Maxima zilei – 25 februarie 2016
Gândim și spunem: de ce Dumnezeu nu ne-a spus voia Să prin cuvinte, dar uităm că prin cuvinte, întotdeauna imprecise, neclare, mereu incomplete, vorbesc în imperfecțiunea lor numai oamenii; Dumnezeu are alt limbaj, alt mijloc de a transmite adevărul: prin faptul că ne face conștienți de natura Lui.
Lev Tolstoi, Despre Dumnezeu și om. Din jurnalul ultimilor ani (1907-1910), p. 16.
Partajează asta:
Maxima zilei – 24 februarie 2016
Multe din cele mai năstrușnice simțăminte și imbolduri ale firii noastre nu le putem pricepe aici, pe pământ; nu te lăsa uluit de ispită, nici nu-ți închipui cumva că pe temeiul acesta te-ai putea dezvinovăți; judecătorul ceresc nu-ți va cere să dai socoteală pentru ceea ce mintea ta nu s-a învrednicit să priceapă, ci pentru ceea ce era pe înțelesul tău. Și ai să te încredințezi că așa este când ai să te înfățișezi la scaunul judecății, pentru că atunci ai să le vezi pe toate așa cum sunt și n-ai să mai poți tăgădui nimic.
F. M. Dostoievski, Frații Karamazov, vol. I, p. 548
Partajează asta:
Maxima zilei – 23 februarie 2016
Învățătura religioasă trebuie să stea la baza educației.
Educația fără învățătură religioasă (…) nu e educație.
Lev Tolstoi, Despre Dumnezeu și om. Din jurnalul ultimilor ani (1907-1910), p. 12.
Partajează asta:
Maxima zilei – 22 februarie 2016
Problema nu este ca toți să fie egali, ci ca toți să se iubească. Poți să fi bogat și să-i iubești pe ce-i sărăci, și să ai aceeași avere ca toți ceilalți și să-i urăști pe toți.
Lev Tolstoi, Despre Dumnezeu și om. Din jurnalul ultimilor ani (1907-1910), pp. 6-7.
Partajează asta:
Maxima zilei – 20 februarie 2016
Trufia e meșteșug diavolesc și anevoie ne putem da seama de ea, aici, pe pământ, de aceea ne putem înșela atât de ușor și cădea atât de lesne într-o greșeală, ba încă, pe deasupra, suntem încredințați c-am făcut cine știe ce lucru minunat, de ispravă.
F. M. Dostoievski, Frații Karamazov, vol. I, p. 548
Partajează asta:
Maxima zilei – 16 februarie 2016
Prieteni dragi, rugați-vă Domnului să vă blagoslovească (binecuvânteze) dăruindu-vă bucuria.
Bucurați-vă ca niște copii, ca păsările văzduhului. Să nu vă înspăimânte ticăloșia oamenilor, nici să nu vă gândiți că v-ar putea zătnici în ostenelile voastre, zădărnicindu-vă truda. Să nu ziceți: „Vajnic este păcatul, aprigă ticăloșia și plină de vârtoșie răutatea ce ne înconjoară când noi suntem singuri și slabi. Răutatea lumii se va ridica stavilă în calea străduințelor noastre, osteneala și toată fapta bună nu vor fi de nici un folos”. Nu lăsați să biruie deznădejdea, feții mei !
F. M. Dostoievski, Frații Karamazov, vol. I, p. 547.
Partajează asta:
Maxima zilei – 15 februarie 2016
Fraților, iubirea ne învață să trăim, dar trebuie să știi mai întâi cum să dobândești puterea aceasta scump plătită.
F. M. Dostoievski, Frații Karamazov, vol. I, p. 547.
Partajează asta:
Maxima zilei – 13 februarie 2016
Și-au pus în gând să înscăuneze dreptatea în lume; dar, lepădându-se de Hristos, vor ajunge până la urmă să scalde pământul în sânge, căci sângele cheamă alt sânge după sine, și cel ce trage sabia de sabie va pieri.
F. M. Dostoievski, Frații Karamazov, vol. I, p. 544.
Partajează asta:
Maxima zilei – 12 februarie 2016
Egalitatea stă mai înainte de toate în demnitatea morală a oamenilor.
F. M. Dostoievski Frații Karamazov, vol. I, p. 540.
Partajează asta:
Maxima zilei – 11 februarie 2016
Cum se poate dezbăra de năravurile sale și unde poate să meargă cel care a căzut rob poftelor sale, de vreme ce s-a obișnuit să-și îndestuleze fără zăbavă atâtea nevoi pe care el însuși le-a scornit ? Ferecat cum este în singurătatea lui, nici nu-i mai pasă de ceilalți. Așa că oamenii au ajuns să agonisească o mulțime de bunuri, în schimb li s-au împuținat bucuriile.
Cu totul deosebit este drumul duhovniciei. Lumea își bate joc când aude de ascultare, de post de rugăciune, și totuși, ele sunt cărările ce duc spre adevărata libertate.
F. M. Dostoievski, Frații Karamazov, vol. I, pp. 536-537.
Istorie Evanghelica 