)

Bisericile Creștine Baptiste din România 1948-1965 - copertă față

Cultele neoprotestante și drepturile omului. Un strigăt la Radio Europa Liberă (aprilie 1977)

Cultele neoprotestante si drepturile omului - coperta 1

 

Intervenția mea o puteți urmări în cadrul acestei înregistrări.

Festivalul Țărmul de Aur 2104, Masa Rotundă „Sacrul în Literatură”

Festivalul Țărmul de Aur 2104, Masa Rotundă „Sacrul în Literatură” – Mesaj de salut din partea pastorului Nelu Roșu

Festivalul Țărmul de Aur 2014 – Masa rotundă „Sacrul în literatură” Prezentare invitați și program

Festivalul Țărmul de Aur 2014, Masa rotundă „Sacrul în literatură” Prof Nelu Stanciu despre sacrul în literatură

Festivalul Țărmul de Aur 2014, Masa rotundă „Sacrul în literatură” – Prelegere Angelo Mitchievici

Festivalul Țărmul de Aur 2014, Masa rotundă „Sacrul în literatură” Prof Vasile Spiridon

Festivalul Țărmul de Aur 2014, Masa rotundă „Sacrul în literatură” Prof. Anastasia Dumitru

Festivalul Țărmul de Aur 2014, Masa rotundă „Sacrul în literatură”, Prof Laura Văceanu despre drama Iona de M Sorescu

Festivalul Țărmul de Aur 2014, Masa rotundă „Sacrul în literatură” – Ionel Bota, În subteranele textului

Evoluția statistică a baptiștilor din România între anii 1920-1930


Baptiștii sunt de confesiune protestantă fiind prezenți în România de la mijlocul secolului al XIX -le, dacă ne referim la prima biserică baptistă (germană) din Vechiul Regat recunoscută de autorități ca și biserică în anul 1856.

cropped-tinerii-de-la-bucuresti-in-drum-spre-buteni-1947-cu-stampila.jpg

Tineri credincioși baptiști din la București în drum spre Buteni, județul Arad (1947)

Ei vor continua să fie parte a Regatului român, iar realizarea României Mari îi aduce împreună în cadrul aceluiași stat pe baptiștii din Vechiul Regat, Banat, Basarabia, Bucovina și Transilvania. Acesta este cadrul în care baptiștii se vor organiza și dezvolta, deși au avut de îndurat persecuții.

Scopul acestui articol este acela de a aduce în atenția celor interesați informații despre evoluția statistică a comunității creștine baptiste din România în cadrul deceniului 1920-1930. Prezentarea evoluției din punct de vedere numeric se bazează cu precădere pe informațiile oferite de Alexa Popovici în cartea Istoria baptiștilor din România 1856-1989, informații care sunt completate cu cele oferite de Breviarul Statistic al României din anul 1939. Informații suplimentare pot fi găsite în cadrul unor documente din cartea domnului Viorel Achim (editor), Politica regimului Antonescu față de cultele neoprotestante. Informații statistice pentru perioada comunistă pot fi găsite și în cartea mea, Bisericile Creștine Baptiste din România între persecuție, acomodare și rezistență (1948-1965). În cadrul acestui articol sunt prezentate informații despre populația României, dar și informații referitoare la Biserica Baptistă. La nivelul lunii decembrie 1921, în primul an al decadei 1920-1930, situația credincioșilor baptiști după naționalitatea căreia îi aparțineau se prezenta astfel: „români: 14.000, maghiari 6.223, germani 670, bulgari și ruși 300[1].

În totalitatea ei, comunitatea baptistă din România a avut următoarea evoluție numerică între anii 1920-1930:

 

Anul[2]

1920 1921 1922 1923 1924 1925 1926 1927 1928 1929 1930
Membri 18751 19901 21193 24458 26958 28143 29405 32423 34315 390003 43763

 

Din datele de mai sus rezultă faptul că, în ciuda persecuțiilor și problemelor întâmpinate, baptiștii au avut o creștere constantă pe parcursul decadei 1920-1930. În procente creșterea a depășit valoarea de 50%.

Informațiile pe care le-am prezentat sunt de ordin intern, oferite de către Alexa Popovici, membru marcant al comunității baptiste, și trebuie coroborate cu cele oferite de statistica oficială. De asemenea, se impune o raportare a numărului de credincioși baptiști la numărul total al populației României. Conform recensământului din 29 decembrie 1930 totalul populației României era de 18.057.028 cetățeni din care 365.103.9 în mediul urban și 14.405.989 în mediul rural[3]. În ceea cea ce privește numărul celor care s-au declarat de confesiune baptistă la recensământul din 1930, Breviarul statistic[4] menționează faptul că baptiștii erau în număr de 60.562[5]. Cea mai mare prezență baptistă se înregistra în județul Bihor cu 11.087 credincioși, urmat de județul Arad cu 9.017 și Hotin cu 7.321[6].

[1] Revista „Creștinul”, nr. 6, 15 martie 1922, pp. 13-14 (apud Alexa Popovici, Istoria baptiștilor din România: 1856-1989, ediția a 2-a revizuită, Editura Făclia Oradea, Editura Universității Emanuel Oradea, 2007, p. 304).

[2] Ibidem.

[3] Breviarul Statistic al României, vol. 2 (1939), Editura Institutului Central de Statistică, București, iulie 1939, p. 44. Alexa Popovici menționează că în anul 1930 erau 43.763 baptiști, date sensibil mai mici decât cele oficiale. În procente baptiștii reprezentau în anul 1930, 0,4% din populația țării. Pentru o situație statistică a se vedea și Viorel Achim (editor), Politica regimului Antonescu …, Doc. 121, 131,  229.

[4] Din iulie 1939

[5] Breviarul Statistic al României, vol. 2 (1939), p. 65.

[6] Ibidem.

Marius Silveșan în dialog cu pastorul Ioan Alexandru Lăpugean – p. 2 Perioada Seminarului


După cum am anunțat AICI, revin cu prezentarea celorlalte părți ale dialogului avut cu pastorul Ioan Alexandru Lăpugean la Făget în data de 13 iulie 2015. În partea a doua discutăm despre perioada în care acesta a urmat Seminarul Teologic Baptist din București (1974-1978), unde a fost coleg printre alții cu Elisei Pecheanu și Buni Cocar.

Citește și Marius Silveșan în dialog cu pastorul Ioan Alexandru Lăpugean despre cartea Almanah cu Bisericile Creștine Baptiste din zona Făgetului

Ioan Alexandru Lăpugean la biroul său (13.7.2015) cu logo

Un eveniment major în timpul Seminarului a fost Memoriul de protest al seminariștilor din 1976. Elisei Pecheanu menționează că „doi colegi  au fost exmatriculaţi după memoriul seminariştilor din 1976 (Ianculovici Dimitrie şi Prejban Ionel)”

Pastorul Ioan Lăpugean menționează că nu a vrut să semneze acest memoriu, dar l-a făcut la insistențele colegilor, în principal ale lui Buni Cocar. Prin intermediul acestui memoriu studenții cereau printre altele ca Iosif Țon să vină ca profesor la Seminar.

De asemenea, în data de 2 aprilie 1977 este citit la Europa Liberă un alt memoriu de protest cunoscut generic sub numele de Scrisoarea celor 6. Acest document este prezentat pe larg în cartea pe care am realizat-o cu istoricul Bogdan Emanuel Răduț, Cultele neoprotestante și drepturile omului. Un strigăt la Radio Europa Liberă (aprilie 1977).

Dincolo de alte aspecte pastorul Lăpugean rememorează numele colegilor și al profesorilor, realizează scurte portrete ale acestora, printre care și pe cel al pastorului Elisei Pecheanu. În a doua parte a anilor 70 regăsim printre profesori pe Dr. Ioan Bunaciu (și-a luat doctoratul în 1974), Vasile Talpoș (profesor de Homiletică), Vasile Taloș (profesor de Vechiul Testament). Talpoș și Taloș au absolvit Seminarul Teologic Baptist din București în promoția 1965-1969, cei doi fiind cei mai buni din anul respectiv la învățătură.  Detalii despre acest aspect se găsește în cartea Bisericile Creștine Baptiste din România între persecuție, acomodare și rezistență (1948-1965).

 Doresc să menționez că dialogul nu se oprește aici, el continuă atât cu pastorul Ioan Alexandru Lăpugean. cât și cu alte persoane.

5 aprilie 2013: Lansarea cărții Bisericile Creștine Baptiste din România între persecuție, acomodare și rezistență (1948-1965)


Astăzi s-au împlinit doi ani de la lansarea cărții mele despre istoria baptiștilor în prima perioadă a comunismului românesc.Între timp s-a dovedit faptul că lucrarea are la bază o cercetare serioasă constituindu-se într-un element de referință pe domeniul ei de analiză.

Nu am cunoștință că între timp să fi apărut o altă lucrare complexă privind istoria baptiștilor din perspectiva relației Biserică – Stat în perioada 1948-1965, una care să se bazeze și pe analiza competentă a documentelor de arhivă, nu doar pe mărturii orale.

Lansarea cărții a constituit și prilejul întâlnirii cu Cristi Țepeș care în interviul acordat lui Alin Cristea a vorbit despre momentul aprilie 1977, cunoscut în termeni populari ca cel al difuzării Scrisorii celor 6 evanghelici. Subiectul va fi analizat atât de Dorin Dobrincu, cât și de mine împreună cu Bogdan Emanuel Răduț. Împreună cu istoricul Bogdan Emanuel Răduț am realizat cartea Cultele neoprotestante și drepturile omului. Un strigăt la Radio Europa Liberă (aprilie 1977).

Mai jos aveți materialul redactat în anul 2013 după lansarea cărții:

În data de 5 aprilie 2013, a avut loc la Institutul Teologic Baptist din București lansarea cărții Bisericile Creștine Baptiste din România între persecuție, acomodare și rezistență 1948-1965.

M-am bucurat de prezența unor profesori, pastori, cercetători, studenți dar și a unora care lucrează în alte domenii de activitate. Le mulțumesc tuturor celor care au participat la acest eveniment.

La sfârșit am făcut și câteva poze printre care și una cu doamna profesoară Ecaterina Lung, alături de domnii profesorii Otniel Bunaciu și Daniel Mariș.

Daniel Mariș, Ecaterina Lung, Otniel Bunaciu, Marius Silveșan

La eveniment au fost prezenți printre alții: Prof. Univ. Dr. Ecaterina Lung – Facultatea de Istorie Universitatea din București, Prof. Univ. Dr. Otniel Ioan Bunaciu – Facultatea de Teologie Baptistă Univesritatea din București, Conf. Univ. Dr. Daniel Mariș – Institutul Teologic Baptist din București (ITBB), Prof. Univ. Dr. Vasile Talpoș Institutul Teologic Baptist, Pastor Virgil Achihai – Președintele Alianței Evanghelice din România.

Alături de cei menționați mai sus, la acest eveniment au mai participat: Conf. Univ. Dr. Octavian Baban – ITBB, Lect. Univ. Dr. Sorin Bădrăgan – ITBB, Cristi Țepeș – realizator TVR, Criti Pavel – realizator RVE, Ruben Ologeanu – Revista Creștinul Azi, Pastor Trandafir Popovici – ITBB, Biserica Baptistă Golgota București, Lect. Univ. Dr. Cristian Caraman – Institutul Teologic Timotheus București,  Pastor Constantin Ghioancă – Biserica Baptistă Adonai București, Cercetător Cosmin Budeancă – Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc, Irina Pandelaș – Palatul Parlamentului, Prof Dragoș Predescu – București, Profesor Daniel Andreșoi – București, FAMILIA SILVEȘAN în variantă extinsă, Radu Iroftei – Biblioteca Centrală Universitară București (BCU), Marius Gliga – ITBB, Simona Nica – ITBB, Cristiana Gherghin (Faur) care mi-a realizat graficul de la p. 108.

Surpriza plăcută la acest eveniment a fost și prezența lui Alin Cristea de la România Evanghelică. Până acum ne-am întâlnit de trei ori: 1. Worshop-ul de istorie orală pe istoria evanghelicilor – Iași 2009, Simpozionul internațional Secularizarea şi Europa contemporană – particularităţile Europei Centrale şi de Est – Oradea 2010, Lansarea cărții Bisericile Creștine Baptiste din România între persecuție, acomodare și rezistență 1948-1965 – București 2013.

Alin Cristea, Marius Silveșan

Cartea Bisericile Creștine Baptiste din România între persecuție, acomodare și rezistență prezentată la Festivalul Țărmul de Aur 2014


Participanții la Masa rotundă „Sacrul în literatură”

Între 1-3 august 2014 în localitatea Corbu, județul Constanța, s-a desfășurat Festivalul creștin Țărmul de Aur organizat de către Centrul Artă pentru Viață București și Biserica Baptistă „Harul” din localitatea Corbu, cu sprijinul Primăriei localității Corbu. În cadrul acestui Festival, în data de 2 august 2014, a avut loc o masă rotundă cu tema „Sacrul în literatură”, moderată de către Prof. Daniela Varvara. La acest eveniment au participat: Conf. Univ. Dr. Angelo Mitchievici, Universitatea Ovidius din Constanța (prozator, critic literar), președintele Uniunii Scriitorilor din România (USR) filiala Dobrogea, Prof. Univ. Dr. Vasile Spiridon, Universitatea din Bacău (critic literar), Ovidiu Dunăreanu (prozator, directorul Revistei și Editurii ExPonto din Constanța, membru USR filiala Dobrogea), Prof. Dr. Anastasia Dumitru (directorul Revistei InterArtes), Prof. Laura Văceanu (președintele Societății de Haiku), Prof. Ioan Florin Stanciu (poet, prozator), Prof. Constantina Dumitru, Pastor Nelu Roșu (poet, redactor radio), Dr. Marius Silveșan (cercetător, istoric), Prof. Daniela Varvara (poetă), Ion Scarlat (cântăreț și scriitor), Crăiță Petre (poet), Prof. Coman, Pastor Mihai Fișteag.

În cadrul acestei mese rotunde am vorbit despre literatura istorică prin prezentarea cărții Bisericile Creștine Baptiste din RomâniaBisericile Creștine Baptiste din România 1948-1965 - copertă față între persecuție, acomodare și rezistență (1948-1965)În cadrul expunerii mele am evidențiat importanța istoriografică a unui astfel de demers, etapele care au condus la realizarea acestei lucrări, precum și care sunt temele abordate în cadrul cercetării mele. După susținerea prelegerii am primit aprecieri pozitive din partea celor prezenți la eveniment, cu care am discutat ulterior și alte aspecte ale istoriei românilor și Bisericii sub comunism. Doresc să evidențiez în acest articol interacțiunea și feedback-ul pozitiv primit din partea Conf. Univ. Dr. Angelo Mitchievici, a domnului Ovidiu Dunăreanu și a doamnei profesoare Anastasia Dumitru. Toți cei menționați au avut cuvinte de laudă la adresa lucrării și a cercetării pe care o întreprind, iar doamna profesoară Anastasia Dumitru a dorit să se cunoască mai bine structura și informațiile prezentate în carte pentru că va realiza o cronică a acestui eveniment.

Festivalul Țărmul de Aur și Masa rotundă au constituit un  prilej pentru toți cei prezenți de a se întâlni cu oameni de marcă ai culturii dobrogene și nu numai. Deși sunt profesori, prozatori, poeți, aceștia și-au pus deoparte câteva ceasuri pentru a discuta de rolul înălțător pe care credința îl are în viețile oamenilor și cum a fost transpus acest concept în literatură.

Pastor Nelu Roșu&Marius Silveșan la RVE Constanța (august 2014)

Pastor Nelu Roșu&Marius Silveșan la RVE Constanța (august 2014)

Rolul credinței în viața Bisericii Baptiste sub comunism și a credincioșilor acesteia au constituit și subiectele a trei interviuri acordate de către mine în calitate de cercetător și istoric Radio Vocea Evangheliei Oradea (realizat de către Dr. Daniel Tanc) și Radio Vocea Evangheliei Constanța (realizat de către pastorul Nelu Roșu).

Material redactat pentru Revista Artă și Credință,
Marius Silveșan

 

Newsletter Institutul Teologic Baptist București – iunie 2013


Institutul Teologic Baptist din București a realizat un newsletter în luna iunie 2013 care cuprinde și un raport de activitate academică pentru perioada februarie-iunie 2013.

Acesta poate fi consultat in format PDF în limba română sau engleză pe site-ul itb.ro

Newsletter ITB iunie 2013. Mesajul rectorului

În cadrul evenimentelor organizate de către ITB sau la ITB se numără și lansarea cărții Bisericile Creștine Baptiste din România între persecuție, acomodare și rezistență 1948-1965.

Newsletter ITB iunie 2013.Lansare carte Marius Silveșan aprilie 2013

De asemenea, în cadrul acestui newsletter se face și anunțul privind organizarea celei de-a doua ediții a întâlnirilor alumi care va începe în data de 27 septembrie 2013 de la ora 13 la Institutul Teologic Baptist din București.

Newsletter ITB iunie 2013.Anunt intalnire alumi 2013

La mulți ani, Ruben Ologeanu!


Ruben Ologeanu - facebook iulie 2013

Foto: https://www.facebook.com/ruben.ologeanu

Ruben Ologeanu este tată, păstor al Bisericii Baptiste Filadelfia din București, redactor șef al Revistei Creștinul Azi și un prieten adevărat. Aceasta este caracterizarea pe care am făcut-o în 2012, iar timpul care a trecut de atunci a confirmat faptul că nu ma-m înșelat.

Unele din părerile sale le împărtășește cu cititorii pe http://teologeanu.wordpress.com/

Mai jos aveți propunerea lui Ruben pentru coperta cărții mele Bisericile Creștine Baptiste din România între persecuție, acomodare și rezistență 1948-1965

BCB din Romania 1948-1965 Coperta I realizată de Ruben Ologeanu

Impactul schimbărilor legislative asupra Bisericilor Creștine Baptiste din România în perioada comunistă


Așa cum am anunțat într-un post anterior în cadrul Simpozionului Internațional „Stalinizare și destalinizare. Evoluții instituționale și impact social” voi avea o comunicare privind Impactul schimbărilor legislative asupra Bisericilor Creștine Baptiste din România în perioada comunistă. Scopul comunicării este acela de a prezenta impactul pe care schimbările legislative le-au avut asupra Bisericilor Creștine Baptiste din România pe parcursul perioadei comuniste, cu precădere în perioada 1948-1965.

Am în vedere faptul că stalinizarea ca proces nu s-a limitat doar la aspectele politice și culturale ci a avut un impact și asupra vieții religioase. În acest domeniu s-a urmărit impunerea modelului sovietic al relațiilor Biserică – Stat care avea la bază subordonarea bisericii și transformarea ei într-un aliat al statului. Din punct de vedere legislativ acest obiectiv s-a materializat prin intermediul unei legislații generale, înțelegând prin aceasta reglementările ce au vizat toate cele 14 culte religioase recunoscute, precum Legea Cultelor, Legea de organizare a Ministerului Cultelor, Decretul de organizare al Departamentului Cultelor, dar și o legislație specifică unei anumite biserici. În cazul Bisericii/Bisericilor Baptiste mă refer la necesitatea adaptării statutului de organizare și funcționare la cerințele regimului, la impunerea reglementării serviciilor religioase la începutul anilor ’50, continuate apoi cu măsuri privind arondarea, reglementarea statutului personalului de cult, necesitatea obținerii unei autorizații de funcționare dar și alte aspecte. Studiul urmărește să evidențieze aspecte de ordin legislativ precum și consecințele acestora asupra personalului de cult, credincioșilor dar și a Bisericii ca ansamblu, privită din punct de vedere instituțional, care se relaționa cu statul prin intermediul Uniunii Comunităților Creștine Baptiste din R.P.R. iar după 1965 prin intermediul Uniunii Comunităților Creștine Baptiste din R.S.R.

Transformările politice și religioase s-au sprijinit pe un cadru legislativ, fapt care îi dădea statului dreptul să acționeze legal deși de multe ori această aparentă legalitate a fost încălcată. Pentru înțelegerea aspectelor menționate consider oportun prezentarea unor elementele generale ale cadrului legislativ.

Mai jos prezint o schiță a studiului meu. Pentru cei interesați de aceste aspecte pot menționa că ele se regăsesc abordate în cartea mea Bisericile Creștine Baptiste din România între persecuție, acomodare și rezistență

Cadrul legislativ și impunerea modelului sovietic în raporturile Stat-biserică.

Schimbările produse la nivel politic şi social ca urmare a instaurării regimului comunist îşi găsesc o continuitateBisericile Creștine Baptiste din România 1948-1965 - copertă față (Conform  ideilor lui Eric Voegelin (1901-1985), unul din filosofii importanți ai secolului XX, ,,transformarea politică […] era de asemenea o schimbare religioasă”) în realizarea unui cadru legislativ pentru funcționarea și supravegherea cultelor religioase. Lecturarea prevederilor noului cadru legislativ construit începând cu anul 1948 poate lăsa aparența existenței unei libertăți religioase, însă aplicarea legilor și acțiunile statului dovedesc o acțiune concertată din partea acestuia de promovare a ateismului. Vorbim în acest caz de o diferență dintre discursul oficial și realitatea vieții religioase. Pentru înțelegerea acestor aspecte prezentăm și analizăm cadrul legislativ general privitor la cultele religioase recunoscute după anul 1948, cadrul constituțional și general legislativ cu referire specifică la domeniul religios, precum și pe cel specific referitor la cultul baptist.

Pentru legitimarea regimului comunist a fost elaborat un nou cadru legislativ prin intermediul căruia se urmărea aducerea sub controlul statului a vieții politice, sociale și religioase. Atunci când fac referire la cadrul legislativ am în vedere pe de o parte un cadru general și unul specific.
I. La nivel general am în vedere:
Cadrul constituțional cu cele trei constituții comuniste:
Constituția R.P.R. 1948,
Constituția R.P.R. 1952,
Constituția R.S.R. 1965
Decretul Nr.177 din 4 august 1948. Legea pentru regimul general al cultelor religioase

Legea cultelor religioase din 4 august 1948 a conferit Ministerului Cultelor controlul în problemele legate de treburile cultelor legal recunoscute. Deși articolul 1 afirma garantarea „libertății de conștiință și de credință”, această libertate era strict circumscrisă de o prevedere ambiguă potrivit căreia religia practicată era în armonie cu Constituția, securitatea internă, ordinea publică și moralitatea generală (articolele 6 şi 7). Recunoașterea legală a unui cult putea fi revocată oricând se considera justificat (articolul 13). Restricții similare se regăseau implicit în articolul 32, care prevedea că „preoţii care exprimau atitudini antidemocratice puteau fi lipsiţi temporar sau permanent de salariul lor, asigurat de către stat.” Această prevedere a fost invocată cu regularitate în timpul perioadei ceauşiste, în încercarea de a suprima activitatea pastorilor baptişti. Tuturor cultelor li se cerea să supună aprobării Ministerului Cultelor un statut reglementând activitatea lor, în conformitate cu legile statului; în schimb, ministerul avea să plătească salariile clerului cultelor recunoscute.
Mihai Bărbulescu, Dennis Deletant, Keith Hitchins, Şerban Papacostea, Pompiliu Teodor, Istoria României, Bucureşti, Editura Enciclopedică, 1998, pp. 490-496.

Conform Decretului 177/1948: „Cultele religioase pot funcționa liber dacă practicile şi ritualul lor nu sunt contrare Constituţiei, securităţii, ordinii publice şi bunelor moravuri”.

Organizarea instituțiilor prin intermediul cărora statul se relaționa și controla cultele (Ministerul Cultelor, Departamentul Cultelor)

În 1948, concomitent cu adoptarea Legii cultelor, prin Decretul nr. 178 din 3 august, Ministerul Cultelor se reorganiza ca „serviciu public prin care Statul îşi exercită dreptul de supraveghere şi control pentru a garanta folosinţa şi exerciţiul libertăţii conştiinţei şi libertăţii religioase”. Art. 2 prevedea că „recunoaşterea cultelor se face de către Guvern, prin Ministerul Cultelor”.

Departamentul Cultelor (1957)
Reglementarea trecerilor de la un cult la altul
Decretul 324/1957 care făcea referire la actele de vagabondaj
Codul Penal din anul 1960 care prevedea pedepsirea celor care oficiază acte de cult fără aprobările legale.

II. Legislație specifică Bisericii Baptiste

Statutul de  organizare și funcționare al Cultului Creștin Baptist din R.P.R. (1950)

Limitarea deplasărilor personalului de cult (1950, 1954)

Reorganizarea (1948-1965)/Raionarea organizațiilor intermediare ale Cultului Creștin Baptist din R.P.R. (1951) – referire la comunitățile baptiste reduse de la 39 în 1948 la 29 cât prevedea Statutul adoptat în 1950, la 14 până în 1951 și apoi  la 5 până în 1965. Raionarea comunităților baptiste din 1951 are loc în contextul reorganizării administrativ-economice a țării, referire la Legea privind raionarea administrativ-economică a teritoriului țării din 1950.

Reglementarea serviciilor divine în Bisericile Creștine Baptiste (1954). 

Reglementări în privința dreptului de a predica

Bisericile Creștine Baptiste din Romania între persecuție, acomodare și rezistență (1948-1965) (eBook)


Am fost anunțat de către editura Cetatea de Scaun că pe 24 iunie 2013 a apărut cartea Bisericile Creștine Baptiste din România între persecuție, acomodare și rezistență (1948-1965) în format eBook (pdf).

Bisericile Creștine Baptiste din România 1948-1965 - copertă fațăCartea costă 30 lei fiind disponibilă pe site-ul Elefant.ro. După descărcare cartea poate fi instalată pe șase dispozitive diferite.

http://www.elefant.ro/ebooks/istorie/studii-istorice/bisericile-crestine-baptiste-din-romania-intre-persecutie-acomodare-si-rezistenta-iixivviii-iixviv-209768.html

Produs publicat în 2013 la Cetatea de Scaun
Data apariției: Iunie 2013
Colecția Istorie
ISBN PDF: 978-606-537-184-2                                                                                                         30,00 lei
Formate: PDF (Adobe DRM)
Drepturi utilizare: 6 dispozitive
Compatibil cu: PC/Mac, iPad/iPhone, Android, Nook, Sony, Trekstor (afla mai multe)

Separation of Church and State: Prager University


„The Separation of Church and State.” Probably no phrase has had more impact on American history in the last fifty years than this one. Where did it come from? Who coined it? And, what does it mean? Distinguished law professor, John Eastman, has some surprising answers.

Într-adevăr, subiectul relației Biserică-Stat este unul important care merită atenția nu numai a specialiștilor, ci a creștinilor practicanți în general. Prin această afirmație am în vedere direcția în care a fost dusă ideea separării bisericii de stat în SUA și consecințele ei. Aceste aspecte le veți descoperii, conștientiza urmărind prelegerea profesorului John Eastman.

Bisericile Creștine Baptiste din România 1948-1965 - copertă fațăRelația biserică-stat în România (comunistă) este un subiect pe care l-am abordat și eu în cartea Bisericile Creștine Baptiste din România între persecuție, acomodare și rezistență 1948-1965, însă din altă perspectivă, una adaptată mediului politic românesc al acelor vremuri. Totuși, după cum știți această idee a separării bisericii de stat a stârnit vii dezbateri în mediul evanghelic românesc încă din anii comunismului. Personal militez pentru o separare a bisericii de stat  (deși la modul concret aceasta există într-o mai mică măsură decât afirmăm unii dintre noi) înțelegând prin aceasta dreptul de a-mi practica religia și de a alege în ce măsură mă voi implica sau nu la nivel instituțional într-o relație cu statul.

Nu îmi propun aici să arăt mijloacele prin care statul controlează legal activitatea bisericii ci am dorit doar să evidențiez că biserica are un rol în societate, acela de a fi sare și lumină.

Reportaj Radio Vocea Evangheliei (RVE) de la lansarea cărții Bisericile Creștine Baptiste din România 1948-1965


Materialul de față reprezintă materialul realizat de către Radio Vocea Evangheliei București la evenimentul prilejuit de lansarea cărții mele, Bisericile Creștine Baptiste din România între persecuție, acomodare și rezistență 1948-1965

Poze de la lansarea evenimentului găsiți AICI si AICI

Albumul Facebook se poate găsi AICI

Duminică, 14 aprilie 2013, de la ora 15.15 Radio Vocea Evangheliei București a redifuza reportajul realizat cu prilejul lansării cărții Bisericile Creștine Baptiste din România între persecuție, acomodare și rezistență.

Radio Vocea Evangheliei poate fi recepționat în București pe 94,2 Mhz sau pe internet la adresa rve.ro

Sigla RVE

Poze de la lansarea cărții Bisericile Creștine Baptiste din România 1948-1965


 

O să adaug și eu mai multe poze zilele următoare.

Anunțul de lansare împreună cu două poze a fost publicat AICI

Prof. univ. Dr. Daniel Mariș (rectorul Institutului Teologic Baptist), Prof. univ. Dr. Ecaterina Lung (Facultatea de Istorie), Prof. univ. Dr. Otniel Bunaciuu (decanul Facultății de Teologie Baptistă), Dr. Marius Silveșan (autorul cărții)

Împreună cu Alin Cristea

Alin Cristea, Marius Silveșan

Romania Evanghelica

Vezi articolul original

Lansarea cărții Bisericile Creștine Baptiste din România între persecuție, acomodare și rezistență (1948-1965)


Astăzi, 5 aprilie 2013, a avut loc la Institutul Teologic Baptist din București lansarea cărții Bisericile Creștine Baptiste din România între persecuție, acomodare și rezistență 1948-1965.

M-am bucurat de prezența unor profesori, pastori, cercetători, studenți dar și a unora care lucrează în alte domenii de activitate. Le mulțumesc tuturor celor care au participat la acest eveniment.

La sfârșit am făcut și câteva poze printre care și una cu doamna profesoară Ecaterina Lung, alături de domnii profesorii Otniel Bunaciu și Daniel Mariș.

Daniel Mariș, Ecaterina Lung, Otniel Bunaciu, Marius Silveșan

La eveniment au fost prezenți printre alții: Prof. Univ. Dr. Ecaterina Lung – Facultatea de Istorie Universitatea din București, Prof. Univ. Dr. Otniel Ioan Bunaciu – Facultatea de Teologie Baptistă Univesritatea din București, Conf. Univ. Dr. Daniel Mariș – Institutul Teologic Baptist din București (ITBB), Prof. Univ. Dr. Vasile Talpoș Institutul Teologic Baptist, Pastor Virgil Achihai – Președintele Alianței Evanghelice din România.

Împreună cu Virgilș Achihai, președintele în exercițiu al Alianței Evanghelice din România (2010-2014).

Alături de cei menționați mai sus, la acest eveniment au mai participat: Conf. Univ. Dr. Octavian Baban – ITBB, Lect. Univ. Dr. Sorin Bădrăgan – ITBB, Cristi Țepeș – realizator TVR, Criti Pavel – realizator RVE, Ruben Ologeanu – Revista Creștinul Azi, Pastor Trandafir Popovici – ITBB, Biserica Baptistă Golgota București, Lect. Univ. Dr. Cristian Caraman – Institutul Teologic Timotheus București,  Pastor Constantin Ghioancă – Biserica Baptistă Adonai București, Cercetător Cosmin Budeancă – Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc, Irina Pandelaș – Palatul Parlamentului, Prof Dragoș Predescu – București, Profesor Daniel Andreșoi – București, FAMILIA SILVEȘAN în variantă extinsă, Radu Iroftei – Biblioteca Centrală Universitară București (BCU), Marius Gliga – ITBB, Simona Nica – ITBB, Cristiana Gherghin (Faur) care mi-a realizat graficul de la p. 108.

Surpriza plăcută la acest eveniment a fost și prezența lui Alin Cristea de la România Evanghelică. Până acum ne-am întâlnit de trei ori: 1. Worshop-ul de istorie orală pe istoria evanghelicilor – Iași 2009, Simpozionul internațional Secularizarea şi Europa contemporană – particularităţile Europei Centrale şi de Est – Oradea 2010, Lansarea cărții Bisericile Creștine Baptiste din România între persecuție, acomodare și rezistență 1948-1965 – București 2013.

Alin Cristea, Marius Silveșan

Discuție la RVE Suceava despre cartea Bisericile Creștine Baptiste din România (1948-1965)


Săptămâna aceasta cei de la RVE Suceava au avut amabilitatea să mă contacteze pentru a le vorbi despre motivația care a stat în spatele scrierii acestei cărți precum și temele principale pe care le abordez. Interviul acordat lui David Reguș de la RVE Suceava despre cartea Bisericile Creștine Baptiste din România între persecuție, acomodare și rezistență 1948-1965 este pus acum la dispoziția celor interesați de către cei de la Suceava Evanghelică în cadrul unui articol care anunță lansarea cărții mele. Mulțumesc pe această cale tuturor celor care au sprijinit apariția acestei cărți, precum și celor care au promovat-o.

Download: Marius-Silvesan la RVE SUCEAVA.mp3

Vineri, 05 aprilie 2013 la Institutul Teologic Baptist din București, Strada Berzei Nr. 29 va avea loc lansarea cărții mele, Bisericile creștine baptiste din România între persecuție, acomodare și rezistență (1948-1965), rezultat al unei activități de cercetare care s-a întins pe o perioadă de 4 ani în biblioteci și arhive din țară și străinătate.

Afis lansare carte BCB din Romania 1948-1965(7) umbra cadru text

Te-ar putea interesa și

APARIȚII EDITORIALE (8) – MARIUS SILVEȘAN, BISERICILE CREȘTINE BAPTISTE DIN ROMÂNIA ÎNTRE PERSECUȚIE, ACOMODARE ȘI REZISTENȚĂ (1948-1965)

CĂTĂLIN DUPU DESPRE CARTEA “BISERICILE CREȘTINE BAPTISTE DIN ROMÂNIA ÎNTRE PERSECUȚIE, ACOMODARE ȘI REZISTENȚĂ (1948-1965)”

ACADEMICIAN DINU C. GIURESCU DESPRE LUCRAREA “BISERICILE CREȘTINE BAPTISTE DIN ROMÂNIA ÎNTRE PERSECUȚIE, ACOMODARE ȘI REZISTENȚĂ (1948-1965)”

Decanul Facultății de Istorie, Prof. Univ. Dr. Adrian Cioroianu, despre lucrarea “Bisericile Creștine Baptiste din România între persecuție, acomodare și rezistență (1948-1965)”

CUPRINSUL CĂRȚII “BISERICILE CREȘTINE BAPTISTE DIN ROMÂNIA ÎNTRE PERSECUȚIE, ACOMODARE ȘI REZISTENȚĂ (1948-1965)”

LANSARE DE CARTE: ”BISERICILE CREȘTINE BAPTISTE DIN ROMÂNIA ÎNTRE PERSECUȚIE, ACOMODARE ȘI REZISTENȚĂ (1948-1965)”

Bisericile Creștine Baptiste din România între persecuție, acomodare și rezistență 1948-1965 (1) – Argument

Bisericile Creștine Baptiste din România între persecuție, acomodare și rezistență 1948-1965 (1) – Argument


Bisericile Creștine Baptiste din România 1948-1965 - copertă față

Marius Silveșan, Bisericile creștine baptiste din România între persecuție, acomodare și rezistență (1948-1965), Editura Cetatea de Scaun, Târgoviște, 2012, pp. 24-27

Istoria comunităților religioase este compusă dintr-un complex de factori atât instituționali, cât și umani, iar descifrarea sa nu este un demers facil. Prin parcurgerea prezentei lucrări, cititorul își va putea realiza o imagine de ansamblu asupra situației unei comunități religioase relativ mici, care, confruntându-se cu diferite constrângeri, a învățat să navigheze printre ele. În opinia noastră acest demers a reușit deoarece instituția bisericească s-a consolidat, permițând continuarea manifestărilor religioase într-un cadru legal. Succesele obținute sau eșecurile fac parte din istoria noastră pe care trebuie să ne-o asumăm.

 Recunoaștem și prin intermediul acestei lucrări meritele celor care s-au sacrificat pentru bunul mers al lucrării lui Dumnezeu atât în perioada interbelică, cât și în perioada Dej, și mai ales în perioada Ceaușescu când s-a reușit recuperarea unora din drepturile la care în anii ’50 sau ’60 ai secolului XX baptiștii nici nu-și permiteau să se mai gândească.

Relaţiile dintre puterea temporală și cea spirituală, dintre Stat și Biserică, au prezentat de-a lungul timpului, şi încă mai prezintă, un interes deosebit pentru cercetători, dar şi pentru publicul larg. Dorința istoricilor de a înţelege aceste raporturi este determinată şi de faptul că, în multe cazuri, reprezentanţii puterii temporare au căutat, şi de cele mai multe ori au şi reuşit, să-şi subordoneze Biserica în vederea realizării propriilor interese.

În plus, este necesar să existe pentru perioada comunistă o lucrare care să abordeze relația dintre statul comunist și bisericile baptiste, realizată după norme ştiinţifice care să prezinte natura raporturilor dintre acestea şi stat atât prin prisma documentelor şi a memorialisticii (în care se includ şi interviurile), cât şi ca o istorie bivalentă. Dorim ca această istorie să prezinte punctul de vedere al statului, al bisericii și interacțiunea dintre cele două, context în care lucrarea integrează analiza vieţii religioase într-o schemă interpretativă mai largă, vizând construcţia şi evoluţia societăţii comuniste, pe care regimul o dorea a fi ateistă și având ca piloni principiile materialismului dialectic. Vorbim din punct de vedere istoric de o relativitate a sintezei realizate din munca noastră care nu ține „atât de observator și de mediul său, cât de însuși obiectul studiului său; materia Istoriei nu este stabilă, nu e încremenită, ea e în mișcare; încontinuu prezentul creează trecut.”

Pe de altă parte, tânăra generaţie are nevoie să înţeleagă care au fost condiţiile, compromisurile şi consecinţele acţiunilor întreprinse de către liderii comunităţilor religioase pe parcursul perioadei comuniste. Ne-am referit la lideri deoarece documentele consultate cuprind în marea lor majoritate informații despre reprezentanții bisericilor baptiste și mai puțin despre credincioșii care nu dețineau funcții cultice sau administrative. De asemenea, este necesar pentru noi, care trăim astăzi în democraţie şi libertate, să înţelegem că părinţii noştri s-au luptat să păstreze o credinţă curată şi astfel să o transmită generaţiilor viitoare.

Dată fiind particularitatea subiectului și complexitatea acestuia, lucrarea nu se menține în limitele cronologice menționate, fiind situații în care analiza coboară până în perioada interbelică sau urcă până în anii ’70 – ’80 din dorința de a urmări procesualitatea istorică, întrucât anii 1948-1965 fac parte dintr-o serie mai lungă, „cu rădăcini și urmări.” Pentru o argumentare a decupajului istoric analizat precizăm că anul 1948 a fost ales datorită faptului că avem o nouă constituție, o nouă lege a cultelor, precum și alte legi prin intermediul cărora este impusă politica partidului comunist în domeniul religios. Anul 1965 a fost ales ca dată de final atât datorită schimbărilor care se produc la nivel politic prin moartea lui Gheorghiu-Dej și venirea lui Ceaușescu, cât și datorită schimbărilor impuse de stat în interiorul cultului baptist. Schimbările interne sunt exemplificate prin demiterea lui Alexa Popovici, una din personalitățile de marcă ale baptiștilor din România, din funcția de director al Seminarului Teologic Baptist din București, precum și din cea de pastor. Anul 1965 marchează totodată și momentul în care Departamentul Cultelor trasează sarcină ,,Direcției Studii și Direcției Împuterniciților să examineze oportunitatea organizării de către cultele neoprotestante a unor conferințe pentru orientarea deservenților lor în problemele actuale care interesează aceste culte.” În urma examinării se decide ca aceste conferințe să se organizeze începând cu anul 1966. Anul 1965 este și cel în care Seminarul Teologic Baptist din București va primi seria 1965-1969 care va încheia o perioadă din istoria instituției, aceea a funcționării fără întrerupere de la intrarea României în sfera de influență sovietică petrecută la mijlocul anilor ’40. Facem referire aici la faptul că la încheierea studiilor de către seria intrată în anul 1965, Seminarului Teologic Baptist din București nu i se va mai permite înscrierea unor noi elevi în anul școlar 1969-1970, activitatea didactică fiind reluată după această întrerupere în anul școlar următor. Anul în 1965 reprezintă momentul unui nou congres al Cultului Creștin Baptist, dar și cel în care Richard Wurmbrand, pastor luteran, va părăsi România, ducând lumii libere adevărul despre persecuțiile religioase din România, fapt care va schimba ,,definitiv percepția Occidentului față de lumea comunistă.” (Vasilică Croitor, Răscumpărarea memoriei, p. 128)

Te-ar putea interesa

APARIȚII EDITORIALE (8) – MARIUS SILVEȘAN, BISERICILE CREȘTINE BAPTISTE DIN ROMÂNIA ÎNTRE PERSECUȚIE, ACOMODARE ȘI REZISTENȚĂ (1948-1965)

CĂTĂLIN DUPU DESPRE CARTEA “BISERICILE CREȘTINE BAPTISTE DIN ROMÂNIA ÎNTRE PERSECUȚIE, ACOMODARE ȘI REZISTENȚĂ (1948-1965)”

ACADEMICIAN DINU C. GIURESCU DESPRE LUCRAREA “BISERICILE CREȘTINE BAPTISTE DIN ROMÂNIA ÎNTRE PERSECUȚIE, ACOMODARE ȘI REZISTENȚĂ (1948-1965)”

Decanul Facultății de Istorie, Prof. Univ. Dr. Adrian Cioroianu, despre lucrarea “Bisericile Creștine Baptiste din România între persecuție, acomodare și rezistență (1948-1965)”

CUPRINSUL CĂRȚII “BISERICILE CREȘTINE BAPTISTE DIN ROMÂNIA ÎNTRE PERSECUȚIE, ACOMODARE ȘI REZISTENȚĂ (1948-1965)”

LANSARE DE CARTE: ”BISERICILE CREȘTINE BAPTISTE DIN ROMÂNIA ÎNTRE PERSECUȚIE, ACOMODARE ȘI REZISTENȚĂ (1948-1965)”

Lansare de carte: ”Bisericile Creștine Baptiste din România între persecuție, acomodare și rezistență (1948-1965)”


Afis lansare carte BCB din Romania 1948-1965(7) umbra cadru text

Articole pe aceeași temă

APARIȚII EDITORIALE (8) – MARIUS SILVEȘAN, BISERICILE CREȘTINE BAPTISTE DIN ROMÂNIA ÎNTRE PERSECUȚIE, ACOMODARE ȘI REZISTENȚĂ (1948-1965)

CĂTĂLIN DUPU DESPRE CARTEA “BISERICILE CREȘTINE BAPTISTE DIN ROMÂNIA ÎNTRE PERSECUȚIE, ACOMODARE ȘI REZISTENȚĂ (1948-1965)”

ACADEMICIAN DINU C. GIURESCU DESPRE LUCRAREA “BISERICILE CREȘTINE BAPTISTE DIN ROMÂNIA ÎNTRE PERSECUȚIE, ACOMODARE ȘI REZISTENȚĂ (1948-1965)”

Decanul Facultății de Istorie, Prof. Univ. Dr. Adrian Cioroianu, despre lucrarea “Bisericile Creștine Baptiste din România între persecuție, acomodare și rezistență (1948-1965)”

CUPRINSUL CĂRȚII “BISERICILE CREȘTINE BAPTISTE DIN ROMÂNIA ÎNTRE PERSECUȚIE, ACOMODARE ȘI REZISTENȚĂ (1948-1965)”

Cuprinsul cărții „Bisericile Creștine Baptiste din România între persecuție, acomodare și rezistență (1948-1965)”


Bisericile Creștine Baptiste din România 1948-1965 - copertă față

Pentru comenzi da-ți clic pe imagine

Public aici pentru cei interesați temele pe care le-am abordat în această carte

CUPRINS

                                              

Aprecieri. 11

Mulțumiri. 15

Cuvânt înainte.  19

Abrevieri/ Acronime. 22

Introducere.. 24

Argument. 24

Stadiul cercetării raporturilor dintre Biserică și Stat. 27

Metodologia cercetării 31

Definiții și concepte. 32

Direcțiile de cercetare. 35

Structura lucrării 36

Capitolul I Transformări politico-sociale,  instituționale și legislative în primele decenii  ale comunismului românesc.. 40

1.1     Societatea românească de la autoritarism la totalitarism.. 40

1.1.1       Transformări politice. 40

1.1.2       Transformări sociale. 42

1.1.3       Transformări culturale și educaționale. 45

1.2     Concepte teoretice ale raporturilor dintre Stat și Biserică. 47

1.3     Comunismul, ateism sau religie secularizată?. 52

1.3.1       Propaganda ateistă în România  anilor ’50. 54

1.4     Schimbări în viața religioasă a cultelor istorice. 64

1.5     Cadrul legislativ și impunerea modelului sovietic  în raporturile Stat-biserică. 68

1.5.1       Cadrul constituțional 69

1.5.2       Decretul Nr.177 din 4 august 1948. Legea pentru regimul general al cultelor religioase  74

1.5.3       Organizarea instituțiilor cu rol decizional  în activitatea cultelor ….. 75

1.5.4       Statutul de  organizare și funcționare  al Cultului Creștin Baptist din R.P.R. …. 80

CAPITOLUL II Bisericile Creștine Baptiste și dinamica vieții religioase  între anii 1948-1965  84

2.1     Cine sunt baptiștii?. 86

2.1.1       Identitatea baptistă. 86

2.1.2       Evanghelici, protestanți sau neoprotestanți?. 91

2.2     Bisericile Creștine Baptiste  și raporturile cu Statul  între anii 1856-1947. 93

2.2.1       Originile baptiștilor 93

2.2.2       Originile baptiștilor în România  și organizarea instituțională. 94

2.2.3       Bisericile Creștine Baptiste și relațiile cu statul între anii 1927-1947. 96

2.3     Organizarea administrativă între anii 1948-1965. 103

2.3.1       Biserica locală. 103

2.3.2       Comunitățile Bisericești Creștine Baptiste. 117

2.3.3       Uniunea Comunităților Creștine Baptiste. 123

2.3.4       Președinții Uniunii Baptiste. 124

2.3.5       Secretarii generali ai Uniunii Baptiste…….. 126

2.4     Congresele Cultului Creștin Baptist 1921-1937. ….. 128

2.4.1       Congresul al II-lea  al Uniunii Baptiste din România. Buteni 1922. …. 128

2.4.2       Cel de-al IV-lea congresul anual  al baptiștilor români. Oradea 1923. ….. 129

2.4.3       Primul Congres al tineretului baptist. Buteni 1925. …. 130

2.4.4       Congresul Bisericilor și tineretului baptist. Curtici 1928. ….. 130

2.4.5       Congres al III- lea Uniunii Tineretului Baptist. Curtici 1928. …. 130

2.4.6       Congresul regional baptist. Arad 1930. ………131

2.4.7       Congres al III- lea Uniunii Tineretului Baptist.  Buteni 1931. ………………. 132

2.4.8       Congresul General al Uniunii Baptiste,  al „Unificării și Reunificării”.  Arad 1935  …………….132

2.4.9       Congresul Uniunii Bisericilor Baptiste. București 1937……………134

2.5     Congresele Cultului Creștin Baptist 1945-1988. ………….135

2.5.1       Congresul Uniunii Bisericilor Baptiste. Arad 1945. …………. 135

2.5.2       Congresul tineretului Baptist, Reșița 1946. ………….136

2.5.3       Congresul Uniunii Bisericilor Baptiste. Buteni 1948. ……………. 137

2.5.4       Congresul Cultului Creștin Baptist din R.P.R.  București 1951. ……………. 137

2.5.5       Congresul Cultului Creștin Baptist din R.P.R.  București 1955. ………….139

2.5.6       Congresul Cultului Creștin Baptist din R.P.R.  București 1965……………140

2.5.7       Congresul Cultului Creștin Baptist din R.S.R. București 1972. ………….142

2.5.8       Congresul Cultului Creștin Baptist din R.S.R.  București 1977. …………..143

2.5.9       Congresul Cultului Creștin Baptist din R.S.R. București 1984. …………144

2.5.10          Congresul Uniunii Bisericilor Baptiste.  București 1988. ……….. 145

2.5.11          Concluzii …………. 146

2.6     Serviciile religioase. ……..147

2.6.1       Orarul serviciilor religioase. 147

2.6.2       Școala Duminicală sau ora biblică. 147

2.6.3       Structura serviciului religios. 149

2.6.4       Reglementarea serviciilor divine  în bisericile creștine baptiste. 151

2.6.5       Supravegherea și controlarea serviciului religios. 154

2.7     Concluzii 156

Capitolul III Pastorii baptiști – O viață dedicată slujirii. ………….. 157

3.1     Reglementări în privința dreptului de a predica. 161

3.2     Evoluția personalului de cult. 165

3.3     Portrete. 167

3.3.1       Artenie Zdrânc. 167

3.3.2       Irimia Găvăgină. 179

3.3.3       Nicolae Covaci 181

3.3.4       Pascu Geabou. 183

3.3.5       Elisei Pecheanu. 191

Capitolul IV Educația teologică………… 199

4.1     Seminarul Teologic Baptist. 200

4.1.1       Elevii Seminarului Teologic Baptist 206

4.1.2       Directorii Seminarului Teologic Baptist 210

4.1.3       Modalități și mijloace de control  ale Seminarului Teologic. 248

4.2     Pastorii baptiști studiază la institutele teologice de grad universitar. 256

4.2.1       Pastorii baptiști studiază  la Institutul Teologic Ortodox. 256

4.2.2       Pastorii baptiști studiază  la Institutul Teologic Protestant din Cluj 257

CAPITOLUL V  „Armonia dintre culte” –  un factor al democrației populare …….. 259

5.1     Reglementarea trecerilor de la un cult la altul. 260

5.2     Relația cu Biserica Ortodoxă Română. 262

5.3     Federația Reprezentativă a Cultelor Evanghelice Recunoscute din R.P.R. 267

5.4     Bisericile Creștine Baptiste în relațiile externe. 270

5.4.1       Instituții internaționale reprezentative  ale Bisericilor Creștine Baptiste. 271

5.4.2       Plecări ale reprezentanților baptiști în afara țării 272

5.4.3       Vizite oficiale ale unor reprezentanți ai organizațiilor internaționale în țara noastră. 275

5.4.4       Vizitele unor oaspeți și turiști străini la bisericile baptiste din România. 278

5.5     Concluzii 281

CAPITOLUL VI Baptiștii între persecuție și acomodare.. ………. 287

6.1     Persecuții 286

6.1.1       Ioan Lazău. 289

6.1.2       Traian Ban. 290

6.1.3       Aurel Popescu. 291

6.1.4       Cure  Simion. 293

6.1.5       Gheorghe Mitrofan. 295

6.1.6       Mihai Hușanu. 297

6.1.7       Pavel Nicolescu. 299

6.1.8       Bisericile Creștine Baptiste în acțiunile propagandistice ale regimului comunist 301

6.1.9       Biserica în slujba păcii 301

6.1.10          Acțiuni în folos obștesc/colectivizarea. 304

6.1.11          Activitate culturală. 305

6.1.12          Promovarea unei imagini pozitive în Occident 306

6.2     Naţionalismul. 307

6.3     Oameni fideli în posturi cheie. 308

6.3.1       Constantin Bălgrădeanu. 309

6.3.2       Petre N. Popa. 313

6.3.3       Ioan Rusu. 314

6.3.4       Ioachim Țunea. 317

6.4     Problematica colaboraționismului în cadrul cultului creștin baptist. 320

6.4.1       Sursa Doria. 324

6.4.2       Sursa Ady. 326

6.4.3       Sursa Romeo. 327

6.5     Concluzii 328

Capitolul VII  Răspunsul bisericilor creștine baptiste  față de impunerile statului.  Acțiuni de contestare și răspuns. …… 331

7.1     Pastorii baptiști se opun reglementării  serviciilor religioase. 333

7.2     Realizarea unor servicii religioase separate precum  binecuvântări de copii mici, ziua mamei, ziua recoltei 334

7.3     Ordinarea de diaconi în bisericile baptiste      modalitate de suplinire a dreptului de a ordina pastori. 335

7.4     Contestarea în instanță a unor decizii arbitrare. 336

7.5     Memoriile. 336

7.5.1       Protestul vicepreședintelui Cultului Baptist, Constantin Adorian. 337

7.5.2       Memoriul Bisericii Creștine Baptiste din Buteni 338

7.5.3       Memoriul pastorului Gavril Dunca. 339

7.5.4       Memoriul Bisericii baptiste din satul Fizeș. 339

7.5.5       Memoriu de protest al cenzorilor Uniunii Baptiste. 339

7.5.6       Probleme care urmează a fi discutate  cu Tov. Ministru de către conducerea baptistă  339

7.5.7       Scrisoarea adresată de Petru Popovici, lider baptist,  și alți 23 de cetățeni din Timișoara Comitetului Central al P.M.R. 340

7.6     Realizarea de botezuri fără acordul autorităților. 340

7.7     Forme specifice ale opoziției față     de regimul comunist după 1965 (anii ’70 – ’80) ………… 345

7.7.1       Iosif Țon. 346

7.7.2       Memoriul celor 50 (1973) 349

7.7.3       Cultele neoprotestante și drepturile omului în România (1977) 350

7.7.4       A.L.R.C. (1978) 352

7.7.5       Scrisoarea lui Marcoi Ștefan din Arad  către M.A.N. (1978) 354

7.7.6       Memoriul pastorului Dugulescu (1981) 355

7.7.7       Memoriul celor 66 de pastori baptiști (1982) 356

7.7.8       Memoriul pastorului Vasile Taloș  către președintele R.S.R. Nicolae Ceaușescu (1989) 356

7.7.9       Educația Biblică prin Extensie (BEE) 357

7.8     Baptiștii tipăresc Biblia Cornilescu la București (1987) 358

7.9     Diferenţa dintre discursul oficial  şi realitatea vieţii religioase. 360

Concluzii. ……………………… 367

Referințe asupra cărții. …………………………….. 369

Prof. Univ. Dr. Otniel Bunaciu. 369

Prof. Univ. Dr. Vasile Talpoș. 369

Conf. Univ. Dr. Daniel Mariș. 371

PhD. Dănuț Mănăstireanu. 371

Pastor Elisei Pecheanu. 372

Muzeolog Aurel Pandele. 373

Profesor Dragoș Predescu. 374

Profesor Bogdan Emanuel Răduț. 375

BIBLIOGRAFIE.. ………………..377

ANEXE.. ………………… 392

Anexa 1 Scrisoare de mulțumire către Înalt Prea Sfințitul Patriarh Justinian. 399

Anexa 2  Adeverință de trecere la Cultul Creștin Baptist. 400

Anexa 3  Certificat trecere la cultul baptist Man Simion. 401

Anexa 4  Autorizație de funcționare. 402

Anexa 5  Autorizație de funcționare a Bisericii Creștine Baptiste din Mihalț,  jud. Alba. 403

Anexa 6 Absolvenții Seminarului Teologic Baptist din  București 1959-1960. 404

ANEXA 7 Fișă de evidență a predicatorului 405

Anexa 8  Certificat (carnet) de pastor. 406

Anexa 9  Seminariștii baptiști anul I și II 1947-1948. 408

Anexa 10 Hotărâre excludere din rețea a agentului IVAN.. 409

Anexa 11 Referat privitor la arondarea cultelor neoprotestante (1961) 411

Anexa 12 Extras din Directivă. 412

LISTA FIGURILOR ……. 405

INDEX………………………..  406

Articole pe aceeași temă:

APARIȚII EDITORIALE (8) – MARIUS SILVEȘAN, BISERICILE CREȘTINE BAPTISTE DIN ROMÂNIA ÎNTRE PERSECUȚIE, ACOMODARE ȘI REZISTENȚĂ (1948-1965)

CĂTĂLIN DUPU DESPRE CARTEA “BISERICILE CREȘTINE BAPTISTE DIN ROMÂNIA ÎNTRE PERSECUȚIE, ACOMODARE ȘI REZISTENȚĂ (1948-1965)”

ACADEMICIAN DINU C. GIURESCU DESPRE LUCRAREA “BISERICILE CREȘTINE BAPTISTE DIN ROMÂNIA ÎNTRE PERSECUȚIE, ACOMODARE ȘI REZISTENȚĂ (1948-1965)”

DECANUL FACULTĂȚII DE ISTORIE, PROF. UNIV. DR. ADRIAN CIOROIANU, DESPRE LUCRAREA “BISERICILE CREȘTINE BAPTISTE DIN ROMÂNIA ÎNTRE PERSECUȚIE, ACOMODARE ȘI REZISTENȚĂ (1948-1965)”

Decanul Facultății de Istorie, Prof. Univ. Dr. Adrian Cioroianu, despre lucrarea „Bisericile Creștine Baptiste din România între persecuție, acomodare și rezistență (1948-1965)”


Profesor Dr. Adrian Cioroianu este specialist în istoria comunismului românesc, fiind cadru didactic și decan al Facultății de Istorie din cadrul Universității București. Domnia sa mi-a făcut onoarea de a scrie despre lucrarea mea și îmi va face onoarea de a participa la lansarea oficială a cărții care va avea loc, vineri, 5 aprilie 2013, de la ora 11 la Institutul Teologic Baptist din București.

Bisericile Creștine Baptiste din România 1948-1965 - copertă față

Principalul merit al lucrării constă, cred, în tema aleasă: este indubitabil că istoria acestei minorități religioase din România este unul dintre capitolele de istorie națională care trebuie cunoscute și cercetate mai bine, în contextul vieții religioase din primele două decenii de regim comunist. Lucrarea este foarte folositoare cu atât mai mult cu cât, în discursul public, diferitele clișee despre alteritatea religioasă suplinesc deseori cunoașterea propriu-zisă a celuilalt. Din acest punct de vedere, este un fapt că la începuturile regimului comunist autohton România era un creuzet foarte interesant de etnii, naționalități și minorități religioase. Cum autorul precizează în mai multe rânduri, pe termen scurt acest amalgam religios n-a fost scutit de probleme: unele plecate din prejudecăți, altele din interese politice de moment sau altele decurgând, pur și simplu, din spiritul timpului.

În opinia mea, lucrarea domnului Silveşan are câteva elemente de noutate: i) în primul rând, cum spuneam, este tema ca atare; ii) apoi, un alt element de certă noutate este analiza relativ aplicată a studiilor de caz alese, anume situația unora dintre liderii comunității baptiste; iii) în fine, un al treilea element îl reprezintă încercarea de  îmbinare dintre analiza istorică și analiza culturală (consecințele legislative, strategii politice, propaganda religioasă etc.). Nu în ultimul rând, merită subliniat faptul că lucrarea are la bază și un important fond arhivistic (din arhivele ANIC, CNSAS, MAE, Secretariatul de Stat pentru Culte, Arhiva Uniunii Bisericilor Creștine Baptiste din România), cercetat bine de autor.

Prof. univ. dr. Adrian Cioroianu, Universitatea București

 

Articole pe aceeași temă:

APARIȚII EDITORIALE (8) – MARIUS SILVEȘAN, BISERICILE CREȘTINE BAPTISTE DIN ROMÂNIA ÎNTRE PERSECUȚIE, ACOMODARE ȘI REZISTENȚĂ (1948-1965)

CĂTĂLIN DUPU DESPRE CARTEA “BISERICILE CREȘTINE BAPTISTE DIN ROMÂNIA ÎNTRE PERSECUȚIE, ACOMODARE ȘI REZISTENȚĂ (1948-1965)”

ACADEMICIAN DINU C. GIURESCU DESPRE LUCRAREA “BISERICILE CREȘTINE BAPTISTE DIN ROMÂNIA ÎNTRE PERSECUȚIE, ACOMODARE ȘI REZISTENȚĂ (1948-1965)”

Academician Dinu C. Giurescu despre lucrarea „Bisericile Creștine Baptiste din România între persecuție, acomodare și rezistență (1948-1965)”


Bisericile Creștine Baptiste din România 1948-1965 - copertă față

Lucrarea domnului Marius Silveșan analizează raporturile dintre bisericile creștine baptiste din România și regimul democrat popular între anii 1948-1965.

Informația, în bună măsură inedită, a rezultat din Arhiva Secretariatului de Stat pentru Culte, Arhiva Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, Arhivele Naționale Istorice Centrale, a Ministerului Afacerilor Externe, postului Radio Europa Liberă și aceea a Uniunii Bisericilor Creștine Baptiste din România.

Autorul a consultat și documente edite, lucrări speciale și generale, articole și studii. Informația cuprinzătoare rezultată în urma cercetării se regăsește și în comentariile ce însoțesc notele de subsol.

O expunere ordonată urmează planul unei lucrări menite să prezinte și să analizeze o temă care nu a mai făcut obiectul unei cercetări de fond, în cazul de față Biserica Baptistă între anii 1948-1965.

Lucrarea, bazată pe o documentare temeinică din surse în bună măsură inedite, cu un plan și o expunere ordonate, merită toată atenția. 

Academician Dinu C. Giurescu

Articole pe aceeași temă

APARIȚII EDITORIALE (8) – MARIUS SILVEȘAN, BISERICILE CREȘTINE BAPTISTE DIN ROMÂNIA ÎNTRE PERSECUȚIE, ACOMODARE ȘI REZISTENȚĂ (1948-1965)

CĂTĂLIN DUPU DESPRE CARTEA “BISERICILE CREȘTINE BAPTISTE DIN ROMÂNIA ÎNTRE PERSECUȚIE, ACOMODARE ȘI REZISTENȚĂ (1948-1965)”

Cătălin Dupu despre cartea „Bisericile Creștine Baptiste din România între persecuție, acomodare și rezistență (1948-1965)”


Bisericile Creștine Baptiste din România 1948-1965 - copertă față

Prin lucrarea „Bisericile Creștine Baptiste din România între persecuție, acomodare și rezistență (1948-1965)”, Dr. Marius Silveșan se înscrie în seria de istorici hăruiți să aducă în atenția tuturor aspecte deosebit de interesante din viata  Bisericii Creștine Baptiste romanești. Alături de Alexa Popovici și Dr Ioan Bunaciu, autorul, istoric de profesie, dovedește capacitate în a reliefa acele pagini de istorie baptistă care merita din plin atenție și analiza.
Continuând munca deloc ușoară, istoricul Silvesan, nu îmi este teama sa o mărturisesc va ajuta cu discernământ generațiile viitoare sa înțeleagă corect Adevarul și mărturisirea Lui prin Biserica Creștină Baptistă din Romania.
Succes, Marius Silveșan!

Catalin Dupu

Articole pe aceeași temă

APARIȚII EDITORIALE (8) – MARIUS SILVEȘAN, BISERICILE CREȘTINE BAPTISTE DIN ROMÂNIA ÎNTRE PERSECUȚIE, ACOMODARE ȘI REZISTENȚĂ (1948-1965)

Apariții editoriale (8) – Marius Silveșan, Bisericile Creștine Baptiste din România între persecuție, acomodare și rezistență (1948-1965)


După o muncă susținută, completări și revizuiri sunt bucuros să anunț publicarea tezei mele de doctorat având ca subiect relația Biserică-stat în România comunistă.

Voi revenii cu detalii referitoare la problemele abordate pe parcursul celor 7 capitole, structura cărții și data lansării.

Vezi cuprinsul cărții AICI

Cei interesați o pot comanda de pe site-ul Editurii Cetatea de Scaun dând click pe copertă.

Mulțumesc pe această cale tuturor celor care într-un fel sau altul au contribuit la apariția acestei cărți.

Bisericile Creștine Baptiste din România 1948-1965 - copertă față

Cuvânt înainte

În condițiile în care, la două decenii de la înlăturarea regimului comunist din România, încep să se audă glasuri care susțin că un sistem de tip comunist, bazat pe o așa-zisă interpretare „corectă” a textelor marxiste, ar fi alternativa viabilă la ceea ce se întâmplă astăzi în lume, istoricii au, mai mult ca oricând, datoria să reamintească tuturor ce a însemnat cu adevărat comunismul. Această rememorare trebuie făcută fără ură și părtinire, atât cât este omenește posibil, într-un spirit științific, pentru a fi credibilă,  şi pentru a le oferi tinerilor care nu au trăit în perioada neagră a comunismului mărturii despre ce a însemnat acesta şi cum a mutilat existența de fiecare zi a celor care au fost prinși în această paranteză a istoriei.

Marius Silveșan şi-a propus să reconstituie o perioadă foarte dificilă din istoria României, cea a anilor de început ai comunismului, din perspectiva evoluției bisericilor baptiste. Trebuie precizat de la început că e vorba de o istorie confesională, scrisă de un membru al comunității baptiste, dar în același timp, trebuie subliniat faptul că e o istorie scrisă cu obiectivitate științifică şi cu respectarea tuturor cerințelor deontologiei profesionale. Privirea dinlăuntru pe care Marius Silveșan o poate avea asupra subiectului abordat îi permite să înțeleagă mai bine fenomenele şi să le explice pentru cei mai puţin familiarizaţi cu acestea. În același timp, formația sa de istoric, dobândită în cadrul Universităţii din Bucureşti, îl ajută să depășească uşor capcanele adeziunii la confesiunea din care face parte şi să-şi „facă meseria” în mod corect şi echilibrat.

De altfel, caracterul echilibrat este prima calitate pe care aş atribui-o acestei lucrări care a avut de tratat, printre altele, subiectul foarte delicat al raporturilor complexe dintre comunitatea baptistă şi autorităţile comuniste, inclusiv Securitatea. Aceste raporturi, așa cum rezultă din documentele analizate de Marius Silveşan, au fost adesea tensionate în condiţiile în care regimul comunist încerca, prin toate mijloacele, să promoveze ateismul şi îşi propunea, în ultimă instanţă, eradicarea religiei.

Aflăm deci din paginile prezentei cărţi, la origine teză de doctorat susţinută în cadrul Facultăţii de Istorie a Universităţii din Bucureşti, în primul rând care este specificul confesiunii baptiste printr-o serie de precizări foarte utile, în contextul în care identitatea acestei comunităţi nu este foarte bine cunoscută şi cu atât mai puţin înţeleasă de către majoritatea românilor.

Apoi, Marius Silveşan ne arată care erau mijloacele prin care, îmbinând presiunile, hărţuielile administrative, reglementările juridice, represiunea, dar şi oferirea de aparente avantaje, autorităţile comuniste au încercat să controleze şi să diminueze activitatea comunităţilor baptiste din România. La acţiunile oficialităţilor răspunsurile comunităţii şi ale indivizilor au fost nuanţate, unele fiind de supunere faţă de autoritatea politică, aşa cum cele mai multe comunităţi creştine consideră că e necesar, pornind de la afirmaţia apostolului Pavel că orice putere este de la Dumnezeu. Altele au fost încercări de eludare a constrângerilor, prin opoziţie mai mult sau mai puţin deschisă (de exemplu, pastori care continuă să oficieze botezul, deşi comuniştii interziceau botezarea celor care nu proveneau din familii baptiste), sau prin interpretarea în interes propriu a unor regulamente (schimbarea numelui şcolii duminicale în ora biblică, ori fixarea nunţilor duminică după amiaza pentru a putea aduna totuşi comunitatea în momentul tradiţional, în condiţiile în care slujbele religioase trebuiau ţinute doar dimineaţa). În spiritul echilibrat de care tocmai vorbeam şi bazându-se pe lecturi extinse, din diverse domenii, autorul precizează că este vorba de hărţuieli şi tipuri de răspuns care nu au fost caracteristice doar baptiştilor, ci tuturor confesiunilor din România, inclusiv celei ortodoxe, care a fost, de asemenea, supusă unei presiuni constante din partea autorităţilor comuniste.

Partea cea mai interesantă a lucrării, şi cea care, probabil, va suscita cele mai multe reacţii, este cea în care Marius Silveşan analizează fenomenele de rezistenţă la represiunea comunistă, dar şi pe cele de cedare şi de colaborare, cu instituţiile statului comunist, între care un loc aparte îl ocupă Securitatea.

Comunitatea baptistă, ca şi celelalte confesiuni religioase din România, şi-a avut martirii săi, pastori sau simpli credincioşi, care au fost arestaţi, anchetaţi, torturaţi şi condamnaţi pentru credinţa lor. Exemplele selectate de autor din multele posibile sunt ilustrative pentru felul în care unii oameni au ştiut să-şi pună credinţa şi idealurile dincolo de siguranţa personală şi de confortul relativ al acceptării unui sistem totalitar.

Comunitatea baptistă şi-a avut însă, tot la fel ca şi alte confesiuni, delatorii, informatorii, colaboratorii Securităţii. Este vorba de un fenomen care a caracterizat întreaga societate românească, de care nicio biserică nu a reuşit să scape, aşa cum nu au reuşit nici celelalte structuri sau instituţii, şi acesta e un adevăr care trebuie spus răspicat. Dar afirmaţiile despre colaborarea unei persoane sau a alteia cu Securitatea trebuie să se bazeze întotdeauna pe documente cât se poate de clare, iar atunci când asemenea afirmaţii se fac într-o lucrare de istorie, trebuie prezentat contextul în care recrutarea a avut loc, precum şi consecinţele acesteia.

Este ceea ce face Marius Silveşan, care nu lansează acuze gratuite, nu se mulţumeşte să prezinte realităţile existenţei unor declaraţii de colaborare, ci analizează felul în care diferitele persoane au ajuns să semneze angajamentul, presiunile la care au fost supuse, ca şi efectele acceptării colaborării. Foarte importantă ni se pare precizarea faptului că semnarea unui angajament cu Securitatea nu a dus în mod absolut la furnizarea de informaţii realmente utile Securităţii, şi mai ales, nu a dus întotdeauna la afectarea altor persoane. Fără a încerca o „spălare” în bloc a celor care au devenit, dintr-un motiv sau altul, informatori ai Securităţii, autorul arată, aşa cum e şi corect, că mulţi dintre cei care au semnat în condiţii de presiune au încercat apoi să minimizeze colaborarea, oferind informații banale şi refuzând să implice şi alte persoane. În acelaşi timp însă, Marius Silveşan prezintă şi situaţii în care informatorii au venit de bună voie către Securitate şi s-au implicat activ în poliţia politică, facilitând prin delaţiuni acţiunile de reprimare îndreptate împotriva altora.

Concluziile lucrării sunt corecte şi formulate în acelaşi spirit echilibrat. Întemeindu-şi demersul pe o bogată documentaţie realizată în biblioteci, arhive, dar şi prin interviuri cu membrii comunităţii baptiste, Marius Silveşan a reuşit să deschidă, credem noi, o cale, către mai buna cunoaştere a unei comunităţi cu un rol însemnat în societatea românească. Lucrarea rezultată este un bun exemplu pentru felul în care istoria confesională poate şi trebuie să fie scrisă, si va suscita, sperăm, interesul nu doar al membrilor comunităţii baptiste, ci al unor largi categorii de cititori.

 Prof. univ. dr. Ecaterina Lung, Universitatea din București

Articole pe aceeași temă

CĂTĂLIN DUPU DESPRE CARTEA “BISERICILE CREȘTINE BAPTISTE DIN ROMÂNIA ÎNTRE PERSECUȚIE, ACOMODARE ȘI REZISTENȚĂ (1948-1965)”

ACADEMICIAN DINU C. GIURESCU DESPRE LUCRAREA “BISERICILE CREȘTINE BAPTISTE DIN ROMÂNIA ÎNTRE PERSECUȚIE, ACOMODARE ȘI REZISTENȚĂ (1948-1965)”

Decanul Facultății de Istorie, Prof. Univ. Dr. Adrian Cioroianu, despre lucrarea “Bisericile Creștine Baptiste din România între persecuție, acomodare și rezistență (1948-1965)”

CUPRINSUL CĂRȚII “BISERICILE CREȘTINE BAPTISTE DIN ROMÂNIA ÎNTRE PERSECUȚIE, ACOMODARE ȘI REZISTENȚĂ (1948-1965)”

%d blogeri au apreciat asta: