Hotnews.ro : Un studiu publicat în revista Nature arată că pandemia de COVID-19 a accelerat îmbătrânirea creierului, chiar și pentru cei care nu au fost infectați
Un studiu longitudinal realizat pe aproape 1.000 de adulți sănătoși a constatat că pandemia de COVID-19 a accelerat îmbătrânirea creierului acestora, relatează The Register.
Studiul intitulat „Accelerated brain ageing during the COVID-19 pandemic” (Îmbătrânirea accelerată a creierului în timpul pandemiei de COVID-19) a fost publicat marți în revista Nature Communications. (…)
Deși creierele par să fi îmbătrânit mai rapid în timpul pandemiei, studiul a constatat că doar participanții infectați cu COVID-19 între cele două scanări cerebrale au înregistrat un declin al unor abilități cognitive, cum ar fi flexibilitatea mentală și viteza de procesare a informațiilor.
„Aceasta sugerează că efectul în sine (în absența infecției) al pandemiei asupra îmbătrânirii creierului este posibil să nu producă simptome”, se arată în rezumatul publicat de Universitatea din Nottingham pentru studiu.
Partajează asta:
Amalia Preda, Poemul celui fără glas
Nu plânge, mamă! Ne vom revedea!
Un poem dedicat „celui fără glas”
Partajează asta:
News.ro: Guvernatorul Oklahomei Kevin Stitt promulgă o lege care interzice avortul de la fecundare
Guvernatorul statului Oklahoma Kevin Stitt a promulgat o lege care interzice orice avort – încă de la fecundare -, care transformă acest bastion conservator din sudul Statelor Unite în statul care deţine una dintre cele mai restrictive legislaţii în domeniul întreruprii voite a sarcinii, relatează AFP.
Partajează asta:
Colecționarul de istorie: Cum a înfruntat România tifosul în 1917. Doctori fugiți din spitale, bolnavi abandonați în gări.
Semnale fuseseră, și încă destule: epidemia de tifos care făcuse praf vecina Serbia în 1915-1016, tentativa de epidemie de holeră din Dobrogea în toamna lui 1916 – curajos stăpânită din timp de eroicul doctor Ioan Cantacuzino.
Dar statul român n-avusese ochi să vadă și urechi să audă. Politizate și corupte până-n vârful degetelor, instituțiile erau paralizate.
Iar când, în iarna 1916-1917, în Moldova a izbucnit tifosul, peste poporul român s-a abătut Iadul.
În ultima provincie încă neocupată de invadatorii germano-austro-ungaro-bulgaro-turci se înghesuiseră rămășițele armatei române, administrația și valurile de refugiați.
După dezastruoasele înfrângeri din Dobrogea, Transilvania și Țara Românească, situația era oricum la limită. În țară intraseră și un milion de soldați ruși, care preluaseră frontul. Hrana era puțină, oamenii luptau la propriu pentru o scândură deasupra capului, spitalele gemeau de răniți, mizeria era de nedescris.
Peste toate, iarna venise cu zăpezi și geruri cumplite.
Doctori fugiți din spitale, bolnavi abandonați în gări, antivacciniști avant la lettre. Cum a înfruntat România tifosul în 1917
Metehnele României din timpul Primului Război Mondial sunt încă prezente și astăzi. Și astăzi sunt numiți oameni în funcții publice pe criterii politice fără competențe profesionale, iar sistemul sanitar a fost surprins nepregătit la provocările epidemiei de Covid 19.
Partajează asta:
VictorKapra.ro – Despre răpirea vârstnicilor din casele lor și despre neghiobi ai comunicării oficiale
În plină pandemiei este nevoie și din partea autorităților de o comunicare clară, succintă și la obiect. Ne vom referi în acest caz la un subiect care a stârnit vii dezbateri în ultimele zile, cel al izolării celor peste 65 de ani, scoși din casele lor și plasați în carantină în spații special destinate acestui scop, precum hoteluri dezafectate.
Mulți cetățeni de peste 65 de ani au intrat în panică la zvonul care s-a răspândit ieri masiv, cum că ar putea fi scoși din propriile case, separați de familie și plasați în carantină în hoteluri dezafectate sau în alte locuri dubioase, din cauză de COVID-19.
Este adevărată sau falsă această informație rostogolită în a doua zi de Paște?
Cronologia faptelor ne poate lămuri întrucâtva.
Vă puteți lămuri asupra problemei în discuție accesând link-ul următor
Nu pot să trec peste concluziile postării:
Nu cred că vom asista la internarea masivă – cum au înțeles mulți – a vârstnicilor – „ca să scape de noi”. Nici nu ar fi posibil de administrat o astfel de acțiune în masă.
Însă niște neghiobi, incapabili să lege cuvintele în fraze logice, au reușit să stârnească panică și să genereze scenarii apocaliptice.
Partajează asta:
Newsweek.ro despre cazul pastorului Viorel Candrianu
Cazul pastorului Viorel Candrianu, testat pentru Covid 19 și trimis acasă să aștepte rezultatului, deși starea sa de sănătate nu era bună, este prezentat de ediția online a Newsweek România.
Viorel Candrianu, pastor la Biserica Baptistă din Ipotești, Suceava, a fost testat pentru coronavirus, dar a fost trimis acasă, în așteptarea rezultatului. A doua zi a murit, la Spitalul Județean Suceava.
Vezi articolul integral AICI
De asemenea, soția acestuia a fost internată!
Domnul să mângâie familia îndoliată.
Partajează asta:
Alex Tașcu – Mărturia vindecării de cancer
Alex Tașcu (www.infoo.ro)
Înregistrare realizată la Biserica Penticostală din Giurgiu, duminică, 29 martie 2015
Partajează asta:
România, prima ţară din Europa, dacă nu şi din lume, în ce priveşte telemedicina
Astăzi a fost lansat oficial un proiect implementat în România de către români. Telemedicină pune în legătură spitalul cu ambulanța aflată pe teren, permițând trimiterea unor date medicale, dar și coordonarea echipei de pe ambulanță.
„Telemedicina permite receptionarea la distanta a datelor legate de pacienti, respectiv diagnosticarea in timp real a pacientilor aflati in stare critica in locatii indepartate si care ar avea nevoie sa fie transportati in spitale ce beneficiaza de toate specialitatile medicale. Pot fi transmise si receptionate informatii despre parametrii vitali ai pacientilor – EKG, imagini radiologice si de ecografie.
Totodata, telemedicina permite schimbul de experienta intre cadre medicale aflate in centre diferite si consultarea unor specialisti pentru o a doua opinie, in cazuri de urgenta.” http://www.infoworld.ro/telemedicina.html
Pentru a înțelege impactul pe care acest sistem îl poate avea în medicina de urgență urmăriți înregistrarea video cu Raed Arafat.
Partajează asta:
O POVESTE care te lasă fără cuvinte. Miracolul cântecului unui frate care şi-a salvat surioara de la moarte
sfatulparintilor.ro
Sarcina a evoluat normal pentru Alina. Dupa un timp firesc, durerile nasterii au inceput sa se declanseze. La inceput contractiile erau la 5 minute, apoi la fiecare 3 minute, apoi din minut in minut. Dar complicatii serioase au aparut in timpul procesului nasterii si Alina a trebuit sa stea in travaliu ore intregi.
Intr-un final, dupa un travaliu foarte lung, surioara cea mica a lui Mihai s-a nascut. Dar starea ei de sanatate nu era deloc buna, era chiar grava. Ambulanta gonind in noapte cu viteza mare a dus nou nascutul in alta unitate spitaliceasca decat cea in care s-a nascut, cu o sectie de neonatologie de terapie intensiva unde putea beneficia de ingrijire medicala speciala pentru problemele de sanatate pe care bebelusul le intampina.
Zilele se scurgeau. Starea bebelusei se inrautatea. Medicii au fost nevoiti sa spuna parintilor faptul ca existe prea putine sperante de supravietuire pentru copilas. Alina si cu sotul ei, distrusi, au luat legatura cu cimitirul pentru detalii privind funeraliile celui de-al doilea copil al lor. Aveau deja aranjata o camera special pentru bebelusa acasa la ei, decorata si echipata cu toate cele necesare insa acum se aflau in tragica situatie de a se pregati pentru inmormantare.
Mihai, totusi, continua sa isi implore parintii sa il lase sa isi vada surioara mica. :Eu vreau sa ii cant! Vreau sa ii cant!” insista copilul. A doua saptamana la terapie intensiva pentru bebelusa si lucrurile se indreptau spre tragicul final… Mihai insista ca el trebuie sa ii cante surioarei sale, asa cum a facut tot timpul cat ea a stat in burta mamei, dar copiii nu sunt lasati sa intre la terapie intensiva.
Intr-un final, Alina a decis sa il ia pe Mihai la surioara bebelusa, indiferent daca li se permitea sau nu. Oricum, nu mai aveau nimic de pierdut. Daca nu era lasat sa isi vada surioara atunci, existau sanse mari ca sa nu o mai vada niciodata.
L-a imbracat intr-un costumas mai festiv, cam prea mare pentru el – doar doar o parea mai mare decat varsta sa de 4 ani – si s-au dus la sectia de terapie intensiva. Arata ca un cos de rufe mergator. Asistenta sefa a vazut ca e un copil mic acolo si a racnit: “Scoateti copilul acela de acolo! Copiii nu au voie aici!!”. Instinctul matern s-a trezit in Alina care altfel era extrem de manierata si respecta toate regulile si cu o voce ferma si buzele stranse, spuse: “Nu va pleca de aici pana cand nu ii va canta surioarei sale”. Apoi Alina il duse pe Mihai pana la locul unde era surioara sa.
Mihai se uita la micul suflet ce se lupta sa traiasca si care era pe cale sa piarda batalia pentru viata. Dupa o vreme de tacere si de privit, el incepu sa cante, incet, soptit. Cu vocea inocenta si curata a varstei sale de 4 ani, se auzira cuvintele cantecelului pe care el i l-a cantat surioarei sale luni de zile aflata dincolo de burta mamei lor: “Tu esti raza mea de soare; singura raza de soare; tu ma faci fericit cand afara e urat…”.
Uluitor, imediat bebelusa a parut ca a avut o reactie. Aparatul de masurat pulsul ei a indicat o crestere puternica a pulsului dupa care din nou s-a diminuat…
“Continua sa ii canti, Mihai…” ii zise Alina, cu ochii plini de lacrimi.
“Nu vei sti, draga mea, cat de mult de iubesc, nu ii lasa sa imi ia raza de soare”… continua Mihai sa cante versurile melodiei sale invatate de la radio.
Mihai continua sa cante si sa repete aceleasi versuri si aceeasi melodie si, pe masura ce ii canta, respiratia bebelusei a inceput sa se regleze si a devenit fina si usoara ca un tors de pisica.
“Continua sa canti, dragul meu…”
“Noaptea trecuta, draga mea, in timp ce dormeam, am visat ca te tineam in brate”… continua Mihai melodia…
Surioara lui Mihai a inceput sa aiba pulsul mai crescut, sa se relaxeze si vindecarea sa puna incet incet stapanire peste ea.
“Nu te opri din cantat, Mihai…”. Lacrimile acum pusera stapanire nu doar pe mama copiilor ci si pe asistentele de la terapie intensiva.
“Tu esti raza mea de soare, singura mea raza de soare, nu ii lasa sa imi ia raza de soare niciodata…” canta micul baietel cantecul lui preferat.
A doua zi, chiar a doua zi, bebelusa a fost declarata apta de a parasi spitalul.
Publicatia locala a denumit cazul “Miracolul cantecului unui frate”. Personalul medical l-a numit simplu un miracol. Iar Alina l-a numit miracolul iubirii lui Dumnezeu…
Nu renunta niciodata la oamenii pe care ii iubesti… Iubirea este incredibil de puternica.
Sursa: sfatulparintilor.ro via http://epresa.md
Istorie Evanghelica 