Istorie Baptistă: Balthasar Hubmaier 1481 – 1528
Dacă în 2017 am celebrat 500 de ani de Reformă Protestantă, anul acesta, 2018, se împlinesc 490 de ani de la moartea ca martir prin ardere pe rug în 1528 al lui Balthasar Hubmaier. Acesta a fost teolog anabaptist german, care a trăit intre 1481-1528 fiind educat la Universitatea din Freiburg unde a urmat studii de licența și master, iar ulterior la Ingolstad a urmat studii doctorale sub conducerea lui John Eck.
Viața sa este una complexă. Astfel, în anul 1519 acesta a fost implicat în persecuția evreilor din Regensburg.
În plan religios acesta a fost catolic, iar ulterior și-a însușit concepții teologice anabaptiste, fapt care a condus la persecuții, iar apoi la moartea sa prin ardere pe rug în Viena.
Ca o curiozitate istorică menționez și faptul că Balthasar Hubmaier a fugit la Zurich pentru scăpa de armata austriacă și a cautat refugiu la Zwingli care a dat ordin să fie arestat, ulterior fiind torturat. Aflat sub tortură acesta a retractat unele afirmații teologice fapt pentru care a fost eliberat. Trei ani mai târziu acesta era din nou pe drumuri pentru propria protecție, dar va fi arestat de autoritățile austriace, iar apoi executat.
Soția lui Balthasar Hubmaier a fost înecată în Dunăre la scurt timp după executarea soțului.
Din punct de vedere al doctrinei acesta susține botezul credinței, al persoanelor care pot să-și mărturisească credința.
Beniamin Cruceru consideră că Hubmaier a fost unul dintre cei mai erudiți anabaptiști din secolul al XVI-lea, „cel mai competent susținător al poziției anabaptiste cu privire la botez”
Acesta este contextul în care Vasile Bel propune anul acesta ca unul în care să evocăm personalitatea lui Balthasar Hubmaier.
Vezi mai multe detalii aici:
https://istoriebaptistablogul.blogspot.ro/2018/01/01-balthasar-hubmaier-1481-1528.html?m=1
Pentru informații suplimentare vezi și
https://en.m.wikipedia.org/wiki/Balthasar_Hubmaier
William Estep, Istoria anabaptiștilor
Petru Popovici, Lumini peste veacuri, vol. I
Marius Mărginean,„Colonizarea anabaptiștilor la Vințu de Jos”
Regele Mihai I despre identitate și demnitate

Regele Mihai I: ” Cele mai importante lucruri de dobândit, după libertate şi democraţie, sunt identitatea şi demnitatea.”
http://www.lapunkt.ro/2017/12/10-zece-punkte-regele-mihai-i/
Ion Creangă și viața veșnică
„Presimţirea morţii se înnegri şi mai tare în inima lui. De acum el se gândi cu seriozitate la stingere şi-ncepu să-şi pună întrebări asupra vieţii viitoare. Ca diacon, nu prea se gândise la astfel de lucruri, luat de necazurile vieţii, şi nici seminarul nu avea obiceiul să răscolească sufletul cu nişte probleme care nu trebuie popilor de ţară”, aşa a descris criticul literar George Călinescu, drama prin care trecea Ion Creangă.
Maxima zilei – 31 decembrie 2017
Dar Tu ceri ca adevărul să fie în adâncul inimii…
Psalmul 51:6
Maxima zilei – 29 decembrie 2017
Nuiaua lui Cristos este un creion cu care conturează chipul lui Hristos mai clar în noi.
Anonim
Stelian Tănase: O minoritate nu poate conduce democratic o societate

O minoritate nu poate conduce democratic o societate, ci numai prin dictatură.
http://www.stelian-tanase.ro/bolsevicii-si-secolul-xx-rus/
Institutul Teologic Baptist din Bucuresti vă urează Sărbători fericite și un An Nou binecuvantat!
Institutul Teologic Baptist din Bucuresti vă urează Sărbători fericite și un An Nou binecuvantat!

Cu stimă,
Rector,
Conf. univ. Dr. Daniel Mariș
Institutul Teologic Baptist din București
Program special la BCB Nădejdea București (23 decembrie 2017)

În această dimineață, începând cu ora 10, veți putea urmări live pe pagina de Facebook Istorie Evanghelică și pe cea a Bisericii Baptiste Nădejdea un program special de sărbători închinat Mântuitorului, Cel a cărui naștere o celebrăm.
Veți putea urmări serbarea copiilor, orchestra Bisericii Nădejdea și un mesaj biblic transmis de pastorul Ovidiu Rusnac.
Să-i aducem slavă lui Dumnezeu!
Teofil Stanciu – Creștinismul (indiferent de culoarea lui confesională) poate alege mereu dacă să joace cartea conformismului politic
Rămâne totuși un fapt că, cel puțin în cazul comunismului, religia a fost un factor coroziv permanent care a subminat constant discursul oficial*. Dacă nu sunt în stare de prea multe pentru a schimba prezentul, atât bisericile, cât și societatea ar putea privi mai des, mai atent și mai perspicace la propriul trecut și la propriii martiri.
Și din această privire în istorie putem vedea că, deoarece se ancorează într-o realitate transcendentă, creștinismul (indiferent de culoarea lui confesională) poate alege mereu dacă să joace cartea conformismului politic, care întotdeauna ascunde compromisuri, sau cea a radicalismului principiilor, care întotdeauna costă.
https://drezina.wordpress.com/2017/12/23/despre-revolutie-si-religie/
- Baptiștii au fost dintre cei care au demonstrat în mai multe rânduri faptul că în comunism era o diferență între discursul oficial și realitatea vieții religioase, iar din această perspectivă putem vorbi despre religie ca factor coroziv la adresa comunismului. În fapot comunismul însuși a fost și este ca ideologie o religie. A se vede în acest sens cartea lui Eric Voegelin, Religiile poliice. (Subl n. MS)











