Mihai Răzvan Ungureanu. Sursa foto: Gazeta de Nord-Vest Satu Mare
Brasov, primul oras din Romania in care Google permite sa afli ce mijloace de transport in comun poti lua pentru a te deplasa in localitate
„Noul serviciu a fost introdus in urma multiplelor intalniri avute de autoritati cu reprezentantii Google Romania”, a declarat pentru HotNews.ro brasoveanul Marius Fecioru, secretar de stat in MCSI.
Am testat pe internet, din fata unui calculator, noua functie Transit in aplicatia gratuita Google Harti pentru orasul Brasov. Am introdus ca punct de plecare strada Prahova din Brasov, iar ca punct de destinatie strada Harmanului, iar aplicatia ne-a dat imediat informatii despre urmatorul traseu: Din strada Prahova trebuie sa mergi circa 4 minute (350 de metri) pana la strada Faget unde poti lua autobuzul 23b catre Triaj. Aplicatia iti spune ca pana acolo faci 9 minute si exista 4 opriri. De acolo mai ai apoi de mers circa 4 minute (300 de metri) pana la strada Harmanului. (Vezi captura de imagine alaturata).
Am testat pe internet, din fata unui calculator, noua functie Transit in aplicatia gratuita Google Harti pentru orasul Brasov. Am introdus ca punct de plecare strada Prahova din Brasov, iar ca punct de destinatie strada Harmanului, iar aplicatia ne-a dat imediat informatii despre urmatorul traseu: Din strada Prahova trebuie sa mergi circa 4 minute (350 de metri) pana la strada Faget unde poti lua autobuzul 23b catre Triaj. Aplicatia iti spune ca pana acolo faci 9 minute si exista 4 opriri. De acolo mai ai apoi de mers circa 4 minute (300 de metri) pana la strada Harmanului. (Vezi captura de imagine alaturata).
Printre informatiile care se mai pun la dispozitie sunt acelea ca in total intre cele doua puncte faci cam 17 minute si ca pretul calatoriei este de 1,5 lei. (Vezi captura de imagine alaturata).
Partajează asta:
Ziua Nationala de Rugaciune pentru Romania (26 februarie 2012)
iua Naţională de Rugăciune pentru România se celebreaza duminica 26 februarie 2012 si este, de cativa ani, un eveniment in care crestinii se apropie de Domnul Dumnezeu în rugăciune, pentru binecuvantarea poporului roman.
“Cautati pe Domnul si sprijinul Lui, cautati necurmat Fata Lui!” 1 Cronici 16:11 este tema evenimentului. Anul acesta ne-am rugat si ne vom mai ruga in mod special pentru situatia economica si spirituala a Romaniei.
Din 2005, în sute de biserici din tara si de peste hotare, de dimineaţă şi la lăsarea serii, credincioşii si-au înalţat rugăciunile cu dorinta sincera: Doamne, binecuvintează România!
Din motivele de rugăciune amintim:
Romania sa devina o tara crestina, nu doar sa se declare. Romania sa Il recunoasca pe Isus Hristos ca Domn si Mantuitor personal. Presedintele tarii sa fie si un om al lui Dumnezeu. Guvernul sa fie o institutie care sa se bazeze pe Biblie in luare deciziilor. In Parlament, Adevarul si Dreptatea sa se distinga zilnic. Prefecturile tarii sa oranduiasca lucrurile conform Bibliei. Primariile sa fie locuri in care Dumnzeu sa nu fie facut de rusine. Pastorii, preotii, prezbiterii si alti slujitori sa fie oameni calauziti de Dumnezeu. Bisericile sa traiasca in Adevarul Bibliei. Sa se marturisim pacatele personale. Sa marturisim pacatele natiunii si sa cerem Vindecare. Romania sa aiba o presa curata. Invatamantul sa fie la inaltimea cuvenita. Economia tarii sa fie in crestere, bazata si pe morala crestina.
An de an, noi biserici si organizatii s-au alaturat mijlocirii in post si rugaciune pentru Romania.
Dintre parteneri amintim: Biserici evanghelice din Romania, Biserici evanghelici din Diaspora, Centrul Arta pentru Viata, Alfa Omega TV, Farul Crestin, resursecrestine.ro, Radio Vocea Evangheliei.
http://evenimentcrestin.blogspot.com/
Partajează asta:
Cine este Mihai Răzvan Ungureanu, premierul desemnat de Traian Băsescu
Fost ministru al Afacerilor Externe si actual sef al Serviciului de Informatii Externe, Mihai Razvan Ungureanu a fost desemnat, luni seara, de presedintele Traian Basescu sa formeze un nou Cabinet, dupa depunerea mandatului de catre Executivul condus de Emil Boc.
Profil Mihai Razvan Ungureanu, seful SIE
Fost ministru de Externe (2004 – 2007)
43 de ani, nascut la Iasi, e casatorit si are un copil.
Formare profesională:
· 1994-2004, Facultatea de Istorie, Universitatea “Al. I. Cuza”, Iaşi (doctorat);
· 1992-1993, Centre for Jewish and Hebrew Studies, asociat St. Cross College, University of Oxford, Marea Britanie (studii postuniversitare);
· 1988-1992, Facultatea de Istorie-Filosofie, Universitatea “Al. I. Cuza”, Iaşi;
· 1983-1987, Liceul de matematică fizică “C. Negruzzi”, Iaşi.
Activitate diplomatică:
· Coordonator adjunct, Iniţiativa de cooperare pentru Europa de Sud-Est, Viena, martie 2007-decembrie 2007;
· Ministrul afacerilor externe, România, decembrie 2004 – martie 2007;
· Coordonator adjunct, Iniţiativa de Cooperare pentru Europa de Sud-Est, Viena, 2003-2004;
· Director general – Emisar special al Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est, 2001-2003;
· Secretar de stat, Ministerul Afacerilor Externe, România, 1998-2001.
Carieră academică:
· Facultatea de Istorie, Universitatea “Al. I. Cuza” Iaşi:
· 1992-1995, preparator universitar, Istoria Modernă a României;
· 1995-1998, asistent universitar, Istoria Modernă a României;
· 1998-2004, lector universitar, Istoria Modernă a României;
· 2004-2006, conferenţiar universitar, Istoria Modernă a României;
· Facultatea de Istorie, Universitatea Bucureşti:
· din 2007, profesor universitar, Istoria Modernă a României.
Activitate ştiinţifică:
· Membru al Societăţii Române de Heraldică, Sigilografie şi Genealogie a Academiei Române, filiala din Iaşi (din 1993), membru al board-ului ştiinţific al Fundaţiei Soros pentru o Societate Deschisă, Iaşi – Bucureşti (1996-1998), director al Centrului de Studii Româneşti din Iaşi al Fundaţiei Culturale Române (1996-1999), membru al European Association for Jewish Studies din Oxford, Marea Britanie (1997-2007), Senior Fellow al Oxford Centre of Jewish and Hebrew Studies, St. Cross College, University of Oxford, Marea Britanie (1998-2007) membru al Consiliului Institutului de Studii Genealogice şi Heraldică “Sever Zotta” din Iaşi (din 1998), Preşedintele Institutului Român de Studii Strategice (2001-2007), membru al board-ului “Colegiului Noua Europă”, Bucureşti (2002-2007), membru al board-ului The Romanian Journal of European Studies (din 2002), membru al board-ului Ştiinţific al Centrului de politici de securitate, Szeged, Ungaria (2003-2007), director al Centrului de Studii Ebraice, Facultatea de Istorie, Universitatea “Al. I. Cuza”, Iaşi (din 2004).
Distincţii:
· Cavaler al Ordinului Naţional „Steaua României” (România, 2008);
· Mare Ofiţer al Ordinului Naţional „Pentru Merit” ( România, 2000);
· Mare Ofiţer al Ordinului „Meritul Diplomatic” (România, 2007); membru în Consiliul de Onoare al Ordinului „Meritul Diplomatic” (din 2008);
· Comandor cl. I al Ordinului Regal „Dannebrog” (Danemarca, 2000);
· Ordinul Naţional „Steaua României” în grad de ofiţer (România, 2011).
Partajează asta:
Concurs de proiecte în cadrul Programului anual de sprijinire a cultelor religioase recunoscute de lege
1. Autoritatea Contractantă:
Judeţul Harghita prin Consiliul Judeţean Harghita, Miercurea Ciuc, Piața Libertăţii nr.5, Cod Fiscal 4245763, tel. 0266-207720, fax 0266-207725.
2. Solicitanţii pot fi:
- cultele religioase recunoscute de lege care îşi desfăşoară activitatea în raza administrativ-teritorială a judeţului Harghita.
3. Reglementări legale privind acordarea de finanţare nerambursabilă:
- Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare,
- Ordonanţa Guvernului nr. 82/2001 privind stabilirea unor forme de sprijin financiar pentru unităţile de cult aparţinând cultelor religioase recunoscute din România, cu modificările şi c
Catedrala ortodoxă din Miercurea Ciuc. Image via Wikipedia
ompletările ulterioare,
- Hotărârii Guvernului nr. 1470/2002 privind aprobarea normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 82/2001, cu modificările şi completările ulterioare,
- Legii nr.52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică, cu modificările şi completările ulterioare;
4. Se acordă finanţare nerambursabilă pentru activităţi întreprinse în judeţul Harghita, care vizează:
- renovare sau construire casă mortuară
5. Durata programului:
Anul 2012.
6. Locul și data limită de depunere a propunerilor de proiecte:
Solicitantul va depune propunerea de proiect la registratura Consiliului Judeţean Harghita, Miercurea Ciuc, cod poștal 530140, Piața Libertăţii nr. 5, Biroul 23 respectiv şi sub formă electronică pe adresa email lukacslevente@judetulharghita.ro. Data limită pentru depunerea propunerilor de proiecte: 10 februarie 2012, orele 16.00.
7. Solicitarea finanţării nerambursabile:
Documentaţia de solicitare a finanţării nerambursabile constând în Ghidul solicitantului şi Cererea de finanţare, se pot procura de la sediul Consiliului Judeţean Harghita, Miercurea-Ciuc, Piața Libertăţii nr. 5, camera 300, persoana de contact: Lukács Levente, telefon 207700, interior 1515 şi de pe site-ul www.judetulharghita.ro
Informaţii suplimentare:
Partajează asta:
1968 Invasion of Prague
În cadrul unor discuții deosebit de interesante avute cu domnul Paul Chișu depspre care puteți citi aici și aici, legate de cartea lui Larry Watts, Ferește-ma Doamne de prieteni, precum și de relațiile externe ale Uniunii Baptiste în perioada comunistă am ajuns inevitabil și la poziția lui Ceaușescu și momentul 1968. Din acest motiv, m-am gândit că ar fi util să rememorăm ceea ce s-a întâmplat în 1968 și care a fost reacția României la momentul respectiv.
1968 Invasion of Prague
*
Reacția României (discursul lui Ceaușescu din Piața Palatului)
Anul 1968 este considerat anul de glorie al lui Ceaușescu deoarece atunci adeziunea populară se afla la cele mai înalte cote.
Despre anul 1968 a scris și profesorul Mihai Retegan în cartea, 1968 din primăvară până în toamnă, carte în care este prezentată și reacția americanilor. Aceștia prin vocea președintelui Lyndon Johnson ar fi spus ceva de genul: „nu zloboziți câinii războiului” expresie prin care le transmitea rușilor să nu atace România. Rușii nu au atacat România pentru că aceasta nu reprezenta o amenințare la adresa sistemului comunist precum Cehoslovacia. Spre deosebire de Dubcek, Ceaușescu nu a contestat sistemul ci numai hegemonia sovietică. Prin asta ne referim la faptul că el nu a vrut să iasă din sistemul comunist, dovadă și politica pe care a dus-o în interior.
Partajează asta:
Piata Victoriei amenajata dupa modelul Muzeului Luvru
Pentru a gasi arhitectii care se vor ocupa de Piata Victoriei, Primaria Capitalei va organiza si in acest an concursuri de arhitectura, conform modelului dupa care a fost selectata echipa ce se ocupa de Piata Universitatii.
„Prioritara va fi amenajarea Pietei Universitatii. Aici lucrarile vor incepe la sfarsitul lunii martie si se vor finaliza in iulie. În plus, vor fi organizate noi concursuri pentru Piata Victoriei și Piata Unirii. Deocamdata se lucreaza la temele de concurs, insa liniile generale au fost deja trasate”, a precizat pentru B365.ro, arhitectul-sef al Capitalei, Gheorghe Patrascu.
„Reamenajarea Pietei Victoriei va fi realizata dupa modelul Muzeului Louvre din Paris. Legatura intre cele trei muzee din Piata Victoriei se va realiza pe dedesubt. Va fi construit si un hol subteran cu luminatoare (n.r. acoperisuri transparente). De asemenea, statuia lui Ferdinand I va fi montata in piata, iar circulatia rutiera va fi ușor modificata in zona. Solutia finala va fi decisa in urma concursului”, a mai mentionat arhitectul-sef.
Si Piata Unirii va fi modificata, insa lucrarile vor fi mai complicate deoarece trebuie realizate lucrari si la canalizare, la pasajul subteran.
Sursa foto: metropotam.ro
Sursa: PresaOnline.com
Partajează asta:
Care sunt cele mai mari 20 de universitati din Romania
În anul universitar 2009/2010, numarul studentilor cuprinsi in invatamantul superior romanesc era de 970.000, dintre care 744.500 in programe de licenta, 195.600 in programe de masterat, iar aproximativ 30.000 in programe de doctorat.
Din numarul total al studentilor, jumatate invatau in cele mai mari 10 universitati, iar doua treimi invatau in cele mai mari 20 de universități.
Cine se claseaza in top 5
De departe, cea mai mare universitate din Romania este Spiru Haret cu peste 187.000 de studenti, in scadere fata de cei 275.000 studenti inmatriculati in anul anterior. Din total, 165.000 erau cuprinsi in programe de licenta, iar peste 22.000 in programe de masterat. Spiru Haret nu organizeaza programe de doctorat.
Pe locul doi se situeaza cea mai mare universitate publica – Babes-Bolyai din Cluj cu 51.160 studenti, dintre care 39.000 erau cuprinsi in programe de licenta, aproape 10.000 in programe de masterat, iar 2.245 in programe de doctorat.
Pe locul trei se situeaza Alexandru Ioan Cuza din Iasi cu 40.425 studenti, iar pe locurile cinci si sase Universitatea din Bucuresti si Academia de Studii Economice cu peste 37.000, respectiv 34.000 de studenti.
Topul complet se poate observa in graficul alaturat, click pe imagine pentru marire. Cu galben sunt universitatile private.
Cateva remarci
1. In top 20 intra patru universitati private, numarul studentilor care invata aici fiind de 245.000, dintre care 212.000
in programe de licenta, 33.000 in programe de masterat, si 87 in programe de doctorat. Dintre cele peste 25 de universitati private care functioneaza in Romania, doar trei au programe doctorale.
2. Mai mare nu inseamna automat mai bun. Astfel, doar 7 dintre cele mai mari 20 de universitati au fost clasate in categoria“Universitati de cercetare avansata si educatie”, alte opt institutii fiind incluse in categoria a doua – “Universitati de educatie si cercetare stiintifica”. Toate cele patru universitati particulare plus una publica (Universitatea din Pitesti) au fost clasate in categoria a treia, respectiv “Universitati centrate pe educatie”.
3. Desi numarul studentilor a scazut fata de anul anterior, scaderea se reflecta in principal in sectorul privat. Spre exemplu, comparativ cu anul universitar 2008/2009, numarul studentilor a crescut cu ~1.500 in cazul UBB si cu 2.500 in cazul Univ. A.I. Cuza din Iasi, ramanand constant in cazul ASE si UB. Pe de alta parte, Spiru Haret a pierdut 88.000 de studenti (o treime din total), Universitatea Romano-Americana a pierdut aproape 3.000, adica tot o treime din total, iar Bioterra 2.300, respectiv 14% din total.
Partajează asta:
Topul celor mai mari 12 centre universitare in 2011: cum a evoluat numarul de studenti in ultimii 3 ani?
In anul universitar 2010/2011, numarul studentilor cuprinsi in programe de licenta a fost de 673.000, in scadere de la 775.000 in anul anterior, si 891.000 in 2008/2009, iar daca luam in calcul faptul ca promovabilitatea la examenul de bacalaureat din 2011 a fost cea mai mica din ultimii 20 de ani, cel mai probabil, numarul studentilor a ajuns deja la 600.000, iar in anii urmatori, trendul negativ nu poate decat sa continue. Aceste cifre nu cuprind masteranzii si doctoranzii, numarul acestora fiind de circa 220.000 in urma cu doi ani.
Pe de alta parte insa, aceasta scadere abrupta a numarului de studenti a fost generata in principal de sectorul privat, unde populatia scolara a scazut de la 411.000 in 2008/2009, la 240.000 in 2010/2011. In sectorul public, scaderea a fost mai redusa – de la 480.000, la 433.000.
In ce priveste topul celor mai mari centre universitare, el este condus de Bucuresti, unde anul trecut invatau 222.000 de studenti, cu 43% mai putini decat in urma cu trei ani, dintre care 127.000 erau cuprinsi in universitati private, iar 95.000 in universitati de stat.
Pe locul doi se afla Cluj cu un numar de 57.595 studenti, dintre care doar 3.217 inscrisi in universitati private, iar pe trei Iasi cu 55.557 studenti, dintre care 5.628 in universitati private. Cele mai mari 12 centre universitare cumuleaza 581.000 de studenti, respectiv 86% din total, detalii in graficul de mai jos, click pe imagine pentru marire.
Top centre universitare
Foto: Hotnews
Cateva comentarii:
1. In trei dintre orase, numarul studentilor din universitatile private este mai mare decat numarul studentilor din universitatile de stat: Bucuresti (sunt cu 33% mai multi), Brasov (44%) si Arad (64%).
2. Desi per total, numarul studentilor a scazut in ultimul an cu 102.000, in doua dintre cele mai mari 12 centre universitare, numarul studentilor a crescut: Arad (+23%) si Constanta (+3,4%).
3. Pentru sectorul privat vin vremuri interesante – anul trecut functionau 52 de institutii private de invatamant superior, numarul facultatilor fiind de 207 (in sectorul de stat sunt 422), dintre care 80 doar in Bucuresti. Cum numarul studentilor scade dramatic, foarte probabil vom observa fuziuni, restrangeri de activitate sau chiar falimente in anii urmatori.
Sursa datelor: Institutul National de Statistica
Partajează asta:
Parcul Cismigiu – ianuarie 2012
*
*
*
Istorie Evanghelica 