Mihai Răzvan Ungureanu. Sursa foto: Gazeta de Nord-Vest Satu Mare
Perceptia românilor asupra comunismului
Cel de-al patrulea sondaj de opinie privind percepţia românilor asupra comunismului, realizat de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc şi Centrul de Sondare a Opiniei Publice în noiembrie-decembrie 2011, a avut următoarele teme principale:
revoluţia din decembrie 1989,
consecinţele instaurării regimului comunist asupra minorităţilor etnice şi religioase,
restituirea proprietăţilor confiscate,
informarea prin intermediul posturilor de radio străine înainte de decembrie 1989,
influenţa trecutului comunist asupra societăţii de astăzi.
Rezultatele sondajului sunt disponibile la dreasa de mai jos:
http://www.crimelecomunismului.ro/pdf/ro/sondaj/interpretare_sondaj.pdf
Partajează asta:
Call for papers: History of Communism in Europe, new series, vol. III/2012
The forthcoming issue of History of Communism in Europe will focus on the topic of Communism, Nationalism and State Building in Post-War Europe. The emergence of communism as praxis after the Second World War overlapped with the need of certain nations to reinforce their claim for statehood. This gave rise to a series of historical phenomena that reshaped post-war Europe. In this context, any research on these transformations must address a series of questions: What is the role of national ideology in postwar state formation? How do various ideologies (e.g. communism and nationalism) interact in the complex processes presupposed by state building? Is there a pattern of state formation in communist Europe in comparison with Western Europe or elsewhere? If so, which were the short and long term consequences of it within a post-conflict landscape? Which narratives of identity were employed as post-1945 Europe took shape? Which were the incumbent tensions as a Soviet bloc of socialist nations came about? Nevertheless, the main issue to be addressed remains that of the differences that appeared from 1945 onwards between the institutionalization of communist polities on the basis of national communities and the consolidation of a supposedly unitary camp of Marxist-Leninist regimes. Moreover, at the end of the day, the legacies of the second half of the twentieth century could be better explained if analyzed from the point of view of the tribulations of nationalizing nation-states (to use Rogers Brubaker’s coinage) across the East and West divide.
The next issue of History of Communism in Europe welcomes original contributions that discuss and engage such general issues apparent from the interplay of communism and nationalism in the context of state-building. Ideally, the authors should address the topics in question from a comparative viewpoint. The editors encourage young scholars, in particular, to make use of historical, cultural, and political information recently available with the gradual opening of the archives in Romania, Hungary, Czech Republic, Slovakia, Bulgaria, Poland, former GDR or various states of the former Yugoslavia and the USSR.
Senior scholars, junior researchers and PhD students are invited to submit their proposals on one of the following topics:
- Internationalism vs. Nationalism
- Sovietization and Empire Building in Eastern Europe
- Socialist Nations and Contemporary Theories of Nationalism
- Socialist Patriotism and Soviet Hegemony
- Nation Building in Post-war Europe
- Cultural Transfers
- Politics of Homogenization
- Narratives of Identity in Literature, Science, and the Arts
- Ethnic Minorities, Self-determination, and Socialist States
- Myths of Origins: Continuities Beyond 1945
- Communist Constitutions
- Modernity, nationalism and communism
The contributors are kindly asked to write abstracts that do not exceed 500 words. Deadline: April 1st, 2012.
You may submit your proposals at: office@iiccr.ro ormarius.stan@iiccr.ro
Selected authors will be notified by April 15th. The deadline for the final draft of the paper is June 1st, 2012.
Selected authors will be notified by April 15th. The deadline for the final draft of the paper is June 1st, 2012.
Partajează asta:
Cine este Mihai Răzvan Ungureanu, premierul desemnat de Traian Băsescu
Fost ministru al Afacerilor Externe si actual sef al Serviciului de Informatii Externe, Mihai Razvan Ungureanu a fost desemnat, luni seara, de presedintele Traian Basescu sa formeze un nou Cabinet, dupa depunerea mandatului de catre Executivul condus de Emil Boc.
Profil Mihai Razvan Ungureanu, seful SIE
Fost ministru de Externe (2004 – 2007)
43 de ani, nascut la Iasi, e casatorit si are un copil.
Formare profesională:
· 1994-2004, Facultatea de Istorie, Universitatea “Al. I. Cuza”, Iaşi (doctorat);
· 1992-1993, Centre for Jewish and Hebrew Studies, asociat St. Cross College, University of Oxford, Marea Britanie (studii postuniversitare);
· 1988-1992, Facultatea de Istorie-Filosofie, Universitatea “Al. I. Cuza”, Iaşi;
· 1983-1987, Liceul de matematică fizică “C. Negruzzi”, Iaşi.
Activitate diplomatică:
· Coordonator adjunct, Iniţiativa de cooperare pentru Europa de Sud-Est, Viena, martie 2007-decembrie 2007;
· Ministrul afacerilor externe, România, decembrie 2004 – martie 2007;
· Coordonator adjunct, Iniţiativa de Cooperare pentru Europa de Sud-Est, Viena, 2003-2004;
· Director general – Emisar special al Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est, 2001-2003;
· Secretar de stat, Ministerul Afacerilor Externe, România, 1998-2001.
Carieră academică:
· Facultatea de Istorie, Universitatea “Al. I. Cuza” Iaşi:
· 1992-1995, preparator universitar, Istoria Modernă a României;
· 1995-1998, asistent universitar, Istoria Modernă a României;
· 1998-2004, lector universitar, Istoria Modernă a României;
· 2004-2006, conferenţiar universitar, Istoria Modernă a României;
· Facultatea de Istorie, Universitatea Bucureşti:
· din 2007, profesor universitar, Istoria Modernă a României.
Activitate ştiinţifică:
· Membru al Societăţii Române de Heraldică, Sigilografie şi Genealogie a Academiei Române, filiala din Iaşi (din 1993), membru al board-ului ştiinţific al Fundaţiei Soros pentru o Societate Deschisă, Iaşi – Bucureşti (1996-1998), director al Centrului de Studii Româneşti din Iaşi al Fundaţiei Culturale Române (1996-1999), membru al European Association for Jewish Studies din Oxford, Marea Britanie (1997-2007), Senior Fellow al Oxford Centre of Jewish and Hebrew Studies, St. Cross College, University of Oxford, Marea Britanie (1998-2007) membru al Consiliului Institutului de Studii Genealogice şi Heraldică “Sever Zotta” din Iaşi (din 1998), Preşedintele Institutului Român de Studii Strategice (2001-2007), membru al board-ului “Colegiului Noua Europă”, Bucureşti (2002-2007), membru al board-ului The Romanian Journal of European Studies (din 2002), membru al board-ului Ştiinţific al Centrului de politici de securitate, Szeged, Ungaria (2003-2007), director al Centrului de Studii Ebraice, Facultatea de Istorie, Universitatea “Al. I. Cuza”, Iaşi (din 2004).
Distincţii:
· Cavaler al Ordinului Naţional „Steaua României” (România, 2008);
· Mare Ofiţer al Ordinului Naţional „Pentru Merit” ( România, 2000);
· Mare Ofiţer al Ordinului „Meritul Diplomatic” (România, 2007); membru în Consiliul de Onoare al Ordinului „Meritul Diplomatic” (din 2008);
· Comandor cl. I al Ordinului Regal „Dannebrog” (Danemarca, 2000);
· Ordinul Naţional „Steaua României” în grad de ofiţer (România, 2011).
Partajează asta:
Concurs de proiecte în cadrul Programului anual de sprijinire a cultelor religioase recunoscute de lege
1. Autoritatea Contractantă:
Judeţul Harghita prin Consiliul Judeţean Harghita, Miercurea Ciuc, Piața Libertăţii nr.5, Cod Fiscal 4245763, tel. 0266-207720, fax 0266-207725.
2. Solicitanţii pot fi:
- cultele religioase recunoscute de lege care îşi desfăşoară activitatea în raza administrativ-teritorială a judeţului Harghita.
3. Reglementări legale privind acordarea de finanţare nerambursabilă:
- Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare,
- Ordonanţa Guvernului nr. 82/2001 privind stabilirea unor forme de sprijin financiar pentru unităţile de cult aparţinând cultelor religioase recunoscute din România, cu modificările şi c
Catedrala ortodoxă din Miercurea Ciuc. Image via Wikipedia
ompletările ulterioare,
- Hotărârii Guvernului nr. 1470/2002 privind aprobarea normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 82/2001, cu modificările şi completările ulterioare,
- Legii nr.52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică, cu modificările şi completările ulterioare;
4. Se acordă finanţare nerambursabilă pentru activităţi întreprinse în judeţul Harghita, care vizează:
- renovare sau construire casă mortuară
5. Durata programului:
Anul 2012.
6. Locul și data limită de depunere a propunerilor de proiecte:
Solicitantul va depune propunerea de proiect la registratura Consiliului Judeţean Harghita, Miercurea Ciuc, cod poștal 530140, Piața Libertăţii nr. 5, Biroul 23 respectiv şi sub formă electronică pe adresa email lukacslevente@judetulharghita.ro. Data limită pentru depunerea propunerilor de proiecte: 10 februarie 2012, orele 16.00.
7. Solicitarea finanţării nerambursabile:
Documentaţia de solicitare a finanţării nerambursabile constând în Ghidul solicitantului şi Cererea de finanţare, se pot procura de la sediul Consiliului Judeţean Harghita, Miercurea-Ciuc, Piața Libertăţii nr. 5, camera 300, persoana de contact: Lukács Levente, telefon 207700, interior 1515 şi de pe site-ul www.judetulharghita.ro
Informaţii suplimentare:
Partajează asta:
Îndoctrinare idolatră a copiilor nazisti
În cadrul filmului 180, care poate fi vizionat AICI, se aduce in discutie persoana lui Isus în apărarea lui Hitler. Interesant este faptul că în nazism, care se pretindea a fi o doctrină mesianică, îndoctrinarea începea de la cei mici și continua cu cei mari. Cântarea de mai jos, trimisă de Iosua Faur, este un exemplu clasic de îndoctrinare idolatră a copiilor naziști. Hitler ia locul lui Isus în această cântare care exprimă destul de evident faptul că nazismul se pretindea un înlocuitor pentru creștinism, putând fi considerat datorită caracteristicilor sale o religie politică.
Cântarea de sub nr. 382 –
„We are the happy Hitler Youth;
We have no need for Christian virtue;
For Adolf Hitler is our intercessor
And our redeemer.
No priest, no evil one
Can keep us
From feeling like Hitler’s children.
No Christ do we follow, but Horst Wessel!
Away with incense and holy water pots.”
We have no need for Christian virtue;
For Adolf Hitler is our intercessor
And our redeemer.
No priest, no evil one
Can keep us
From feeling like Hitler’s children.
No Christ do we follow, but Horst Wessel!
Away with incense and holy water pots.”
„Cel Care ne întăreşte împreună cu voi, în Cristos, şi Care ne-a uns, este Dumnezeu.”
Partajează asta:
„Scrisoarea celor 6“ adresată lui Nicolae Ceauşescu (martie 1989)
Partajează asta:
Jan Hus – 1954 (English subtitles)
Partajează asta:
1968 Invasion of Prague
În cadrul unor discuții deosebit de interesante avute cu domnul Paul Chișu depspre care puteți citi aici și aici, legate de cartea lui Larry Watts, Ferește-ma Doamne de prieteni, precum și de relațiile externe ale Uniunii Baptiste în perioada comunistă am ajuns inevitabil și la poziția lui Ceaușescu și momentul 1968. Din acest motiv, m-am gândit că ar fi util să rememorăm ceea ce s-a întâmplat în 1968 și care a fost reacția României la momentul respectiv.
1968 Invasion of Prague
*
Reacția României (discursul lui Ceaușescu din Piața Palatului)
Anul 1968 este considerat anul de glorie al lui Ceaușescu deoarece atunci adeziunea populară se afla la cele mai înalte cote.
Despre anul 1968 a scris și profesorul Mihai Retegan în cartea, 1968 din primăvară până în toamnă, carte în care este prezentată și reacția americanilor. Aceștia prin vocea președintelui Lyndon Johnson ar fi spus ceva de genul: „nu zloboziți câinii războiului” expresie prin care le transmitea rușilor să nu atace România. Rușii nu au atacat România pentru că aceasta nu reprezenta o amenințare la adresa sistemului comunist precum Cehoslovacia. Spre deosebire de Dubcek, Ceaușescu nu a contestat sistemul ci numai hegemonia sovietică. Prin asta ne referim la faptul că el nu a vrut să iasă din sistemul comunist, dovadă și politica pe care a dus-o în interior.
Partajează asta:
Exprimarea convingerilor religioase în cursa prezidentială si votul populatiei
LifeWay Research a realizat un sondaj de opinie pentru a determina ce influență are asupra votului exprimarea convingerilor religioase în cursa prezidențială din America.
Rezultatele sunt exprimate prin intermediul graficului de mai jos.
Istorie Evanghelica 