În ajunul Crăciunului din 1990, preotul luteran Eginald Schlattner, care avea să devină cel mai cunoscut scriitor de limbă germană din România, şi-a găsit biserica goală. Aproape toţi saşii din comuna Roşia emigraseră în Germania în decursul unui an. În prezent, comunitatea evanghelică din România cuprinde doar 14.300 de enoriaşi. La baza protestantismului se află ideile lui Martin Luther.

În secolul al XVI-lea, mântuirea sufletului părea o chestiune extrem de costisitoare. Chiar şi cei mai săraci oameni încercau să-şi răscumpere păcatele cu sume frumuşele, pentru a evita chinurile purgatoriului. Această practică a vânzării indulgenţelor era foarte răspândită în rândurile preoţilor catolici din acea perioadă. Riscând chiar să fie ars pe rug, călugărul german Martin Luther a fost primul care a condamnat deschis abuzurile sistemului cu indulgenţe în cele „95 de teze”, care au stârnit furia Papei Leon X. Pentru Luther, mântuirea nu avea nici o legătură cu aceste aspecte materiale, ci doar cu graţia divină. Fiecare fiinţă umană poate să se bucure de iubirea lui Dumnezeu prin credinţă şi prin cunoaşterea Cuvântului Domnului.

„Pentru a traduce bine, trebuie să asculţi cum vorbeşte o mamă acasă”

Pentru a facilita accesul poporului la învăţăturile Bibliei, Martin Luther a tradus Sfânta Scriptură din latină în germană. El a finalizat varianta germană a Noului Testament între 1521 şi 1522, pe când era nevoit să se ascundă în castelul Wartburg. Traducerea Vechiului Testament avea să dureze încă 12 ani.

 Luther îşi dorea ca şi oamenii simpli să poată citi Biblia, motiv pentru care a apelat la un limbaj cât mai clar, renunţând la acrobaţii intelectuale şi literare. „Pentru a traduce bine, trebuie să asculţi cum vorbeşte o mamă acasă, copiii pe stradă şi omul simplu când merge la piaţă, căci totul depinde de graiul poporului” – aceasta era reţeta lui Luther. Astfel, cel ce avea să devină părintele bisericii evanghelice, nu a tradus cuvânt cu cuvânt, ci s-a străduit să explice sensul versetelor biblice pe înţelesul fiecăruia.

Goethe: „Germanii au deventi un popor datorită lui Luther”

Pe 6 august 1534 a fost lansată varianta germană a Bibliei, care a devenit piatra de temelie a reformei Bisericii realizate de Luther, dar şi baza limbii şi literaturii germane. În timpul lui Luther nu exista încă o germană unitară, ci doar diverse dialecte şi variante, aşa încât germana folosită în Biblie a devenit un important punct de referinţă. Secole mai târziu, Goethe avea să remarce că „germanii au devenit un popor datorită lui Luther.”

Biserica evanghelică din România

Luther joacă un rol central pentru saşii transilvăneni, care au trecut în anul 1550 în majoritate la confesiunea evanghelică. Mai târziu, Ardealul avea să devină patria unor protestanţi alungaţi din spaţiul austriac, aşa-numiţii „landleri”, care s-au stabilit în secolul al XVIII-lea în Transilvania. După exodul minorităţii germane în Republica Federală începând cu anul 1989, au mai rămas mai puţin de 15.000 de enoriaşi protestanţi pe teritoriul României, potrivit site-ului oficial al Bisericii Evanghelice. Cei mai mulţi dintre ei au peste 60 de ani.

Autor: Alexandra Sora
Redactor: Medana Weident

 Deutche Welle