Penticostalii şi neo-Penticostalii in Mexicul de Azi – cale de iesire din starea de saracie
Cercetătorii susțin ca Bisericile Penticostale din Mexic au oferit o cale de ieșire din sărăcie.
Participanţii la o masă rotundă, numită „Penticostalismul şi neo-Penticostalismul în Mexicul de Azi” au remarcat faptul că Bisericile Penticostale au furnizat o cale de ieșire istorică din sărăcie, informeaza Agentia de Stiri Lacasuri Ortodoxe®.
Conform acestora, ea ar fi permis oamenilor să își recupereze stima de sine, datorită culturii protestante sau evanghelice.
Prezentarea acești opinii a avut loc în data de 21 mai 2011 în Mexico City.
Jean-Pierre Bastian, profesor şi cercetător la Universitatea din Strasbourg, şi Ariel Copus, un cercetător în ştiinţe sociale legate de tineri şi de religie, au ţinut pe aceasta tema un discurs în cadrul Seminarului Evanghelic Mexican “Biserica lui Dumnezeu”.
17 Piramide descoperite in Egipt de un staletit NASA
O adevărată comoară arheologică, de aproximativ 17 piramide şi mii de morminte şi case din Egiptul antic au fost descoperite de arheologul american Sarah Parcak, prin folosirea revoluţionarelor imagini prin satelit, puse la dispozitie de NASA, informeaza LONews – un serviciu al Agentiei de Stiri Lacasuri Ortodoxe.
Săpăturile au confirmat deja prezenţa unora dintre aceste relicve, inclusiv existenţa a două piramide, conform dezvăluirilor legate de aceste lucrări, făcute ieri, 25 mai 2011, de BBC, care a finanţat excavările.
Arheologul american Sarah Parcak şi echipa sa din Universitatea Alabamei, pioniera în arheologia aşa-zis spaţială, este cunoscuta pentru săpăturile efectuate pe durata unui întreg an, prin utilizarea imaginilor din satelit pe sit-urile necropolei din Saqqara şi Tanis, în nord-estul Egiptului.
Satelitul NASA orbitează la o altitudine de 700 de km şi a produs o multitudine de imagini de înaltă definiţie, şi în infraroşu.
Puterea camerelor sale a permis distingerea unor obiecte cu mai puţin de un metru diametru, pe teren. Imaginile în infraroşu produse astfel arată forma caselor, a mormintelor şi templelor.
Această descoperire, care schimbă graniţele arheologiei tradiţionale, a fost „o validare reală a tehnologiei”, a declarat Sarah Parcak, informeaza LONews.
Oprah Winfrey lasă o moștenire spirituală controversată
Oprah Winfrey și-a luat rămas bun de la fanii show-ului ce-i poartă numele. Considerată „unul dintre cei mai influenți lideri spirituali” ai Americii, vedeta lasă o moștenire spirituală controversată și departe de creștinismul tradițional.
După 25 de ani de spectacol de televiziune, realizatoarea Oprah Winfrey și-a luat rămas bun de la milioanele de fani. Ea anunțase încă din noiembrie 2009 faptul că în primăvara lui 2011 va renunța la show-ul care a făcut-o celebră. Pe 24 mai a înregistrat ultima emisiune, iar ultimele cuvinte ale lui Oprah au fost „A lui Dumnezeu să fie slava”. Dincolo de imaginea unui om de televiziune de mare succes, Oprah a atras atenția ca lider spiritual care a îmbrățișat spiritualitatea new-age. Născută și crescută într-o familie de baptiști, Oprah încă se declară creștină dar mărturisește că înțelegerea ei spirituală a evoluat.
Oprah a debutat în televiziune la Chicago, în 1984, cu un show matinal cu titlul „A.M. Chicago”. După numai o lună showul ei era numărul 1 pe piață. Un an mai târziu, emisiunea a fost redenumită „The Oprah Winfrey Show”. Până în 1998 producția a fost una generalistă, abordând problemele de zi cu zi din societatea americană. După anul 1998, când emisiunile ei au adus-o în fața justiției pentru acuze la adresa industriei cărnii de vită, Oprah a recunoscut că ar trebui să urmărească alte probleme ale oamenilor. Ca atare show-ul a fost rebranduit în „Change Your Life TV”. A început să aducă invitați în special din categoria autorilor de cărți de auto-educare. La început, reacțiile publicului au fost negative, acuzând-o că este „prea evanghelică”. Oprah s-a adaptat cererii publicului, s-a delimitat de creștinismul instituționalizat și a criticat instituțiile religioase. În schimb i-a încurajat pe oameni să caute mai departe experiențele spirituale.
În 1994, publicația Vanity Fair scria că „Oprah Winfrey, cu siguranță, are o mai mare influență asupra culturii, decât a oricărui rector de universitate, politician sau lider religios, probabil cu excepția Papei.” În anul 2002, cunoscuta publicație creștină Christianity Today remarca faptul că Oprah, „cu o audiență de 22 de milioane de telespectatori, a devenit unul dintre cei mai influenți lideri spirituali” ai Americii. ” În 2008, Oprah a făcut echipă cu influentul lider spiritual Eckhart Tolle, recomandând cartea acestuia cu titlul „A New Earth” (vezi video). Cartea a avut vânzări record și jumătate de milion de oameni din 100 de țări s-au înscris la seminarul online, realizat pe baza cărții, în care Oprah a făcut apel la „trezirea sinelui”. Pentru Oprah, Tolle „este un profet al vremurilor noastre”.
Știu foarte clar care este rolul și scopul meu în viață”, a mărturisit Oprah lui Piers Morgan la CNN, într-un interviu oferit în luna ianuarie. „Nu e vorba despre mine. Eu sunt mesagerul care aduce mesajul salvării, speranței, iertării, mulțumirii, al evoluării oamenilor la maximul capacității lor. Și eu sunt într-o călătorie personală. Iar drumul meu este acela de a-mi împlini exprimarea ultimă a persoanei mele ca ființă aici pe pământ.”
Washington Post observa că Oprah a folosit un limbaj elegant, non-religios, pentru a vorbi despre spiritualitate. Publicația afirmă că Oprah a ajuns o legendă vie a mișcării „spiritual dar nu religios”, care a adus în sufrageriile orășenilor diverși guru new-age și le-a îndemnat pe fanele ei să îmbrățișeze adevăratele scopuri ale vieții. Washington Post mai nota că Oprah a demonstrat fanilor ei că poți renunța la religie și merge mai departe în călătoria spirituală. Și publicația Huffington Post trece în revistă influența spirituală a lui Oprah Winfrey de-a lungul unui sfert de secol, menționând că Oprah a separat „spiritualitatea” de „religie”.
Kathryn Loften, profesor de studii religioase la Yale și autoarea cărții „Oprah: The Gospel of an Icon”, explică cheia succesului ei. „Ea este – prin rasă, sex și origini – o persoană cu totul în afara stabilimentului tradițional al puterii. Iar asta îi atrage pe oamenii care asociază religia cu o putere care controlează, cu dogme rigide sau o aderare la nivel social. Aceasta este o religie pentru cei care nu vor să fie religioși, dar vor să simtă revelația.” Loften vorbește despre modul în care „imperiul lui Oprah aduce a religie în societatea modernă”, întrucât nu vorbim de o sectă sau un grup de adepți, ci de milioane de telespectatori din 145 de țări unde show-ul a fost difuzat.
Jeremia Wright, fostul ei pastor din anii 80, când Oprah încă mergea la biserica Trinity United Church of Christ din Chicago, acuză faptul că celebritatea și banii au îndepărtat-o de biserica tradițională. „E ușor să dai a zecea parte din bani la biserică dacă ai salariul de câteva sute de dolari. Dar când faci 35 de milioane pe an atunci îi ceri lui Dumnezeu o renegociere a contractului.” Dincolo de aspectele ce țin de viața ca star, pastorul observă și alte dimensiuni: „Multora nu ne mai place cuvântul credință. Preferăm altul mai șic, spiritualitate. Suntem prinși de mentalitatea generată de Oprah.” În cele din urmă pastorul dă nota finală a activității fostei lui enoriașe: „A ajuns să creadă că Dumnezeu e peste tot, că Dumnezeu e în mine, că nu trebuie să mai merg la biserică, că nu trebuie să fac parte din adunarea credincioșilor, că pot să meditez, că pot să gândesc spiritual. Este o Evanghelie străină. Și nu are nimic de-a face cu biserica pe care a întemeiat-o Iisus Christos.”
www.rascumparareamemoriei.ro – un an de la lansare
Cu un an în urmă, Vasilică Croitor lansa blogul răscumpărarea memoriei. După un an de activitate bilanțul este următorul:
Interesul stârnit de blog a depășit așteptările mele, cumulând într-un an 553.000 de accesări. Am scris în această perioadă 267 de articole, printre care se numără și documente publicate în facsimil. Am aprobat spre vizualizare peste 6077 de comentarii.
Arhiepiscopia Bucurestilor se sustine din „singura sursa constanta”: vanzarea lumanarilor, si nu din sumele „fabuloase de bani”, de la credinciosi.
Secretariatul Arhiepiscopiei Bucureştilor, ne informează:
Întrucât articolul din ziarul România Liberă, apărut în data de 23 mai 2011, intitulat „Donaţii: 11 milioane de euro, bani negri pentru Biserică” şi afirmaţiile făcute în cadrul emisiunii Megastory, difuzată de Realitatea TV în data de 21 mai 2011, sunt o prezentare tendenţioasă şi alarmistă, bazată mai mult pe ficţiune decât pe date concrete, pentru o corectă informare a opiniei publice precizăm următoarele:
1. Cele două materiale denigratoare dezinformează opinia publică şi calomniază Arhiepiscopia Bucureştilor, vorbind incorect despre sume fabuloase date de credincioşi bisericilor, ceea ce nu este adevărat. Cât despre sumele încasate din vânzarea vinului şi a lumânărilor produse de Arhiepiscopia Bucureştilor, precizăm că acestea sunt înregistrate în mod corect pe bază de factură, după toate regulile contabile în vigoare.
2. Lumânările produse de eparhie şi distribuite la parohii şi mănăstiri spre vânzare constituie singura sursă constantă pentru susţinerea eparhiei (a Arhiepiscopiei, protoieriilor, parohiilor şi mănăstirilor), întrucât fiecare unitate primeşte un anumit procent din vânzarea lumânărilor pentru a acoperi cheltuielile curente (facturi la utilităţi, salubrizare, impozite, salarii din fonduri proprii etc.), mai ales în această perioadă în care donaţiile credincioşilor sunt din ce în ce mai mici din cauza crizei economice şi a sărăciei care-i urmează. De la bugetul de Stat eparhiile nu mai primesc nicio contribuţie pentru cheltuielile menţionate anterior.
De asemenea, banii obţinuţi din vânzarea lumânărilor, obiectelor şi cărţilor bisericeşti sunt folosiţi pentru susţinerea activităţilor social-filantropice şi cultural-misionare ale eparhiei.
3. În ceea ce priveşte vinul bisericesc, care prea adesea inspiră unor reporteri „o beţie de cuvinte” critice, acesta este vin produs din via Arhiepiscopiei Bucureştilor, păstrată chiar şi în timpul regimului comunist, întrucât vinul bisericesc are un specific aparte în ceea ce priveşte prepararea lui, conform tradiţiei liturgice ortodoxe. Aşadar, Arhiepiscopia Bucureştilor nu distribuie parohiilor şi mănăstirilor vin procurat din alte surse, ci propriul său vin, pentru a fi folosit în activităţile liturgice şi pentru a acoperi o parte din cheltuielile legate de susţinerea producţiei de vin a eparhiei din care fac parte aceste unităţi de cult. Preţul vinului produs de Arhiepiscopia Bucureştilor este unul accesibil şi chiar modest, în raport cu preţul pieţei.
Aşadar, insinuarea că vinul ar fi scump este o atitudine calomniatoare, iar afirmaţia că vinul ar fi acru este o dezinformare, întrucât vinul Arhiepiscopiei este unul demidulce. Arhiepiscopia Bucureştilor nu livrează parohiilor vin acru, însă gustul acestuia se poate schimba dacă nu a fost păstrat corespunzător, iar dacă vreo parohie ar fi constatat un astfel de caz, ea avea posibilitatea returnării vinului la crama Centrului eparhial. Era mai corect din partea jurnaliştilor să precizeze care parohie anume a primit vin acru, pentru a putea verifica afirmaţia. Prin urmare, acuzaţia că vinul este acru are ca scop „înăcrirea” articolului pentru a fi cât mai denigrator la adresa Centrului eparhial.
4. Cât priveşte acuzarea Pr. Ioan Alexandrescu, de la parohia Chitila I, privind o falsificare a diplomelor de studii, persoanele care susţin aceasta o fac din răzbunare, deoarece au pierdut unele avantaje venite din partea parohiei Chitila I. Cercetarea cazului privind presupusa falsificare a diplomei de studii a fost făcută de Sectorul Juridic şi Serviciul Personal al Arhiepiscopiei Bucureştilor, care au constatat că actele personale depuse de Pr. Ioan Alexandrescu la momentul numirii sale în postul de preot la parohia Buda, protoieria Câmpina (în anul 1998), sunt autentice şi nu au nici o legătură cu actele cumnatului său decedat, teologul Gheorghe Postolachi.
Arhiepiscopia Bucureştilor permite autorităţilor abilitate să verifice aceste acte ale Preotului Ioan Alexandrescu în baza cărora s-a făcut numirea în postul de preot.
În concluzie, se poate înţelege uşor că repetarea periodică şi sistematică a aceloraşi acuzaţii la adresa Arhiepiscopiei Bucureştilor, nu are ca scop informarea corectă a publicului, ci diminuarea credibilităţii Bisericii în societate, potrivit unui plan concertat şi adaptat la perioada de criză economică actuală – informeaza centrul de Presa al patriarhiei Romane.
Articolul la care face referire Arhiepiscopia Bucurestilor, atragand atentia asupra lui, aici: Donaţii: 11 milioane de euro, bani negri pentru Biserică , de Monica Bonea
Donaţii de 11 milioane de euro, bani negri pentru Biserică
de MONICA BONEABucureştenii au lăsat anul trecut 18 milioane de euro la biserică, dar pentru peste 60% din aceste donaţii nu au primit chitanţă, arată un sondaj făcut de SNSPA. Tot fără ca sumele să fie înregistrate, Arhiepiscopia Bucureştiului obligă parohiile să cumpere vin şi lumânări din producţia proprie.Numărul celor care au dat la biserică sume mai mici de 50 de lei este de 33%, potrivit sondajului „Cartografierea socială a Bucureştiului”. Anul trecut, ponderea era de 25%. Între 51 şi 100 de lei au dat 10% din bucureşteni dublu faţă de anul trecut, în timp ce procentul celor care au dat între 100 de lei şi 500 de lei s-a triplat, la 9%. Mai mult de 500 de lei au donat bisericii 2% din bucureşteni. Procentul celor care spun că nu au dat nici un ban la biserică a crescut de patru ori, de la 3% la 12%. La sondaj au răspuns 66% din persoanele abordate.Extrapolând datele din sondaj, rezultă că un bucureştean, indiferent de religie, a donat în medie 120 de lei (aproximativ 30 de euro), iar în total, la biserică s-au strâns anul trecut 18 milioane de euro. Dar 63% dintre respondenţi recunosc că nu au primit bon pentru donaţia făcută, astfel că pentru 11,3 milioane de euro biserica nu a dat socoteală.
Tot fără ştirea Fiscului, Arhiepiscopia Bucureştilor cere parohiilor să cumpere 120 de sticle cu vin şi să îi oblige pe credincioşi să cumpere lumânări făcute de eparhie, relata Realitatea TV. Mai mut, preoţii se plâng că vinul pe care trebuie să-l cumpere este acru şi scump, astfel că nu poate fi băut. La Ciocăneşti, judeţul Dâmboviţa, preotul i-a ameninţat pe enoriaşi că vor primi amendă de 5.000 de lei noi dacă aprind alte lumânări decât cele vândute în biserică şi spune că a decis acest lucru de teama controalelor de la Episcopie.
Reprezentanţii BOR nu au putut fi contactaţi ieri pentru a comenta informaţiile.
63% dintre bucureşteni recunosc că nu au primit chitanţă pentru banii donaţi bisericii. În medie, respondenţii au donat 120 de lei anul trecut.
Arhiepiscopia Bucuresștilor susține că singura sursă constantă de venit pentru Biserică provine din vânzarea lumânărilor. Citiți răspunsul aici: Arhiepiscopia Bucurestilor se sustine din „singura sursa constanta”: vanzarea lumanarilor, si nu din sumele „fabuloase de bani”, de la credinciosi.
Guvernul Vietnamez propune noi legi de restrictionare legala a religiei

Guvernul Vietnamez îşi propune să introducă o serie de noi amendamente la legile existente, care vor restrânge în continuare libertatea religiei, precum şi a tuturor celorlalte activităţi legate de Biserică în această ţară.
Cardinalul Jean Botez Pham Minh Man, Arhiepiscop de Saigon, a declarat într-o scrisoare către primul-ministru vietnamez că aceste modificări reprezintă “un uriaş pas înapoi”, în comparaţie cu varianta de lege originală.
În esenţă, modificările propuse de decret reflectă dorinţa guvernului de a restabili mecanismul de cerere şi de acordare a dreptului la activităţi religioase. Astfel, acordarea drepturilor legitime ale cetăţenilor se mută în mâinile unor oficiali guvernamentali care ar putea să-şi dea acordul sau nu, prevalandu-se de unele proceduri birocratice”.
„Un guvern din oameni şi pentru oameni” se va transforma într-un „Dumnezeu al ţării”, în mâinile căruia se află toate drepturile, acordând sau refuzând oamenilor dreptul la spiritualitate, a avertizat el.
Introducerea unui text precum „abuzarea de credinţă şi religie”, o exprimare nedeterminată şi susceptibilă de interpretări diverse, conform episcopilor catolici, va plasa în mâinile oficialilor dreptul de a cataloga o acţiune ca fiind o activitate religioasă legitimă sau în afara legii.
Având în vedere legătura specială cu Vaticanul şi cu Biserica Catolică Universală, în general, dispoziţiile care reglementează implicarea străină religioasă par a avea o importanţă deosebită pentru Biserica Catolică Vietnameză. Guvernul Vietnamez impune ca oferirea titlurilor religioase (de episcop, cardinal), trebuie să aibă aprobarea acestuia, oferind astfel un drept de veto guvernului, asupra numirilor episcopale. În repetate rânduri, în trecut, Guvernul şi-a exercitat dreptul de veto în respingerea candidaţilor propuşi de către Vatican.
Proiectul de lege susţine că organizaţiile religioase „cu activităţi internaţionale trebuie să respecte politicile de stat şi preceptele, şi trebuie să informeze Comisia pentru Afaceri Religioase de orice instrucţiuni primite de la organizaţiile religioase străine, şi apoi să respecte instrucţiunile emise de către comisie”. Participarea la astfel de activităţi trebuie să fie aprobata de către Comitetul pentru Afaceri Religioase. Orice ajutor primit de la organizaţiile străine religioase trebuie să fie aprobat, de asemenea, de către Comitetul de Afaceri Religioase de Stat.
Pe scurt, modificările proiectului, astfel cum au fost criticate de Cardinalul Jean Botez Pham, menţin totodată restricţiile dure anterioare privind libertatea religioasă, dar solicită în plus noi proceduri administrative prin care să “se ceară permisiuni”.
Tatuat si cu… 21 de ani de inchisoare ajunge pastor evanghelist, incercand sa-i inderpte pe gangsteri si pe cei din cartelurile drogurilor
Încheieturile tatuate ale braţelor pastorului Núñez poartă urmele istoriei sale pe piele, un mod de viaţă de 35 de ani, din care 21 în închisoare, trecând de la statutul de gangster în Ciudad Juarez, cel mai violent oraş al Mexicului, la cel de pastor evanghelist.
Pentru gangsterii din nordul Mexicului, unde se află Ciudad Juarez, „nu există decât două soluţii: Biblia sau moartea”, a declarat pentru AFP Pedro Martin Nuñez, informeaza Agentia de Stiri Lacasuri Ortodoxe – editia de Spania.
Pastorul a spus că la vârsta de doi ani a intrat cu mama sa în Penitenciarul Juarez. Ea îl ucise pe tatăl său cu un cuţit. A rămas acolo până la vârsta de 11 ani.
„Am crescut într-un spaţiu gol, distrus, unde nu existau principii şi valori. Când intrai într-o gaşcă începeai să vinzi droguri. Eu am făcut acest lucru mai puţin, doar cu ceea ce îmi oferea bunicul meu”, recunoaşte cu un zâmbet îndurerat.
Cu 3.100 de omucideri în 2010, Ciudad Juarez, aflat la graniţa cu Statele Unite, este oraşul cel mai violent din Mexic, din cauza războiului dintre cartelurile drogurilor dus pentru controlul traficului către marele vecin din nord.
Ciudad Juarez este, de asemenea, cel mai mare oraş consumator de droguri din Mexic.
Potrivit unui studiu realizat de Ministerul mexican al Sănătăţii, in 2008, oraşul de 1,3 milioane de locuitori numără 45.000 de consumatori regulaţi de droguri, de trei ori mai mare decat media naţională.
După o perioada, acesta a ajuns într-o închisoare de minori, fiindcă Pedro Martin Nunez fură o maşină la vârsta de 16 ani.
„M-au trimis la o închisoare în care se născuseră fraţii mei, unde mama îşi pierduse jumătate din tinereţe. Am crescut în acest loc. Am ieşit cu tatuaje şi cu alte obiceiuri murdare, cu alte droguri”.
În momentul eliberării sale, ofiţerii de poliţie l-au întrebat dacă şi-a „învăţat lecţia”. El a răspuns, „ce lecţie? (Când m-aţi băgat din nou în această închisoare,) m-aţi adus acasă!”
Pedro s-a aflat de mai multe ori în spatele gratiilor. Condamnat la paisprezece ani de închisoare, el îşi găseşte răscumpărarea în religie. A devenit pastor, fiind dedicat reabilitării gangsterilor şi a persoanelor dependente de droguri.
Cu trupa sa de „foşti deţinuţi pregătiţi pentru transformare”, acesta a înfiinţat un adăpost în centrul oraşului Juarez. O duzină de familii trăiesc acum acolo. În cartierul prăfuit şi periferic Zaragoza au ridicat şi o biserică. Un hol mare, câteva instrumente muzicale şi scaune din plastic.
Transformarea gangsterilor este lungă şi complicată. Bandele nu îi lasă pe membrii lor să părăsească grupul peste noapte. „Avem o mulţime de riscuri. La prima încercare, ne rup o mână. Apoi, un picior. Apoi ne omoară. Asta nu e ceva cu care să te joci”.
Pastorul Nunez nu se limitează doar la rugăciune pentru a-i ajuta pe foştii infractori, ci el negociază cu companiile de angajare.
Salariile le vor fi plătite de aceşti angajatori astfel: jumătate din salariu revine bărbatului, cealaltă jumătate se oferă soţiei acestuia, pentru a susţine necesităţile de uz casnic.
Pedro Nuñez este deci şi el o necesitate, arata AFP, deoarece „unii taţi îşi petreceau întreaga viaţă pentru a fura bani de la sotiile lor sau de la rude. Dacă Ciudad Juarez se află astăzi în starea pe care o vedeţi, acest lucru se înâmplă datorită problemelor care au început să apără din interiorul casei”.
„Iar astăzi, această violenţă explodează în stradă”, insistă pastorul, „şi pentru asta trebuie să ne grăbim, fiindcă în fiecare noapte oamenii riscă să fie omorâţi”.
Comunicatul Uniunii Baptiste cu privire la congresul cultului baptist
In urma celui de-al 35-lea Congres al Uniunii Bisericilor Crestine Baptiste desfasurat in perioada 19 – 20 mai la Biserica Crestina Baptista Betel din Timisoara, si dupa numararea celor 924 de voturi valabil exprimate, Uniunea Bisericilor Crestine Baptiste din Romania anunta componenta Comitetului Executiv pentru perioada 2011 – 2015:
Presedinte: Otniel Ioan Bunaciu – Bucuresti, B
Secretar general: Ionel Tutac – Lugoj, TM
Vicepresedinte cu pastorala: Ilie Cornel Tinco – Bocsa, CS
Vicepresedinte cu educatia: Paul Negrut – Oradea, BH
Vicepresedinte cu misiunea: Viorel Candrianu – Ipotesti, SV
Vicepresedinte din partea Comunitatii Maghiare: Jozsef Kovacs – Satu-Mare, SM
Secretar general adjunct: Ilie Milutin – Coronini, CS
La cel de-al 35-lea Congres al Uniunii Bisericilor Crestine Baptiste din Romania au participat peste o mie de persoane, iar ca invitati speciali de peste hotare au participat John Upton, Presedintele Aliantei Mondiale Baptiste, Valeriu Ghiletchi, Presedintele Federatiei Europene Baptiste si Daniel Branzei, Presedintele Asociatiei Baptiste din SUA si Canada, Avram Dega, reprezentantul Uniunii Baptiste din Serbia si Cornel Prejban, reprezentantul baptistilor romani din Austria.
Lucrarile Congresului s-au desfasurat sub motto-ul Unitate in lumina lui Hristos.
Cu ocazia acestui eveniment au fost lansate doua carti: Marea importanta a rugaciunii de Liviu Olah si Spurgeon – predicatorul poporului de Peter Morden.
Bucuresti,
21 mai 2011
Articole similare:
Dionis Bodiu și reflecțiile sale asupra congresului cultului baptist
Otniel Bunaciu a fost reales președinte al cultului creștin baptist din Romania
Programul Congresului Cultului Baptist 19-20 mai 2011
Presa despre Congresul Cultului Baptist
Candidații pentru funcția de Președinte al Cultului: Otniel Ioan Bunaciu
Noua conducere a Uniunii Bisericilor Crestine Baptiste din Romania rezultata in urma congresului cultului
Preşedinte, după numărarea celor 922 de voturi valid exprimate:
Otniel Bunaciu – 489
Viorel Iuga – 433
Secretar General, din totalul de 922 de voturi valid exprimate:
Ionel Tutac – 584
Dan Boingeanu – 272
Aurel Gacea – 66
Vicepreşedinte cu educaţia, din totalul de 924 voturi valid exprimate
Paul Negruţ – 751
Vicepreşedinte cu pastorala, dintr-un total de 921 de voturi valid exprimate:
Ilie Tinco – 525
Vasile Paul – 396
Vicepreşedinte cu misiunea, dintr-un total de 927 de voturi valid exprimate:
Viorel Candrianu – 489
Romică Iuga – 233
Marcel Cordoş – 205
Secretar general adjunct, dintr-un total de 910 voturi valid exprimate:
Ilie Milutin – 476
Timotei Rusu – 444
Sursa: Marius Cruceru


Secretariatul Arhiepiscopiei Bucureştilor, ne informează:









