Apariții editoriale (44) – Cătălin Dupu, Sublimul imperfecțiunii

Cătălin Dupu, Sublimul imperfecțiunii, Editura Cetate Deva, Deva, 2016, 187 pagini. Cartea include și un studiu de Marius Silveșan intitulat „Literatură și istorie”, pp. 144-171.
Rubrica Apariții editoriale a ajuns la numărul 44, ceea ce înseamnă tot atâtea cărți pe care le-am semnalat. De data aceasta mă voi referi la cea mai recentă apariție editorială a domnului Cătălin Dupu, respectiv romanul Sublimul imperfecțiunii, o lucrare care încă de la primele pagini are mai multe elemente de noutate în comparație cu alte lucrări ale autorului. Astfel, pe pagina cu care se deschide cartea este menționat faptul că aceasta este un roman inspirat după fapte reale. Iată că scriitorul este ancorat în realitate și avertizează, informează cititorul, asupra acestui aspect încă de la început. Un alt element este cel legat de Cuvântul înainte care este mai bine conturat decât în alte cărți și conține la rândul său elemente de noutate și informații utile. Cuvântul înainte este publicat sub titlul „Înainte și după. Explicațiune”, iar în cadrul acestuia cititorul este avertizat că în fața lui „se deschide o călătorie neobișnuită” (p. 7) precum drumul printr-un orășel mic din Italia, un nou caz al comisarului Gabriel Voinescu, dar și din alte motive pe care cititorul le va descoperii pe parcursul lecturării romanului. Un alt element de noutate ar fi precizarea faptului că poeziile care apar în această carte, dar și în alte cărți ale autorului și nu au menționat un nume, sunt scrise de acesta. Scriitorul se simte încurajat de feedback-ul primit de la cititori și de dorința acestora de a citi, dar și de a vedea ecranizate unele din cărțile scriitorului. Această dorință am exprimat-o și eu (MS) cu referire la schițele, nuvelele, povestirile istorice și datorită faptului că imaginea are un impact destul de mare, iar ideile pot fi transmise către o audiență mai mare cu specificarea faptului că avem o diferență între cuvânt și imagine, iar cei care aleg imaginea în defavoarea cuvântului trebuie să fie conștienți de acest lucru. La urma urmei și cinematografia este o artă.
Cartea merge pe două paliere paralele și incitante. Primul este cel care se referă la Eliza, acțiunile și trăirile acesteia, iar al doilea este cel al comisarului Voinescu. Nu lipsesc nici referirile istorice care ne poartă de la Moldova lui Ștefan cel Mare până la perioada comunistă, persecuții și viața în democrație.
Pentru cei care doriți să cunoașteți mai multe vă invit să urmăriți un interviu cu domnul Cătălin Dupu despre această carte.
Blocnotes.ro – Creștin pur și simplu – NT Wright sau despre „vulpile mici care strică viile în floare”

O carte a unui teolog anglican publicată la o editură de orientare confesională ortodoxă, care prin traducerea realizată de Ioan Ică Jr. a încercat realizarea unui „aggiornamento răsăritean”.
Scurt istoric al Bisericii Creştine Baptiste „Betania” Radna de la începuturile ei până în anul 2008
Maxima zilei – 2 ianuarie 2017
Timpul nu moare niciodată numai oamenii mor.
Louis Ferdinand Celine, Călătorie la capătul nopții.
Apariţii editoriale (44) – Bogdan Emanuel Răduţ, Eroii unei generaţii. Mesaje biblice din cartea Daniel
Bogdan Emanuel Răduţ, Eroii unei generaţii. Mesaje biblice din cartea Daniel, Prefaţă de Dr. Lewis H. Worrad, Jr, Postfaţă de Pastor Daniel Brânzei, Editura Sitech, Craiova, 2016, 100 pag.

Pentru comenzi: emy_radut@yahoo.com
Maxima zilei – 7 decembrie 2016
Lucrările mărețe ale lui Dumnezeu sunt pretutindeni. Problema noastră este că nu le vedem.
Când privesc cerurile – lucrarea mâinilor Tale – luna și stelele pe care le-ai făcut, îmi zic: Ce este omul, ca să te gândești la el? Și fiul omului ca să-L bagi în seamă?
Psalmul 8:3-4
John Bunyan, Cum să te rogi după voia lui Dumnezeu
Într-o vreme când un lucru atât de special precum rugăciunea, este transformat într-o batjocură la adresa creștinismului și a lui Dumnezeu, a cunoaște ce este, în esență, rugăciunea și cum ar trebui să ne rugăm lui Dumnezeu după voia Lui sunt lucruri absolut vitale pentru o viață de credință autentică, scripturală.
Scrisă în perioada când se afla în închisoarea Bedford, cartea „Cum să te rogi după voia lui Dumnezeu” este, într-un fel, strigătul de protest al lui Bunyan împotriva formalismului și a lipsei de autenticitate în rugăciune. Întemnițat tocmai pentru opoziția lui deschisă față de formele religioase și cărțile de rugăciuni impuse credincioșilor, Bunyan ne învață, cu acuratețe scripturală, ce este rugăciunea și cum trebuie să ne rugăm înaintea lui Dumnezeu într-un mod biblic.
Concentrat pe îndemnurile și trăirile inimii, Bunyan scria: „Rugăciunea care este caracterizată doar prin niște cuvinte, chiar dacă ar fi numeroase, este o rugăciune săracă. Un om care se roagă cu adevărat nu va fi niciodată capabil, după ce și-a rostit rugăciunea, să exprime cu gura sau în scris dorințele de nedescris, simțămintele, dragostea și tânjirea care au fost îndreptate către Dumnezeu în acea rugăciune.”
–-
John Bunyan (1628-1688) a fost un predicator și scriitor baptist, foarte cunoscut cititorilor pentru capodopera sa, Călătoria Creștinului, cea mai citită carte din toate timpurile, după Biblie. John Bunyan a fost adesea persecutat atât de autoritățile civile, cât și de cele religioase, pentru vederile și scrierile sale non-conformiste, dar profund biblice.
Preț: GRATUIT
Format: electronic, Acrobat Reader PDF, E-PUB, MOBI.
Nr. pag: 112
Descărcați cartea de pe www.coresi.org
Vorbirea în alte limbi, fără dragoste, este doar zgomot
Vorbirea în alte limbi, fără dragoste, este doar zgomot. Prorocia și abilitatea de a înțelege tainele spirituale, fără dragoste, nu sunt nimic. Darul credinței, fără dragoste, nu este nimic.
Prin urmare, atunci când vedeți pe cineva manifestând un dar, chiar de ar fi să învie morții, nu alergați după el atât de repede. Apropiați-vă mai întâi de pom. Nu căutați ceasuri și inele, priviți dincolo de frunze, la rod. În aceste zile caracterizate de confuzie, este imperios necesar ca poporul lui Dumnezeu să dea dovadă de înțelepciune.
Maxima zilei – 24 noiembrie 2016
Întunericul înseamnă individualism.
Lumina este dragoste, comuniune, părtășie. dacă umblăm în lumină, avem părtășie, pentru că ne vedem unii pe alții ca frați.
„Dacă umblăm în lumină, după cum El însuși este lumină, avem părtășie unii cu alții și sângele lui Isus Hristos, Fiul Lui, ne curăță de orice păcat” (1 Ioan 1:7).














