Winston Churchill – Sistemul parlamentar e detestabil … dar e cel mai puțin rău
Sistemul parlamentar e detestabil … dar e cel mai puțin rău din câte cunoaștem.
Winston Churchill
Neagu Djuvara, O scurtă istorie ilustrată a românilor, Editura Humanitas, București, 2013, p. 343.
Partajează asta:
Neagu Djuvara – Moralitatea batjocorită se repară mai greu decât uzinele învechite
În cadrul secțiunii dedicate perioadei comuniste din cartea O scurtă istorie ilustrată a românilor, istoricul Neagu Djuvara face o analiză pertinentă, și totodată o demitizare a realizărilor regimului comunist din România, fără a contesta ce anume s-a făcut în perioada amintită. Un alt aspect adus în discuție de autor, atunci când vorbește despre reconstrucție și progres economic, este acela că situația economică a țării noastre ar fi fost alta dacă puteam accepta Planul Marshall și nu am fi avut exploatarea economică prin intermediul societăților mixte sovieto-române cunoscute sub denumirea de SOVROM-uri.
Cu toate acestea este clar, conchide Neagu Djuvara, că într-o anunită măsură am progresat în domeniul economic, dar am regresat în cel moral.
Sursa foto AICI
„Moștenirea cea mai tragică [a regimului comunist din România] constă în faptul că acea jumătate de secol ne-a stricat sufletul. Un regim în care minciuna a fost ridicată la rangul de metodă de guvernare, în care teroarea a dezvoltat lașitatea la cei mai mulți și eroismul imprudent la câțiva, în care delațiunea a fost considerată virtute, în care furtul, nu numai din banul statului, dar și din cel al vecinului, a sfârșit prin a apărea legitim din cauza privațiunilor permanente și a exemplului de înșelăciune venit de sus, un asemenea regim nu putea să nu lase urme profunde în mentalități și comportamente. Ele sunt astăzi piedica majoră în integrarea noastră într-o lume nouă. Răul mi se pare atât de adânc și de generalizat, încât nu știu dacă generația celor care acum sunt tineri îl ca mai putea stârpi. Moralitatea batjocorită se repară mai greu decât uzinele învechite. Poate doar generațiile următoare să reușească a regăsi echilibrul, , dacă ar ști cu hotărâre, să impună cultul cinstei, al respectului pentru cuvântul dat și pentru semeni”.
Neagu Djuvara, O scurtă istorie ilustrată a românilor, Editura Humanitas, București, 2013, p. 342.
Partajează asta:
Historia – Un secol cu Neagu Djuvara (interviu)
Partajează asta:
Un secol cu Neagu Djuvara – interviu cu marele istoric, la TVR1 şi TVR HD: promo
Luni, 22 august 2016, TVR va difuza un interviu cu marele istoric Neagu Djuvara care a împlinit astăzi, 18 august 2016, vârsta de 100 de ani.
Partajează asta:
La mulți ani, Neagu Djuvara! Mulțumim pentru 100 de ani de istorie adevărată
Astăzi, 18 august 2016, istoricul Neagu Djuvara împlinește 100 de ani.
La mulți ani, maestre!
Am citit câteva din cărțile domniei sale, iar alte câteva își așteaptă rândul în biblioteca personală pentru a fi lecturate.
Mai jos prezint o biografie a acestui intelectual român preluată de pe site-ul Editurii Humanitas.
NEAGU M. DJUVARA s-a născut la Bucureşti în 18 august 1916, într-o familie de origine aromână aşezată în ţările române la sfârşitul secolului al XVIII-lea, care a dat ţării mai mulţi oameni politici, diplomaţi şi universitari. Licenţiat în litere la Sorbona (istorie, 1937) şi doctor în drept (Paris, 1940). Participă la campania din Basarabia şi Transnistria ca elev-ofiţer de rezervă (iunie-noiembrie 1941); rănit în apropiere de Odessa. Intrat prin concurs la Ministerul de Externe în mai 1943, este trimis curier diplomatic la Stockholm în dimineaţa zilei de 23 august 1944, în legătură cu negocierile de pace cu Uniunea Sovietică. Numit secretar de legaţie la Stockholm de guvernul Sănătescu, va rămâne în Suedia până în septembrie 1947, când comuniştii preiau şi Externele. Implicat în procesele politice din toamna anului 1947, hotărăşte să rămână în exil, militând până în 1961 în diverse organizaţii ale diasporei româneşti (secretar general al Comitetului de Asistenţă a Refugiaţilor Români, la Paris; ziaristică; Radio Europa Liberă; secretar general al Fundaţiei Universitare „Carol I”). În 1961, pleacă în Africa, în Republica Niger, unde va sta douăzeci şi trei de ani în calitate de consilier diplomatic şi juridic al Ministerului francez al Afacerilor Străine şi, concomitent, profesor de drept internaţional şi de istorie economică la Universitatea din Niamey. Între timp, reluase studiile de filozofie la Sorbona. În mai 1972, capătă doctoratul de stat la Sorbona cu o teză de filozofie a istoriei; mai târziu, obţine şi o diplomă a Institutului Naţional de Limbi şi Civilizaţii Orientale de la Paris (I.N.A.L.C.O.). Din 1984, secretar general al Casei Româneşti de la Paris, până după revoluţia din decembrie 1989, când se întoarce în ţară. Din 1991, profesor-asociat la Universitatea din Bucureşti şi membru de onoare al Institutului de Istorie „A.D. Xenopol” din Iaşi.
http://www.humanitas.ro/neagu-djuvara
Partajează asta:
Impresii de la Târgul de carte Kiliprim, București: 29 octombrie 2015
În aceste zile se desfășoară la București ediția de toamnă a Târgului de carte Kilipirim.
Astăzi am trecut și eu pe acolo să văd ce noutăți, oferte și reduceri au editurile. Am observat prezența câtorva edituri mari, precum Humanitas, Polirom, ALL, Corint, RAO, Litera.
Oferta era oarecum restrânsă, sunt și reduceri, precum și doritori să achiziționeze cultură.
*
Standul Editurii Humanitas
*
De la această ediție mi-am achiziționat în limita unui buget de austeritate 4 cărți de la Editura Humanitas care privesc aspecte istorice. Dat fiind faptul că unele dintre ele au mici defecte, prețul a fost redus cu aproximativ 50% pe fiecare exemplar în parte.
Dat fiind faptul că oferta de cărți teologice este foarte slabă am achiziționat pentru Biblioteca ITBB, volume care acoperă domeniul metodologiei cercetării, științei și religiei, dar și psihologiei.
Partajează asta:
La mulți ani, Neagu Djuvara! Mulțumim pentru 99 de ani de istorie adevărată
Astăzi, 18 august 2015, Neagu Djuvara împlinește 99 de ani.
La mulți ani, maestre!
Cei de la Humanitas i-au urat la mulți ani și au adresat o mulțumire pentru felul în care a ales să facă istorie: „La mulți ani, Neagu Djuvara! Mulțumim pentru 99 de ani de istorie adevărată”
NEAGU M. DJUVARA s-a născut la Bucureşti în 18 august 1916, într-o familie de origine aromână aşezată în ţările române la sfârşitul secolului al XVIII-lea, care a dat ţării mai mulţi oameni politici, diplomaţi şi universitari. Licenţiat în litere la Sorbona (istorie, 1937) şi doctor în drept (Paris, 1940). Participă la campania din Basarabia şi Transnistria ca elev-ofiţer de rezervă (iunie-noiembrie 1941); rănit în apropiere de Odessa. Intrat prin concurs la Ministerul de Externe în mai 1943, este trimis curier diplomatic la Stockholm în dimineaţa zilei de 23 august 1944, în legătură cu negocierile de pace cu Uniunea Sovietică. Numit secretar de legaţie la Stockholm de guvernul Sănătescu, va rămâne în Suedia până în septembrie 1947, când comuniştii preiau şi Externele. Implicat în procesele politice din toamna anului 1947, hotărăşte să rămână în exil, militând până în 1961 în diverse organizaţii ale diasporei româneşti (secretar general al Comitetului de Asistenţă a Refugiaţilor Români, la Paris; ziaristică; Radio Europa Liberă; secretar general al Fundaţiei Universitare „Carol I”). În 1961, pleacă în Africa, în Republica Niger, unde va sta douăzeci şi trei de ani în calitate de consilier diplomatic şi juridic al Ministerului francez al Afacerilor Străine şi, concomitent, profesor de drept internaţional şi de istorie economică la Universitatea din Niamey. Între timp, reluase studiile de filozofie la Sorbona. În mai 1972, capătă doctoratul de stat la Sorbona cu o teză de filozofie a istoriei; mai târziu, obţine şi o diplomă a Institutului Naţional de Limbi şi Civilizaţii Orientale de la Paris (I.N.A.L.C.O.). Din 1984, secretar general al Casei Româneşti de la Paris, până după revoluţia din decembrie 1989, când se întoarce în ţară. Din 1991, profesor-asociat la Universitatea din Bucureşti şi membru de onoare al Institutului de Istorie „A.D. Xenopol” din Iaşi.
http://www.humanitas.ro/neagu-djuvara
Partajează asta:
Neagu Djuvara, Despre Sărbătoarea Crăciunului
Fragment din ediţia din 23 decembrie 2012 a emisiunii Garantat 100%, de pe TVR1, în care invitatul lui Cătălin Ştefănescu a fost istoricul Neagu Djuvara.
Partajează asta:
Neagu Djuvara la Librăria Café Kretzulescu
Librăria Cafe Kretzulescu (Calea Victoriei nr. 45) vă așteaptă la „Joia Lingurițelor” pe 6 septembrie, la 7 seara, la o întâlnire cu Neagu Djuvara despre „Amintiri din pribegie”.
Gustăm împreună din celebrul caviar d’aubergines a la Djuvara, pregătit jupânește „La Copac”.
Toate amintirile primesc autograf.
http://www.radioromaniacultural.ro/ via http://cosmin-budeanca.blogspot.ro
Neagu Djuvara, Amintiri din pribegie
“Și fiindca veni vorba de zarzavaturile lui Saley, aflati ca-l invatasem sa faca salata de vinete ca la noi. Ca, sa stiti, sunt maestru la salata de vinete: stau un ceas in soare si in vant pana prinde bine focul cu lemne, ma afuma ca o sunca, de-mi plang ochii doua zile, dar jarul e taman cum trebuie sub gratarul unde insir vinetele. Stau langa ele si le invart la vreme pana se fac negre si moi si incep sa picure in foc. Apoi, imi ard degetele cojindu-le. Dupa care le toc pe scandura cu toporasul de lemn. Apoi, invartesc un ceas in strachina varsand ulei (nemirositor) pana se face spuma argintie. Bineinteles, sare si piper dupa dorinta, ceapa taiata marunt intr-o farfurie alaturata (alta usturatura la ochi). Salata de vinete ca a mea nu gasesti nici la Capsa!”
Neagu Djuvara din „Amintiri din pribegie”.
http://www.orasulm.eu/evenimente
Istorie Evanghelica 