Psihoza sfârşitului lumii, care a însoţit finalul anului 2012, a inspirat secţiunea tematică de anul acesta a Festivalului Internaţional de Film Transilvania, ce va avea loc în perioada
31 mai – 9 iunie, la Cluj-Napoca, numită „This is the End“ („Acesta e sfârşitul“). Cele 12 filme, care concurează pentru Premiul FIPRESCI, vorbesc pe tonuri diferite despre apocalipse globale sau personale.

„Bătrâneţe, moarte, relaţii aflate pe ultima sută de metri, molime, lumi date peste cap sau care dispar. Voit sau nu, toată tevatura cu sfârşitul lumii din 2012 s-a tradus în diverse obsesii în filmele ultimilor ani, traversate de certitudinea că ceva sau cineva ajunge la capăt de drum. E un filon terminal care merge de la «Melancholia» lui Lars von Trier (foto) până la «Amour» al lui Michael Haneke, de la apocalipsa globală la cea personală. Asta îşi propune să exploreze secţiunea tematică «This is the End»”, spune directorul artistic al TIFF, Mihai Chirilov. „În mod evident, nu e o secţiune foarte optimistă, dar există şi filme care vorbesc despre sfârşit pe un ton mai puţin sumbru”, se arată
într-un comunicat al organizatorilor TIFF. O combinaţie de comedie morbidă şi SF metafizic, în tradiţia „Călăuzei“, de Andrei Tarkovski, „Me Too“ (regia Alexei Balabanov) trimite mai multe personaje, toate jucate de actori non-profesionişti, într-un bizar „turn al fericirii”, de unde nu mai există întoarcere. Filmul a fost proiectat în secţiunea Orizzonti, la Festivalul de la Veneţia. Din competiţia de la Veneţia vine şi „La cinquième saison“ (regia Peter Brosens şi Jessica Woodworth, prezenţi anterior în competiţia TIFF-ului cu „Altiplano“), despre o misterioasă calamitate naturală care dă peste cap viaţa tuturor, undeva în Munţii Ardeni: primăvara refuză să mai vină. Apocalipsa se apropie şi în „El Limpiador“ (regia Adrian Saba), când o molimă ciudată şi devastatoare cuprinde Lima.

Sfârşitul vieţii, sfârşitul iubirii

Cu gândul la sfârşit conduc o bătrână pe ultimul drum, mai lung decât le stă în puteri, sătenii din „Panihida“ (regia Ana Felicia Scutelnicu), un hibrid de ficţiune şi documentar despre ritualurile de înmormântare dintr-un sat basarabean. Decisivă este şi călătoria dură a celor cinci tineri evadaţi din închisoare din „Los Salvajes“ (regia Alejandro Fadel), film selecţionat în Semaine de la Critique, a Festivalului de la Cannes. Fără resurse şi fără repere, cei cinci se întorc unii împotriva celorlalţi. Despre durerea morţii şi puterea imaginaţiei, capabilă să-i menţină în viaţă pe cei dragi, vorbeşte prin trei poveşti diferite „Living“ (regia Vasili Sigarev), un film cu tuşe suprarealiste şi metafizice, proiectat la Rotterdam şi premiat de critică la Festivalul Filmului Central şi Est-European „goEast“.

„My only friend, the end“

O turbulentă poveste de dragoste trăieşte tânărul din „Hors les murs“ (regia David Lambert), care se aruncă cu capul înainte într-o fragilizantă relaţie de dependenţă, iar un cuplu căsătorit se destramă încet în „Lifelong“ (regia Asli Ozge), o radiografie clinică a unei separări, într-un decor elegant şi atent ales, într-un Istanbul atipic filmat. Un eseu fascinant despre moarte, văzută prin ochii unor adolescenţi care rătăcesc împreună printr-o pădure, „Leones“ (regia Jazmín López) aminteşte deopotrivă de Terrence Malick şi Gaspar Noé. Pasionant este şi thailandezul „36“ (regia Nawapol Tham­rongrattanarit), un film experimental despre sfârşitul memoriei, distins cu trofeul Festivalului Internaţional de Film de la Pusan.

În selecţia de 12 titluri intră şi două documentare: „Forget Me Not“ (regia David Sieveking), un film cu un subiect dramatic, dar plin de candoare şi umor, despre mama regizorului, bolnavă de Alzheimer, care moare încet şi se decuplează de restul lumii, şi „The Last Black Sea Pirates“ (regia Svetoslav Stoyanov), povestea dispariţiei unei lumi romantice, cea a piraţilor de Marea Neagră.