Organizarea administrativa a Romaniei (1950-1952)
Prin Legea Nr. 5/6 septembrie 1950 s-a realizat după model sovietic raionarea administrativ economică a teritoriului național. legea prevedea desființarea unităților teritorial-administrative tradiționale: județele, plasele și comunele, țara fiind împărțită în regiuni și raioane.
- 6 septembrie 1950 – Prin Legea nr.5 au fost desființate cele 58 de județe (ca și cele 424 plăși și 6.276 de comune rurale și urbane), fiind înlocuite cu 28 de regiuni [1] (compuse din 177 de raioane, 148 de orașe și 4.052 de comune).
- 19 septembrie 1952 – Prin Decretul 331 a fost modificată Legea nr. 5/1950 astfel încât, prin comasare, numărul de regiuni a fost redus la 18: Arad, Bacău, Baia Mare, Bârlad, București, Cluj, Constanța, Craiova, Galați, Hunedoara, Iași, Oradea, Pitești, Ploiești, Stalin, Suceava, Timișoara și, pentru prima dată după unire, o entitate administrativă creată pe criterii etnice, Regiunea Autonomă Maghiară [2].
- 10 ianuarie 1956 – Prin Decretul 12 a fost modificată din nou Legea nr. 5/1950 desființându-se regiunile Arad și Bârlad [3].
- 24 decembrie 1960 – Prin Legea nr. 3 s-au făcut redistribuiri de teritorii și redenumiri de regiuni. Entitatea administrativă maghiară a fost redenumită Regiunea Mureș-Autonomă Maghiară, modificându-i-se, totodată, și teritoriul. În final numărul regiunilor s-a redus la 16.
- 16 februarie 1968 – Prin Legea nr. 2 s-a revenit la împărțirea administrativ – teritorială a țării pe județe. În 14 ianuarie 1968 a fost publicată o hartă – proiect cu 35 de județe, care a fost discutată în organizațiile partidului comunist, suferind unele modificări. Rezultatul final, substanțial diferit de situația tradițională, anterioară anului 1950, a cuprins 39 județe, municipiul București, 236 orașe, dintre care 47 de municipii și 2706 comune având în componență 13149 sate.[4]
Note
- ^ Harta României cu prima împărțire pe regiuni (1950 – 1952)
- ^ Constituția Republicii Populare Române, 1952, art. 18
- ^ Decret nr. 12 cu privire la modificarea Legii nr. 5/1950 pentru raionarea administrativ-economică a teritoriului RPR. Buletinul Oficial al R.P.R., nr. 1, 10. ianuarie 1956
- ^ Giurescu, Constantin C.; Giurescu, Dinu C. – Scurtă istorie a românilor, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1977, pag. 368
http://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Administrative_map_of_Romania,_1950-1952.svg
Vezi și
Reorganizarea administrativ-teritorială a României 2011.
Partajează asta:
Evenimentele lumii, prin filtrul religiei, la CNN
CNN este cunoscut ca un canal de știri, analize și informații cu o mare autoritate în lume. Săptămâna trecută s-a împlinit un an de când a fost lansat, în cadrul site-ului, blogul despre credințe.
Un an de activitate a însemnat 1840 de articole, o medie de 5 postări pe zi, care au atras în total peste 450.000 de comentarii. Unele postări au fost despre ateism, altele despre evenimente ale lumii sau despre interpretări ale Bibliei. Editorii blogului au tras 10 concluzii despre legăturile între evenimente lumii și credințele oamenilor.
1. Orice eveniment major are și o dimensiune religioasă. Ele pot fi tot atât de diferite precum blocarea minerilor chilieni în subteran, tentativa de asasinare a unui politician american sau un campionat sportiv.
2. Ateii sunt cei mai activi comentatori în probleme religioase. Prima postare a blogului de religie a atras comentarii precum „nu aveți și un blog al poveștilor de adormit copiii?”. Un alt comentator se aștepta ca la știri să afle despre oamenii de știință care au creat prima celulă artificială. „Aceasta ar fi fost o știre extraordinară. Ce am primit în schimb? Un blog de religie. Patetic.” O cititoare acuză radicalismul religios și întreabă „pot avea știri care să nu-i alimenteze pe zeloți?”
3. Oamenii sunt încă profund interesați de Biblie, despre sensul și originile ei. Deși veche, Biblia încă fascinează și este evident că ea alimentează cele mai tensionate dezbateri. O o postare despre poziția biblică asupra homosexualității a atras peste 4000 de comentarii, devenind cea mai citită postare de pe tot site-ul CNN în acea zi.
4. Majoritatea americanilor nu au habar despre ce scrie în Biblie, în ciuda apetitului pentru Biblie și pentru subiectele la care aceasta ar avea ceva de spus.
5. Este imposibil să înțelegi multe dintre știrile zilei dacă nu ai cunoștințe din domeniul religiei. De ce a început revoluția din Egipt vinerea? De ce a fost Osama îngropat atât de repede? Nu poți răspunde acestor întrebări fără să știi aportul religiei în viața societății.
6. Indiferent unde se situează în spectrul credințeilor, oamenii urmăresc să își explice credința pe înțelesul tuturor. Tendința s-a observat înd reptul tuturor oamenilor, fie ei fundamentaliști creștini, atei sau păgâni.
7. Americanii încă acceptă greu Islamul. La 10 ani după atacurile de la World Trade Center, când Islamul a intrat în centrul atenției, religia mondială de 1,5 miliarde de credincioși este încă una care răzbate greu în America. Moscheea de la Ground Zero, arderea Coranului, revoluțiile din lumea arabă și regimurile ce se vor instala după ele au fost și vor mai fi subiecte de discuții tensionate.
8. Chiar dacă Dumnezeu nu previne dezastrele naturale, religia este întotdeauna o parte semnificativă a răspunsului în fața nenorocirilor, de la tsunami la tornade.
9. Mișcările apocaliptice vin și pleacă. Apocalipticii de pe 21 mai au atras interesul printr-o mediatizare excesivă, dar nu au fost nici primii și nici ultimii.
10. Majoritatea americanilor nu știu că Obama e creștin. Aceasta este concluzia sondajele, în ciuda știrilor conform cărora relația între Obama și biserica creștină a fost suficient de mediatizată, negativ și pozitiv.
Partajează asta:
Memorialul Durerii – Episodul 36 – Un ziar de la Bucuresti la Washington
Pentru a viziona integral cele 36 de episoade accesați
https://istorieevanghelica.ro/memorialul-durerii/
Partajează asta:
Reorganizarea administrativ-teritoriala: Vezi cum vor arata cele opt noi judete cu capitalele lor, principalele orase, datele demografice si economice
HotNews.ro a realizat o serie de harti detaliate cu noua impartire administrativ-teritoriala a Romaniei dupa care s-ar putea derula alegerile locale din 2012. Potrivit unor surse din PDL, cele opt judete ar urma sa fie trasate dupa conturul actualelor regiuni de dezoltare si ar putea sa se numeasca Moldova de Nord, Moldova de Sud, Muntenia, Oltenia, Banat, Crisana, Centru si Bucuresti. Numele judetelor inca nu sunt stabilite oficial.
Actuala regiune de dezvoltare Nord-Est va deveni Judetul Moldova de Nord si va ingloba actualele judete Suceava, Botosani, Neamt, Iasi, Bacau si Vaslui. In ceea ce priveste aportul la PIB-ul Romaniei, potrivit datelor Comisiei Nationale de Prognoza (CNP), procentul estimat pentru Moldova de Nord in 2011 ar urma sa fie circa 10,17%. Cel mai mare oras al noului Judet este Municipiul Iasi care are 308.843 de locuitori.
Dintre toate judetele propuse, Moldova de Nord are cea mai mare populatie – 3.836.875 locuitori – si o suprafata de 30.949 kmp.
In ceea ce priveste capitala viitorului judet, secretarul general al PDL, Ioan Oltean a spus ca aceasta va fi Municipiul Iasi.
Moldova de Sud este singurul judet nou care va avea in componenta judete din trei zone istorice diferite, Moldova, Muntenia si Dobrogea. Judetul va fi compusa din actualele judete: Vrancea, Galati (Moldova), Buzau, Braila (Muntenia), Tulcea si Constanta (Dobrogea).
In ceea ce priveste aportul estimat la PIB-ul tarii in 2011, Moldova de Sud ar urma sa aduca 10,50%. Populatia noului judet este de 2.932.124 locuitori si suprafata este de 35.770 kmp. Cel mai mare oras al noului judet este Municipiul Constanta (302.171 locuitori), urmat indeaproape de Municipiul Galati (291.354 locuitori).
Capitala noului judet va fi Constanta. Aportul judetelui Constanta la PIB-ul tarii ar urma sa fie de 21,73 miliarde de lei in 2011.
Dintre toate judetele propuse, Moldova de Nord are cea mai mare populatie – 3.836.875 locuitori – si o suprafata de 30.949 kmp.
In ceea ce priveste capitala viitorului judet, secretarul general al PDL, Ioan Oltean a spus ca aceasta va fi Municipiul Iasi.
Moldova de Sud este singurul judet nou care va avea in componenta judete din trei zone istorice diferite, Moldova, Muntenia si Dobrogea. Judetul va fi compusa din actualele judete: Vrancea, Galati (Moldova), Buzau, Braila (Muntenia), Tulcea si Constanta (Dobrogea).
In ceea ce priveste aportul estimat la PIB-ul tarii in 2011, Moldova de Sud ar urma sa aduca 10,50%. Populatia noului judet este de 2.932.124 locuitori si suprafata este de 35.770 kmp. Cel mai mare oras al noului judet este Municipiul Constanta (302.171 locuitori), urmat indeaproape de Municipiul Galati (291.354 locuitori).
Capitala noului judet va fi Constanta. Aportul judetelui Constanta la PIB-ul tarii ar urma sa fie de 21,73 miliarde de lei in 2011.
Muntenia, noul judet din partea de sud a tarii cuprinde sapte judete din jurul zonei Capitalei – Arges, Dambovita, Prahova, Teleorman, Girugiu, Ialomita si Calarasi. Noul judet va fi al doilea ca marime a poluatiei cu 3.485.759 locuitori pe o suprafata de 34.450 kmp.
In ceea ce priveste economia, in 2011, raportul judetului Muntenia la PIB-ul tarii in 2011 ar urma sa fie de 13,32%. Aici, judetele Arges (22,15 mld lei) si Prahova (21,65 mld lei) au cea mai mare contributie.
Potrivit lui Ioan Oltean, capitala Munteniei va fi Municipiul Ploiesti (229.285 locuitori).
Judetul Oltenia este format din actualele judete Mehedinti, Gorj, Valcea, Dolj si Olt. Noul judet are o populatie de 2.394.895 de locuitori si o suprafata de 31.211 kmp. Aportul Oltenie la PIB-ul tarii in 2011 ar urma sa fie de 7,64%.
In ceea ce priveste posibila Capitala a judetului, Ioan Oltean a anuntat ca aceasta va fi Municipiul Craiova, orasul cu cei mai multi locuitori (298.928). Judetul Craiova aduce cel mai mult la PIB (13,53 mld lei) din toata regiunea.
Judetul Bucuresti este cel mai mic din punct de vedere al suprafetei, doar 1.811 kmp, insa numarul de locuitori este comparabil cu cel al celorlalte judete, 2.231.961 locuitori. Aportul jduetului la PIB-ul Romaniei in 2011 este estimata la 25,8%, cea mai mare contributie avand-o, evident, Municipiul Bucuresti cu 123,7 mld. lei, aproape cat totalul urmatoarelor cinci judete (Timis, Cluj, Arges, Constanta si Prahova) clasate in topul PIB-ului in 2011.
Judetul Banat va cuprinde judetele Timis, Arad, Hunedoara si Caras-Severin. In ceea ce priveste demografia, judetul va avea cel mai mic numar de locuitori – 1.940.187, si o suprafata de 32.034%. Aportul judetului la PIB-ul tarii in 2011 este asteptats a fie de 9,95%.
Potrivit lui Oltean, capitala noului judet va fi Timisoara, (311.586). Potrivit CNP, dintre toate judetele actuale din zona, judetul Timis are si cea mai mare contributie la PIB in 2011 (24,96 mld lei). Aici, presedintele CJ este democrat-liberalul Constantin Ostaficiuc, insa primaria municipiului este a lui Gheorghe Ciuhandu (PNL*PNT-CD*FDGR).
Viitorul judet Crisana va ingloba actualele judete Bihor, Satu-Mare, Salaj, Cluj, Maramures si Bistrita-Nasaud. Crisana are o populatie de 2.737.400 locuitori, iar suprafata noului judet este de 34.159 kmp. Potrivit datelor Comisiei Nationale de Prognoza, aportul judetului in 2011 la PIB-ul tarii va fi de 11,5%, cel mai mult contribuind judetul Cluj cu 23,73 miliarde de lei.
Potrivt lui Ioan Oltean, capitala noului judet va fi Municipiul Cluj-Napoca (306.474 locuitori).
Judetul denumit generic „Centru” cuprinde sase judete actuale: Alba, Sibiu, Mures, Harghita, Covasna si Brasov. Noua unitate administrativ-teritoriala ar urma sa aiba o populatie de 2.638.809 de locuitori si o suprafata de 34.100 kmp. Aportul la PIB in 2011 ar urma sa fie de 11,12%.
Capitala ar urma sa fie Municipiul Brasov – 278.048 locuitori.
Judetul „Centru” aduce si cele mai multe controverse in Coalitia de Guvernare, avand in vedere ca UDMR isi doreste ca judetele actuale Mures, Harghita si Covasna, judete cu o puternica prezenta maghiara, sa formeze singure o unitate administrativ-teritoriala.
Harti realizate de HotNews.ro cu sprijinul ESRI Romania.
Sursa: http://www.hotnews.ro
Partajează asta:
Memorialul Durerii – Episodul 33 – Doinea Cornea
Pentru a viziona integral cele 35 de episoade accesați
https://istorieevanghelica.ro/memorialul-durerii/
Partajează asta:
Bisericile din Cuba intră în era post-Fidel Castro
Relațiile dintre bisericile din Cuba și statul ateist se dezgheață în era post-Fidel Castro. Cel mai bun exemplu este fratele fostului lider, care recunoaște nevoia binecuvântării bisericii.
La finalul lunii mai, timp de o săptămână, s-a desfășurat vizita unei delegații a Consiliului Mondial al Bisericilor în Cuba. Vizita a fost ocazionată de aniversarea a 70 de ani de activitate ai Consiliului Bisericilor din Cuba. Statul cubanez este oficial unul ateist, din anul 1959, însă în ultimii ani relațiile între guvern și reprezentanții religiei s-au dezghețat, afirmă secretarul general al CMB, Rev. Olav Fyske Tveit în cadrul unui interviu oferit ENInews.
Raul Castro, actualul președinte și fratele fostului lider cubanez Fidel, a participat la serviciul de închinare organizat cu ocazia vizitei reprezentanților CMB la catedrala episcopală (foto). „Avem nevoie de binecuvântările voastre mai mult decât oricând”, ar fi spus Raul Castro, citat de Tveit.
Bisericile din Cuba caută moduri prin care „să dea mărturie creștină cu integritate”, într-o societate controlată de stat, fără libertate de exprimare, afirmă Tveit. Astfel ele se implică în viața socială și în educație, în promovarea acțiunilor de protecție a mediului. Două capitole speciale sunt negocierile cu autoritățile cubaneze pentru eliberarea prizonierilor politici sau negocierile cu SUA pentru drepturi ale unor prizonieri cubanezi aflați în închisori americane.
Cuba are o populație de 11,4 milioane de locuitori și aproximativ 70% sunt catolici, alături de care trăiesc ortodocși, luterani, reformați, neo-protestanți sau alte religii cu rădăcini africane.
Partajează asta:
Memorialul durerii – Episodul 28- Evadarile din gulag – Ion Ioanid
Pentru a viziona integral cele 35 de episoade accesați
https://istorieevanghelica.ro/memorialul-durerii/
Partajează asta:
Interview with Billy Graham in Christianity Today
Billy Graham
In our January interview with Billy Graham, the legendary evangelist spoke candidly about his involvement in politics during his career, the good and bad in growing older, and what he believes to be the most important issues facing evangelicals today.
http://christianitytoday.imirus.com
Partajează asta:
Guvernul Vietnamez propune noi legi de restrictionare legala a religiei
Guvernul Vietnamez îşi propune să introducă o serie de noi amendamente la legile existente, care vor restrânge în continuare libertatea religiei, precum şi a tuturor celorlalte activităţi legate de Biserică în această ţară.
Cardinalul Jean Botez Pham Minh Man, Arhiepiscop de Saigon, a declarat într-o scrisoare către primul-ministru vietnamez că aceste modificări reprezintă “un uriaş pas înapoi”, în comparaţie cu varianta de lege originală.
În esenţă, modificările propuse de decret reflectă dorinţa guvernului de a restabili mecanismul de cerere şi de acordare a dreptului la activităţi religioase. Astfel, acordarea drepturilor legitime ale cetăţenilor se mută în mâinile unor oficiali guvernamentali care ar putea să-şi dea acordul sau nu, prevalandu-se de unele proceduri birocratice”.
„Un guvern din oameni şi pentru oameni” se va transforma într-un „Dumnezeu al ţării”, în mâinile căruia se află toate drepturile, acordând sau refuzând oamenilor dreptul la spiritualitate, a avertizat el.
Introducerea unui text precum „abuzarea de credinţă şi religie”, o exprimare nedeterminată şi susceptibilă de interpretări diverse, conform episcopilor catolici, va plasa în mâinile oficialilor dreptul de a cataloga o acţiune ca fiind o activitate religioasă legitimă sau în afara legii.
Având în vedere legătura specială cu Vaticanul şi cu Biserica Catolică Universală, în general, dispoziţiile care reglementează implicarea străină religioasă par a avea o importanţă deosebită pentru Biserica Catolică Vietnameză. Guvernul Vietnamez impune ca oferirea titlurilor religioase (de episcop, cardinal), trebuie să aibă aprobarea acestuia, oferind astfel un drept de veto guvernului, asupra numirilor episcopale. În repetate rânduri, în trecut, Guvernul şi-a exercitat dreptul de veto în respingerea candidaţilor propuşi de către Vatican.
Proiectul de lege susţine că organizaţiile religioase „cu activităţi internaţionale trebuie să respecte politicile de stat şi preceptele, şi trebuie să informeze Comisia pentru Afaceri Religioase de orice instrucţiuni primite de la organizaţiile religioase străine, şi apoi să respecte instrucţiunile emise de către comisie”. Participarea la astfel de activităţi trebuie să fie aprobata de către Comitetul pentru Afaceri Religioase. Orice ajutor primit de la organizaţiile străine religioase trebuie să fie aprobat, de asemenea, de către Comitetul de Afaceri Religioase de Stat.
Pe scurt, modificările proiectului, astfel cum au fost criticate de Cardinalul Jean Botez Pham, menţin totodată restricţiile dure anterioare privind libertatea religioasă, dar solicită în plus noi proceduri administrative prin care să “se ceară permisiuni”.
Partajează asta:
Lansarea cartii Rascumpararea memoriei la Aeropagus Timisoara transmisa live
Vasilică Croitor, scrie pe site-ul său că organizatorii de la Centrul Areopagus Timișoara i-au confirmat transmiterea live a manifestării prilejuită de lansarea cărții Răscumpărarea memoriei.
Cei care vizionează pot trimite întrebări prin email la adresa rascumpararea.memoriei@gmail.com
În fucție de evoluția serii, scrie Vasilică Croitor, vom încerca să răspundem și la unele dintre întrebările trimise online.
Pentru a urmări transmisiunea, accesati linkul ACESTA sau apăsați pe afiș.
Anunțul de lansare a cărții la Timișoara a fost publicat în data de 21 mai 2011 sub titlul
Răscumpărarea memoriei se lanseaza la Aeropagus Timisoara
Pe site-ul istorieevanghelica.ro găsiți mai multe informații despre Vasilică Croitor, cartea și proiectul Răscumpărarea memoriei.
Istorie Evanghelica 
