Propunerile Comunității Baptiste Sibiu pentru Comitetul Executiv al Uniunii Baptiste
- Președinte – Viorel Iuga
- Secretar general – Cornel Boingeanu
- Secretar general adjunct – Timotei Rusu
- Vicepreședinte educație – Paul Negruț
- Vicepreședinte misiune – Otniel Bunaciu
- Vicepreședinte pastorală – Samuel Tuțac
Partajează asta:
Propunerile Comunității Baptiste Suceava pentru Comitetul Executiv al Uniunii Baptiste
- Președinte – Viorel Iuga
- Secretar general – Cornel Boingeanu
- Secretar general adjunct – Ilie Milutin
- Vicepreședinte educație – Paul Negruț
- Vicepreședinte misiune – Otniel Bunaciu
- Vicepreședinte pastorală – Vasile Paul
Partajează asta:
Propunerile Comunității Baptiste Constanța pentru Comitetul Executiv al Uniunii Baptiste
- Președinte – Daniel Mariș
- Secretar general – Cornel Boingeanu
- Secretar general adjunct – Timotei Rusu
- Vicepreședinte educație – Paul Negruț
- Vicepreședinte misiune – Otniel Bunaciu
- Vicepreședinte pastorală – Samuel Tuțac
Partajează asta:
„Și nimeni n-a știut…” – Lumea secreta a lui Hans Hamoen, om de afaceri si contrabandist de Biblii
Fa click pe poza pentru mai multe imagini
Vezi mai multe poze aici- Institutul Teologic Penticostal added 15 new photos to the album „Și nimeni n-a știut…”.
Lansarea a 3 cărți de memorii
despre răspândirea Bibliei în comunism
Institutul Teologic Penticostal din București, în colaborare cu Editura Succeed Publishing din Medgidia a organizat, în data de 24 martie, ora 17.00, la sediul ITPB din str. Uverturii 210-220, un eveniment editorial – lansarea a 3 cărți de memorii scrise de 3 credincioși penticostali care și-au asumat riscuri pentru răspândirea Evangheliei în vremuri de restriște.
Invitatul serii a fost omul de afaceri și autorul uneia dintre cele 3 cărți, HANS HAMOEN din Olanda. El a contribuit în mod semnificativ la aprovizionarea bisericii subterane cu biblii și literatură creștină.
A fost prezent și editorul celor 3 cărți, pastorul Vasilică Croitor, autorul cărții Răscumpărarea memoriei.
Moderatorul întâlnirii a fost fi Lector univ. dr. Ciprian…
Vezi articolul original 188 de cuvinte mai mult
Partajează asta:
Pastor Liviu Olah – Om al Rugaciunii
Photo credit Facebook
Fratele Pastor Liviu Olah, fost pastor la Biserica Baptista „Emanuel”-Oradea, unde in 3 ani s-au pocait 600 de suflete, ceea ce nu s-a mai intamplat in Bisericile de romani baptiste sau penticostale nici pana atunci si nu stiu de atunci incoace. Acum doar cei de la Toflea i-a depasit si e bine ca au facut-o!
Vezi articolul original 92 de cuvinte mai mult
Partajează asta:
Propunerile Comunităților Baptiste privind Comitetul Executiv al UBR (situație parțială)
Întrucât în luna mai 2015 vor avea loc alegeri în cadrul Cultului Creștin Baptist din România, Comunitățile Baptiste au făcut propuneri pentru Comitetul Executiv al UBR.
Din datele care se regăsesc în mediul online rezultă situația prezentată în tabelul de mai jos. Dacă aveți informații suplimentare vă rog să mi le transmiteți și am să actualizez situația.
| Comunitatea
Baptistă |
Președinte | Secretar general | Secretar general adjunct | Vicepreședinte educație | Vicepreședinte misiune | Vicepreședinte pastorală |
| Brăila | Viorel Iuga | Cornel Boingeanu | Ilie Milutin | Daniel Fodorean | Otniel Bunaciu | Samuel Tuțac |
| Hunedoara | Daniel Mariș | Mircea Ursu | Timotei Rusu | Paul Negruț | Otniel Bunaciu | Samuel Tuțac |
| Oltenia | Viorel Iuga | Cornel Boingeanu | Ilie Milutin | Paul Negruț | Otniel Bunaciu | Samuel Tuțac |
| Timișoara | Ionel Tuțac | Nelu Ardelean | Ilie Milutin | Daniel Mariș | Otniel Bunaciu | Samuel Tuțac |
| Constanța | ||||||
| Suceava |
Partajează asta:
Propunerile Comunității Baptiste Brăila pentru Comitetul executiv al Uniunii Baptiste
- Președinte – Viorel Iuga
- Secretar general – Cornel Boingeanu
- Secretar general adjunct – Ilie Milutin
- Vicepreședinte educație – Daniel Fodorean
- Vicepreședinte misiune – Otniel Bunaciu
- Vicepreședinte pastorală – Samuel Tuțac
Partajează asta:
Mărturie Dumitru Lungu despre transportul ilegal de Biblii în România comunistă (25.01.2015)
Mărturia domnului Dumitru Lungu despre transportul ilegal de Biblii în România comunistă.
Înregistrarea a fost realizată la Biserica Creștină Baptistă Nădejdea din București în data de 25 ianuarie 2015 cu prilejul lansării în Capitală a romanului Ambasadorul scris de Cătălin Dupu.Tema romanului este tocmai aceasta: transportul ilegal de Biblii în România comunistă, anii 80 ai secolului XX.
Având în vedere că mărturia din ianuarie 2015, cât și cea din toamna anului 2013 cu prilejul serbării a 80 de ani de istorie a Bisericii Creștine Baptiste Nădejdea din București au în vedere rezistența evanghelicilor în comunism și transportul ilegal de Biblii, cunoscut sub numele de colportaj de material religios am considerat util să le pun împreună.
Mai jos aveți mărturia din 2013.
În mărturia sa, Lungu Dumitru, membru în Biserica Nădejdea, fost secretar al bisericii și persoana care se ocupă de cateheza noilor veniți, vorbește despre câteva aspecte importante din perioada comunistă. primul dintre ele este biserica din case, iar al doilea transportul ilegal de Biblii și literatură religioasă.
Se amintește deasemenea, despre cutremurul din 1977 și grupurile de rugăciune care se întâlneau în casele credincioșilor în perioada comunistă (minutul 4).
În mărturia sa veți regăsi informații despre depozitul de Biblii din casa sa (de la minutul 5) care a fost descoperit ca urmare a arestării lui Constantin Caraman în anul 1984 pe peronul Gării de Nord.
20 iunie 1976 a venit primul transport cu Biblii, material religios scris, dar și audio împreună cu casetofoane.
„Lucrarea a mers până în 1984, concomitent cu Biserica din case, până în 9 noiembrie când din greșeala fratelui Constantin Caraman de la frații penticostali, care tot venea la mine și lua cărți [aceasta a încetat].
Eu i-am spus: „Frate, nu mai veni că dumneata ești urmărit” N-a înțeles!
Joi seara l-a prins pe el cu geanta plină cu Biblii, l-a luat la Securitate, l-a strâns cu ușa și le-a spus: „Depozitul se află în strada Dichesei nr … la fratele Lungu.”
Vineri seara eu am venit de la servici, ei au venit la ora 6 (18). Eu am ajuns la ora 9 (21). Era o lumină colo …. ”
În continuare fratele Lungu relatează percheziția efectuată de Securitate. Menționez și alte detalii care nu sunt prinse în această mărturie. Astfel, materialul religios era atât de bine ascuns încât nu a fost găsit de către cei care percheziționau casa, însă ofițerul care conducea percheziția avea informații că materialul este în locația respectivă, astfel că fratele Lungu a trebuit să se deconspire singur ca să nu trebuiască să mai aducă câinii sau mai rău să dărâme zidurile. După confiscarea materialului religios s-a întocmit procesului verbal din care sunt redate în facsimil două fragmente în carte. Eu l-am văzut integral și pot confirma veridicitatea lui.
Informațiile din mărturia sa sunt transpuse în scris și în cartea NĂDEJDEA ÎN DUMNEZEU 1933-2013. 80 DE ANI DE LUMINĂ CREȘTINĂ LA MARGINE DE BUCUREȘTI, carte care costă 15 lei și poate fi achiziționată de toți cei interesați.
Implicarea dânsului în distribuția de material religios în perioada comunistă este redată la paginile 114-117. Nu voi reda acum decât partea de final unde vorbește despre modul în care a fost descoperit depozitul de Biblii și material religios.
pp. 116-117 „Mai târziu am aflat cum au dat de mine.
Fratele Constantin Caraman de la frații penticostali a fost pe la mine , deși l-am avertizat să nu vină fiind o persoană urmărită de tovarăși, și a luat ceva material (cărți, biblii, casetofoane), iar în drum spre Gara de Nord a fost urmărit și arestat [În mărturia de la biserică acesta menționează că interceptarea și arestarea au avut loc pe peronul Gării de Nord] pe data de 8 noiembrie 1984. Sub presiune la interogatoriu a dat adresa mea și astfel a doua seară, vineri (vinerea neagră) 9 noiembrie 1984 Securitatea a ajuns la mine.
Ce a urmat la interogatoriu știe Dumnezeu.
Mai menționez că i-am rugat ca din BIBLII să nu facă hârtie igienică.”
[Ei m-au întrebat de unde știu lucrul acesta, iar eu le-am spus că se cunoaște faptul că din Bibliile trimise de Societatea Biblică Britanică (?) ei au făcut hârtie igienică].
Personal (M.S.) știu că a fost un întreg scandal legat de acest aspect și am văzut chiar și un document din anii 80 unde se vorbea despre această acțiune a autorităților de la București.
Partajează asta:
Câteva informații despre Biblia editată de Patriarhul Justinian Marina în 1968
Recent am avut ocazia să văd ediția Bibliei tipărită la București (1968) în timpul Patriarhului Justinian Marina și m-am gândit să împărtășesc câteva opinii pe marginea acestei lucrări.
Înainte de a spune câteva cuvinte despre această ediție a Bibliei am să mă refer la un articol al lui Adrian Nicolae Petcu publicat în Ziarul Lumina, iunie 2011, semnalat și de mine AICI.
În virtutea bunelor relații dintre Anglia şi România, în perioada interbelică, contactele dintre Biserica Ortodoxă Română şi cea Anglicană fuseseră extrem de cordiale. Instalarea comunismului în România a condus inevitabil la ruperea relațiilor dintre cele două Biserici, după cum cerea puterea sovietică prin vocea patriarhului Alexei al Moscovei la conferința interortodoxă din 1948.
Dezgheţul din 1955 a oferit ocazia reînnodării contactelor dintre cele două Biserici, mai ales prin vizita, din iunie 1965, a arhiepiscopului Arthur Ramsey de Canterbury în România. Un an mai târziu, patriarhul Justinian Marina răspundea la invitația acestuia, fiind primit la Londra ca un șef de stat, vizitând numeroase mănăstiri, participând la anumite servicii religioase, fiind în mijlocul credincioșilor români din capitala britanică. Patriarhul român a fost primit inclusiv de regina Elisabeta a Marii Britanii, care i-a oferit în dar un automobil Rolls Royce. Față de gestul reginei, patriarhul i-a spus: „Majestate, vă mulțumesc! Sunteți foarte generoasă, dar sunt informat că sunteți președinta Societății Biblice Britanice. Patriarhii români de dinaintea mea au editat fiecare câte o Biblie, care le poartă numele. Eu am mai mult de 10 ani și nu am izbutit să am o Biblie. Vă rog, în locul mașinii, dați-mi hârtie şi materiale de legătorie, ca să pot tipări și eu Biblia!” Astfel, au fost publicate cele 20.000 de exemplare ale Bibliei de la 1968.
Adrian Nicolae Petcu
http://ziarullumina.ro/memoria-bisericii/iunie-1966-vizita-patriarhului-justinian-marina-anglia
Din articolul pe care l-am reprodus mai sus reiese faptul că relațiile dintre Biserica Anglicană și cea Ortodoxă au fost foarte cordiale în perioada interbelică, dar s-au răcit ca urmare a instaurării unui regim de factură comunistă în România. După anul 1955 putem vorbi, conform lui Adrian Nicolae Petcu, de o reînnodare a contactelor dintre cele două Biserici. Acestea se concretizează, „mai ales prin vizita, din iunie 1965, a arhiepiscopului Arthur Ramsey de Canterbury în România, urmată, un an mai târziu de vizita Patriarhului Justinian Marina la Londra. În cadrul acestei vizite, Patriarhul Justinian Marina a fost primit chiar de regina Elisabeta care, conform celor menționate de domnul Adrian Petcu, i-ar fi oferit în dar un automobil Rolls Royce, pe care l-a refuzat. În locul mașinii, patriarhul român solicită reginei Elisabeta, care era președinta Societății Biblice Britanice, hârtie și materiale de legătorie ca să poată tipări Biblia, una care să-i poarte numele. În finalul articolului citat se menționează că patriarhul a primit materialele solicitate și astfel „au fost publicate cele 20.000 de exemplare ale Bibliei de la 1968.” Informația este interesantă, deoarece în Cuvântul către cititori al Bibliei de la 1968 scris de către Justinian Marina se menționează cifra de 100.000 de exemplare.
Tot în Cuvântul către cititori se menționează că ediția a fost corectată gramatical și actualizată din punctul de vedere al limbii, dar și sprijinul primit din partea Societății Biblice Britanice pentru tipărirea edițiilor anterioare ale Bibliei sau ale Noului Testament, referire indirectă și la edițiile Cornilescu. Pentru mai multe detalii despre ediția Dumitru Cornilescu a se vedea lucrarea lui Emanuel Conțac, Cornilescu: din culisele publicării cele mai citite traduceri a Sfintei Scripturi.
Patriarhul Justinian Marina scrie în Cuvântul către cititori că selectarea versiunilor, respectiv a traducerilor folosite în Biblia din 1968, s-a realizat de către Sfântul Sinod al BOR în anul 1967. A rezultat o lucrare de 1400 de pagini ce a fost tipărită în România cu sprijinul Societății Biblice Unite. Acest aspect este menționat chiar de Justinian Marina care scrie în Cuvântul către cititori despre sprijinul „Societății Biblice Unite” (United Bible Societies) cu sediul la Londra, care s-a oferit să trimită în dar hârtia specială ‘Bibeldruck’ pentru tipărirea noii Biblii în limba română în 100.000 de exemplare.
Având în vedere informațiile publicate de Adrian Nicolae Petcu în Ziarul „Lumina” rezultă că patriarhul ar fi primit hârtia ca urmare a discuției cu regina Elisabeta în cadrul vizitei pe care a efectuat-o în Anglia, dar și faptul că s-ar fi tipărit 100.000 de exemplare și nu 20.000. Nu știu ce surse a avut domnul Petcu, care este și specialist pe viața religioasă în România comunistă, dar un posibil răspuns al discrepanței dintre cele două date ar putea fi acela că informația a fost prezentată diferit de-a lungul timpului.
Interesant este și faptul că regina i-a oferit în dar patriarhului o mașină Rolls Royce, precum și acela că „a fost primit la Londra ca un șef de stat.” Nu cunosc ce tipuri de cadouri se ofereau cu prilejul unor astfel de vizite, dar cazul de față este unul atipic. Putem spune că patriarhul Justinian Marina a primit un cadou care nu putea fi refuzat, dar s-a folosit de el ca să facă rost de bani pentru tipărirea Bibliei. În felul acesta, autorităților române le era mai greu să refuze cererea de tipărire a Bibliei pentru că era în joc și imaginea României. Merită menționate și conexiunile politice ale patriarhului, atitudinile și discursurile sale fapt pentru care un scriitor l-a numit „Patriarhul roșu”. Pe Wikipedia, la biografia patriarhului este prezentată și o declarație șocantă a acestuia:
“Stalin, conducătorul Partidului Comunist, duce la îndeplinire legea istoriei, cu alte cuvinte acționează așa cum dorește Dumnezeu, motiv pentru care trebuie să ne supunem lui. Omenirea poate fi reînnoită după modelul rusesc; de aceea nici un creștin nu se poate opune ideii – crude, ce-i drept – care va crea un om nou pe întreaga planetă. Cristos este omul nou. Omul nou este omul sovietic. Prin urmare Cristos este sovietic!”
Am făcut referirile la activitatea patriarhului Justinian Marina (1948-1977), tocmai pentru a crea o imagine de ansamblu a contextului care i-a permis să obțină fondurile necesare tipăririi Bibliei. Pe de altă parte, anul 1968 poate să aibă o semnificație pentru tipărirea Bibliei și prin faptul că România dorea să creeze în Occident imaginea, aparentă dealtfel, că în România ar fi existat libertate religioasă. Cu toate acestea nu trebuie minimalizat rolul patriarhului în tot acest demers la finalul căruia s-a reușit tipărirea Bibliei.
Anul 1968 rămâne în memoria colectivă ca cel al „Primăverii de la Praga”, termen care face referire la reformele din Cehoslovacia înăbușite în sânge de către armata și tancurile sovietice ajutați de aliații Uniunii Sovietice din cadrul Pactului de la Varșovia, exceptând România.
Consider ca aceasta ediție este, dincolo de importanța ei intrinsecă, și un valoros document istoric.
Partajează asta:
Apariții editoriale (27) Emanuel Conțac (ed), Cornilescu: din culisele publicării celei mai citite traduceri a Sfintei Scripturi
Semnalez și eu la rubrica apariții editoriale lucrarea lui Emanuel Conțac.
Până voi scrie un punct de vedere personal despre această lucrare, postez mai jos textul de pe coperta IV care este un extras din Prefața cărții scrisă de doamna Francisca Băltăceanu
Cartea lui Emanuel Conțac nu oferă doar amănunte biografice despre Dumitru Cornilescu, ci reconstruiește într-un fel o lume: pentru că raza de acțiune a Societății Biblice Britanice acoperea continentele. […] Și, dincolo de disensiunile uneori confesionale, adesea izvorâte doar din ambiții personale, ar trebui să fim mândri că a existat și în România această dragoste pentru Biblie care face să se dorească, să se întreprindă traducerea și răspândirea ei. Și, în acest context, elanul, stăruința, generozitatea, spiritul de jertfă cu care a lucrat Dumitru Cornilescu. Există în scrisori mai multe caracterizări pozitive ale persoanei lui, făcute de diverși oameni cu care a lucrat împreună, mai ales străini. Dar în special merită o reflecție aprofundată întrebarea: care i-au fost omeneștile satisfacții personale în această lucrare perseverentă, îndârjită, în condiții din ce în ce mai grele? Se zbate cu diferite dificultăți tehnice, trebuie să convingă diverși decidenți care nu-l cunosc personal și nici nu posedă limba română suficient ca să-i evalueze lucrarea, întâmpină opoziția unor autorități bisericești sau civile (până la interdicția de a i se colporta cartea la sate!), lipsa de bani, sărăcia tot mai mare, nevoia de a pleca din țară, boala între străini, editarea cărții fără numele celui care a tradus-o… Dar peste toate – un elan, aproape o încrâncenare de a face Biblia să ajungă la oameni, să fie accesibilă (iar dacă comparăm ediția din 1924 cu orice text biblic existent atunci în limba română, înțelegem mai bine entuziasmul celor care apreciau un text „în fine curgător”), de a face ca ea să fie iubită și trăită. […]
Era de multă vreme necesară o mai bună cunoaștere a istoriei acestei Biblii atât de răspândite, care a hrănit și hrănește viața atâtor oameni. Este un dar pentru noi și un fel de răsplată postumă pentru Dumitru Cornilescu faptul că acest studiu a fost realizat de un cercetător tânăr care știe să îmbine în chip rar întâlnit elanul și răbdarea în efortul de a săpa în biblioteci și arhive, acribia filologică, competența în domeniul complex al științelor biblice și un deosebit simț al limbii române, cum este Emanuel Conțac.
Istorie Evanghelica 