Constantin Bălgrădeanu a fost exclus din Biserica Creștină Baptistă pentru ură față de Marcu Nichifor
RĂUTATEA merge în paralel cu consecințele ei și între ele nu-i decât suferință și amărăciune.
În anul 1957 Jean Staneschi a fost demis la ordinul Departamentului Cultelor din funcțiile de pastor, profesor și director al Seminarului Teologic Baptist din București. Considerând demiterea sa nefondată acesta înaintează un memoriu către Departamentul Cultelor în care demonstrează că acuzațiile care i s-au adus sunt nefondate. Una din acuzații era și aceea că l-a exclus pe Constantin Bălgrădeanu, care era secretarul Uniunii Baptiste, din calitatea de membru al Bisericii Creștine Baptiste Golgota din București. Astfel, unul din scopurile memoriului pastorului Staneschi este și acela de a arăta adevărată față a lui Constantin Bălgrădeanu. În fapt, conflictul pe care Staneschi l-a avut cu Bălgrădeanu a dus la demiterea acestuia și nu motivele invocate de autorități. A se vedea în acest sens articolul Greva foamei la Seminarul Teologic Baptist din București.
Memoriul lui Jean Stanescchi menționează o atitudine de ură a lui Bălgrădeanu față de fratele său de slujire, Marcu Nichifor.
„Constantin Bălgrădeanu a fost exclus pentru ură față de fratele său.
Noul Testament spune lămurit: „Oricine urăște pe fratele sau este un ucigaș!” (1 Ioan 3:15). Fratele Constantin Bălgrădeanu a declarat fratelui sau de credință și coleg de seminar și de pastorală, Marcu Nichifor, că atâta vreme cât el, Constantin Balgrădeanu este în fruntea Uniunii, Marcu Nichifor nu va mai fi pastor baptist! (Martor: Marcu Nichifor)”
ASSC, 1957
Propaganda împotriva bisericii
Deși acest articol se referă la Biserica Ortodoxă Română îl consider a fi un semnal de alarmă asupra modului cum este prezentată biserica în mass media. Doresc să menționez și faptul că în cadrul acestui articol veți găsi și o definiție interesantă a propagandei care face referire la amestecarea adevărului cu minciuna.
Propaganda împotriva bisericii nu este o invenție a mass mediei românești și nici una care s-a manifestat doar în România secolului XXI. Autoritățile sovietice au folosit din plin această tehnică de luptă împotriva bisericii după preluarea puterii de către comuniști. Biserica din Rusia a fost denigrată atât în perioada interbelică cât și în perioada de după cel de-al doilea război mondial. Îmi aduc aminte de coperțile diverselor reviste prezentate în periodicul Religion in Communsit Land editat de către Keston Center.
În România comunistă activiștii de partid au beneficiat de experiența și logistica rusească. Nu am studiat modul cum au acționat împotriva BOR dar știu că evanghelicii erau considerați ca unii care sunt de partea dușmanului fiind trădători de țară, oameni care luptă împotriva neamului românesc. Interesant este faptul că în perioada comunistă exista o structură specializată în cadrul Comitetului Central al Partidului Comunist Român care coordona astfel de acțiuni. Instituția a purtat numele de Secția de Propagandă și Agitație fiind responsabilă de propunerea unor măsuri propagandistice atât din punct de vedere politic cât și religios.
Începând cu anii 50 un rol propagandistic important îi va revenii Societății pentru Răspândirea Științei și Culturii cunoscută sub numele de SRSC, societate despre care am mai scris pe site și căreia i-am dedicat un subcapitol în cartea mea despre istoria bisericilor baptiste sub comunism (1948-1965). SRSC își propunea să lumineze oamenii prin intermediul științei și să-i facă pe aceștia să înțeleagă că schimbările meteorologice, apariția omului precum și alte fenomene pot fi explicate de către știință care spun propagandiștii demonstrează faptul că nu avem de-a face cu Dumnezeu. Succesul lor a fost unul parțial și cu toate că au avut anumite succese de moment totuși această instituție a dispărut la fel ca sistemul care o crease însă Dumnezeu a rămas statornic în dorința de a se releva pe sine omenirii.
Un articol de Pr. dr. Ioan Armași preluat din Ziarul Lumina
Parca din ce in ce mai des, televiziunile comerciale aleg subiecte care au in centru discreditarea notiunilor de biserica, credinciosi, preoti, monahi, ierarhi. Faptul ca in media sunt oglindite preponderent evenimente negative nu ne mai mira, caci exista convingerea de nestramutat a jurnalistilor ca lucrurile pozitive nu aduc audienta. Dar, daca analizam stirile recente referitoare la Biserica Ortodoxa Romana, observam ca multe dintre acestea nu se refera la evenimente sau fapte, ci sunt constructii edificate pe nimic sau pe jumatati de stire conexe mediului clerical, prezentate ca disfunctii general valabile.De ce a devenit Biserica easy-target-ul (tinta predilecta) presei, cui foloseste acest lucru si ce fel de metode se folosesc pentru a induce consumatorului de media ideea ca Ortodoxia si tot ce tine de ea este corupt, retrograd, absurd, impovarator pentru buget etc.? Sunt intrebari pe care avem datoria de le formula pentru a cunoaste si arata minciuna si pe promotorii acesteia, precum si motivele sau interesele lor.Trebuie precizat ca amestecul minciunii cu adevarul este de esenta propagandei, caci o minciuna pura este usor de combatut, iar adevarul pur… nu serveste intereselor emitentului. Atunci cand se pleaca de la un adevar, cat de mic, broderia tesuta pe marginea lui (care, de obicei, denatureaza total mesajul) este foarte greu de risipit, in primul rand pentru ca situatia de a te dezvinovati este, prin ea insasi, ingrata, iar primul mesaj are intotdeauna un impact mai mare.Biserica Ortodoxa Romana este un simbol pozitiv, una dintre putinele axe verticale ale societatii romanesti, este un filon identitar al poporului roman, iar daca vrei sa conduci si sa manipulezi un popor, ii subminezi identitatea, ii negi miturile si valorile nationale, pentru ca apoi sa ii oferi alte pseudovalori convenabile interesului urmarit. Pentru ca fortele raului urasc tot ce este bun si ispitesc oamenii sa adere la actiunile de maculare a binelui.Cui prodest scellus is fecit – cel caruia ii foloseste nelegiuirea este autorul. Alegerea unui subiect de presa poate sa fie justificata de interesul superior al comuntatii pentru care media este un cerber al respectarii legilor. Dar cand prezentarea este tendentioasa, sub un titlu senzational, exagerat, cand un caz particular este pretins a fi reprezentativ, cand stirea este prezentata din ora in ora, la fel, in pofida dezmintirilor sau precizarilor celor vizati… este probabil sa fie si alte interese. De exemplu, clasicul rating, tradus in sume direct proportionale, percepute pentru minutul de publicitate. Sau poate dorinta de afirmare a unora (reporteri, realizatori/producatori de emisiuni, proprietari de televiziuni, publicatii, trusturi de presa) sa fie atat de mare, incat sa incerce obtinerea prim-planului, indiferent de pret si de victimele cola-terale? Dar daca victima (cel prejudiciat de propaganda) este aleasa intentionat? Daca Biserica este, la interval de cateva zile, intentionat prezentata intr-o lumina defavorabila? Cand presa vaneaza momentele in care credinciosii sarmani se inghesuie pentru un pachet de alimente sau pentru agheasma, cand orice caz de suicid se transforma intr-un rechizitoriu la adresa Bisericii nemiloase, care nu „vrea” sa faca slujba, cand oricine are un discurs anti-Biserica primeste imediat timpi de antena… e intamplator? O simpla cautare pe internet ne edifica asupra mijloacelor propagandistice si ne dovedeste, fara echivoc, ca elementul intentie este prezent in multe din relatarile mediatice ostile Bisericii. Personal, am identificat generalizarea fortata, etichetarea tendentioasa, trunchierea adevarului, impunerea unui ideal nerealist, selectarea stirilor, selectia imaginilor.Lupta impotriva propagandei este foarte dificila, iar tentatia de a face contra-propaganda (adica de a folosi aceleasi mijloace) este mare. Din perspectiva crestin-ortodoxa, avem totusi si noi niste „mijloace”: postul, rugaciunea, intoarcerea si a celuilalt obraz si oferirea, de catre fiecare dintre noi, a unui model cat mai convingator despre ceea ce este cu adevarat Ortodoxia.
(Editorial aparut sub semnatura Pr. dr. Ion Armasi si publicat in saptamanalul „Lumina de Duminica” din data de 20 ianuarie 2013, Nr. 3 (373) Anul IX, p. 2)
Articole pe aceeași temă
Impunerea modelului politic sovietic în România după cel de-al doilea război mondial va avea ca și consecințe inițierea unei campanii antireligioase și ateiste cu scopul de a lupta împotriva religiei și a formei sale instituționalizate, Biserica. Vorbim în acest caz de o redefinire a raporturilor dintre Stat și Biserică, în contextul în care marxismul, ca […]
Simion Man – Urmasi ai lui Cristos (video)
Documentarul de față ne introduce în atmosfera perioadei interbelice prin persecuțiile la care a fost supus Simion Man datorită credinței sale.
În cadrul acestuia se menționează că Simion Man a cunoscut credința prin intermediul Oastei Domnului unde a stat până în anul 1931. Când a ajuns cu citirea la versetul din Marcu care zice “Cine va crede şi se va boteza, va fi mântuit”. (Marcu 16.16) s-a dus la preotul Iosif Trifa care i-a spus să facă cum îl îndeamnă inima, cum îl călăuzește Dumnezeu. Ca urmare a acestui răspuns, Simion Man a trecut la pocăiți și s-a botezat. Conform certificatului de trecere de la o confesiune la alta publicat de noi, în anul 1942 a fost acceptat să treacă de la confesiunea ortodoxă la cea baptistă. Un alt document, complementar certificatului, dar și mărturia unui pastor care a stat de vorbă cu Simion Man confirmă faptul că a trecut la Biserica Baptistă el fiind și membru în comitetul unei biserici baptiste. Nu știu în ce condiții a ajuns să slujească în biserica penticostală însă știu că acesta a fost un Urmaș al lui Hristos.
Recomandări:
Certificat de trecere la confesiunea baptistă al lui Simion Man (1942)
http://www.golgota-seini.ro/resursa-video/simion-man-urma-537-i-ai-lui-hristos-1363
David Kim, coreeanul care EVANGHELIZEAZĂ STUDENȚII din Regie
Ziarul Evenimentul Zilei prezintă prin intermediul acestui articol o parte din activitatea pastorului David Kim și a Bisericii Baptiste Agape din București.
„Biserica Baptista Agape este membra a Comunității Baptiste București si este autorizata să funcționeze de către Uniunea Baptista din Romania. În prezent biserica misionează în complexul studențesc Regie și în Complexul de la Agronomie. Precizam ca in articolul prezentat de jurnaliști este vorba despre Biserica Creștină Baptista Agape si nu de Biserica Baptista Maranata cum este numita în articolul citat.”
http://revistacrestinulazi.ro/2013/01/despre-baptisti-in-presa-centrala/
Studenții care învață în București sunt atrași la baptism de un pastor coreean și de soția lui. Biserica a fost înființată în campusul Politehnicii imediat după Revoluție și are în jur de 30 de membri „stabili”.
să-și vadă „frații” și „surorile”. Foști atei sau oameni care au avut nevoie de ajutor în momente de răscruce, spun simplu că asta îi ajută vadă „calea” și să ducă o viață împlinită. Biserica lor este într-o casă modestă, în capătul unei străduțe nemarcate din complexul studențesc Regie, într-o zonă împânzită de restaurante.Pe plăcuța de la intrare scrie într-o limbă asiatică greu de descifrat: „misiuni studențești internaționale”, iar în loc de icoane, pe pereți stau panouri cu versete și poze din facultăți. Videoproiectorul ține loc de altar, iar de la orgă răsună muzică bisericească. Două tinere fac ultimele aranjamente pentru slujbă: una din ele este inginer, cealaltă- doctorand la Politehnică. Poate și datorită zonei în care este situată Bierica Maranata, majoritatea enoriașilor sunt fie absolvenți, fie studenți la Universitatea Politehnica, mai rar câte un student la Medicină sau Limbi Străine.

„Am venit să-i conving că Dumnezeu nu există”
Simona, 29 de ani, a absolvit Facultatea de Energetică de la UPB și spune că viața ei s-a schimbat acum nouă ani, când la ușa căminului din Regie în care locuia în care locuia a bătut Rebeca, o coreeancă ce a întrebat-o dacă vrea să studieze Biblia. A zis „da”, deși era sceptică și „răzvrătită”. Colegele au râs de ea și chiar au certat-o că nu i-a fost frică „să se încurce cu niște sectanți”. „Am început să-mi pun și eu mai serios problema și am realizat că eu chiar m-am dus cu toată inima acolo”, își amintește Simona, care „s-a botezat” acum trei ani. Asta înseamnă s-a convertit oficial la baptism.
„Mama chiar s-a speriat un pic, dar până la urmă părinții, care sunt ortodocși, au acceptat. Asta mă ajută pe mine să trăiesc o viață mai bună”. Fiecare are câte un rol în Maranata, iar Simona este contabila. „Și aici, ca în orice biserică baptistă, se practică zeciuiala. A zecea parte din salariu se donează Bisericii, așa că trebuie ținută evidența banilor. Cotizația nu e însă obligatorie, dă cine își permite”, ține să precizeze Simona.
Dan Batalu a intrat în Maranata acum 20 de ani și este unul dintre cei mai vechi membri. Era în curtea Politehnicii, în drum spre orele de Aikido, când un coreean l-a întrebat dacă e interesat de studiu biblic. „Eram ateu, dar deschis la cunoaștere. Am acceptat mai mult din dorința de a-l convinge că Dumnezeu nu există, dar până la urmă se vede cine pe cine a convins”, zâmbește inginerul. „M-am convins de frumusețea și logica creației, am fost mișcat de cunoașterea lui Dumnezeu. Colegii mei au fost mirați de schimbare și a intervenit până la urmă o ruptură între noi”.
A continuat să vină la slujbe după serviciu și, ca un făcut, tot aici a cunoscut-o pe cea care avea să-i devină soție. E fericit când citește versete de pe tabletă în fața celor care îi sunt ca o a doua familie. La o slujbă obișnuită, enoriașii fac karaoke după colinde sau alte cântece bisericești și țin cuvântări de mulțumire. După predica pastorului, fiecare își binecuvântează colegul de bancă, iar la final se mănâncă mere, după modelul „pâinii sfințite” de la ortodocși.

Românii i-au furat sacul de orez în gară
Cel care i-a atras în „purgatoriu” este David Kim, pastorul coreean venit acum 22 de ani în România. Era imediat după Revoluție, când românii erau fascinați de Dumnezeul interzis în comunism. „Lumea era deschisă, curioasă. Astăzi, 80% dintre studenții pe care îi abordez prin cămine îmi spun că nu au timp, sunt indiferenți sau chiar mă acuză că sunt sectant. Restul de 20% par interesați, dar din ei, doar 1% chiar vin la biserică”, spune pastorul de 49 de ani într-o română puțin stâlcită. Intenționează să extindă programul și la Universitatea de Agronomie.
David s-a născut în Coreea de Sud într-o familie săracă. Mergea la biserică din copilărie, dar nu L-a cunoscut niciodată pe Isus „ca pe Mântuitorul care s-a jertfit pentru păcatele mele”. „De aceea, am rătăcit și am umblat după pofta cărnii și a ochilor mult timp. Dar în timpul facultății, prin studiul Bibliei m-am pocăit și m-am născut iar. După câțiva ani, am primit chemare ca împreună cu soția mea Rebeca să venim în România ca misionari printre studenții români”.
Inițial voia să ajungă în Ungaria, dar problemele cu viza l-au îndreptat până la urmă spre țara noastră, pe care a ajuns să o cunoască și s-o iubească ca pe cea natală. Și asta în ciuda faptului că i-a cunoscut partea mai puțin frumoasă încă din primii ani ai șederii. „Nu am găsit orez în România și am fost în Ungaria să luăm 200 de kg. Iar în gară, pe peron, ne-a fost furat un sac. Cine știe ce or fi crezut oamenii că se află acolo”, se amuză David.
Credința care pune accentul pe botezul adulților
America a fost leagănul baptismului, iar de acolo credința s-a răspândit în toată lumea. Prima biserică baptistă a fost înființată de Roger Williams, în orașul Providence, statul Rhode Island, în 1639. Coreea de Sud, fiind sub influența SUA, a deschis larg porțile pentru misionarii creștini, iar până în 1950 se înființaseră deja 15 biserici.
În România, baptismul a pătruns în secolul al 19-lea, prin sfera de influență germană și ungară. În Vechiul Regat, cultul religios a început să fie promovat, spre sfârșitul secolului, de un dulgher german sosit din Germania. Confesiunea baptistă pune accentul pe botezul adulților, ce trebuie să aibă loc prin scufundare completă după mărturisirea credinței în Isus. În 2002, erau mai mult de 100 milioane de baptiști pe întreg globul și mai mult de 33 de milioane în America de Nord.
Articol preluat din EVZ.ro
Te-ar putea interesa și:
ÎNCEPUTURILE BAPTISMULUI MODERN ÎN ROMÂNIA (I)
ÎNCEPUTURILE BAPTISMULUI MODERN ÎN ROMÂNIA (II)
ÎNCEPUTURILE BAPTISMULUI MODERN ÎN ROMANIA (III). CONSTANTIN ADORIAN – EVANGHELIA TRECE LA ROMÂNI
La mulți ani, Mariana Caraman!
Mariana Caraman este coordonator de studiu biblic în Departamentul Femeilor Creștine Baptiste din Comunitatea de București, lider al surorilor din Biserica Creștină Baptistă „Nădejdea” București, realizator și redactor la Radio Filadelfia

Mariana Caraman (Foto: Marius Silveșan)
*

Cristian&Mariana Caraman (Foto: Marius Silveșan)
*

Dorothea, Cristi&Mariana Caraman (Foto: Marius Silveșan)
Mariana Caraman este licențiată în jurnalism la Universitatea de Vest Timișoara, profilul Științele Comunicării.
Absolventa în Teologie, specializarea studii Biblice, a Institutului Biblic “Precept Ministries” – SUA, 1991-1995.
Master în Teorie și Practică Educatională în cadrul programului ACSI – Teacher Training Program-USA, 1998 -2000
Este căsătorita cu Cristian Caraman și au împreună doi copii: Emanuel Cristian și Dorothea Lidia
Pe plan muzical aceasta a fost solistă în numeroase concerte și turnee, cu caracter creștin, în țară și străinătate, în SUA, Anglia, Ungaria, Austria, Germania și coristă în diferite formații corale bisericești din București, Ploiești, Timișoara, Craiova.
Realizator și redactor la postul de Radio Vocea Evangheliei, 1992-1996
Realizator și redactor la postul de Radio Filadelfia, 2010 – prezent
A publicat articole de specialitate în Revista Roua și Revista Familia Creștină
10 Eliezer E. Payano Mercado, Când oceanele cumplit vuiesc (30.12.2012)
Articole relaționate
1 CORUL BCB NĂDEJDEA BUCURESTI, SPUNE-MI ISTORIA LUI ISUS (30.12.2012)
2 CORUL BCB NĂDEJDEA BUCUREȘTI, HAI VENIȚI LA BETLEEM (30.12.2012)
3 CORUL BCB NĂDEJDEA BUCURESTI, AZI NE-A VENIT DIN CER MÂNTUIREA (30.12.2012)
4 TINERII BCB NĂDEJDEA BUCURESTI, ÎNDREAPTĂ-MI SPRE TINE INIMA (30.12.2012)
5 CRISTIAN CARAMAN, NU TE ÎNDOI CI CREDE (30.12.2012)
6 TINERII BCB NĂDEJDEA BUCURESTI, DOAMNE-ȚI DAU INIMA (30.12.2012)
7 EVA IANCHIȘ, COPILAȘ DRAGUȚ DIVIN (30.12.2012)
8 MARIANA&DOROTEEA CARAMAN, DOMNUL ESTE PĂSTORUL MEU (30.12.2012)


reprezentative din București Anul acesta, credincioșii bisericii și nu numai, au celebrat un secol de la înființare fapt ce a reprezentat un bun prilej de întâlnire și celebrare.



















