Cultul baptist in perioada comunistă
Vasilică Croitor, autorul cărții Răscumpărarea memoriei, consideră că teza de doctorat elaborată de mine despre raporturile dintre Biserica Baptistă și Statul român în perioada regimului democrat popular (1948-1965) „este o lucrare necesara in deslușirea istoriei din perioada comunista. Cu putin timp in urma – scrie Vasilică Croitor- a aparut o lucrare similara despre Cultul Crestin dupa Evanghelie. Este bine ca istoria intra incet-incet pe mainile specialiștilor, iar versificatorii si pamfletarii sa ramana ei istorie.”
Partajează asta:
Susținerea publică a tezei de doctorat – video
Ședința publică
Acordarea calificativului
Articole similare
Dinamica raportului dintre Stat și BCB din Romania intre anii 1948-1965
Bisericile Baptiste din România între constrangere, colaborare și rezistență (1948-1965) (aici găsiți rezumatul tezei)
Poze de la sustinerea publica a tezei de doctorat
Partajează asta:
Poze de la sustinerea publica a tezei de doctorat
Astăzi, 30 septembrie 2011, am avut susținerea publică a tezei de doctorat. Ultimul examen din ciclul acesta de studii. Avân sprijinul logistic al unui fotograf profesionist 🙂 în persoana lui Ionuț Tătaru, sunt în măsură să fac o trecere în revistă, vizuală de această dată, a ședinței publice. Voi revenii cu alte detalii, inclusiv doua înregistrări video.
Împreună cu coordonatorul meu, Academician Dinu C. Giurescu
Grupul celor mari
M-am alăturat și eu grupului
Privind încrezător spre viitor
Comisia
Profesorul Giurescu preocupat de descifrarea raporturilor dintre Biserică și Stat
Timișoara este alături de noi prin profesorul și pastorul Alexandru Neagoe oferindu-ne speranță și încredere
Dr.Ecaterina Lung. Un profesor și un om extraordinar preocupat de bunul mers al tuturor lucrurilor.
Aici în calitate de președinte al comisiei.
Un (fost) ministru de externe încearcă să deslușească natura raporturilor dintre Stat și Biserică în comunism
Articole pe același subiect
Dinamica raportului dintre Stat și BCB din Romania intre anii 1948-1965
Bisericile Baptiste din România între constrangere, colaborare și rezistență (1948-1965) (aici găsiți rezumatul tezei)
Partajează asta:
Festivalul Sperantei cu Franklin Graham (imagini si din 1985)
Conține imagini de la vizita lui Billy Graham în România din anul 1985.
Partajează asta:
Dinamica raportului dintre Stat și BCB din Romania intre anii 1948-1965
Pentru detalii și rezumat a se vedea articolul Bisericile Baptiste din România între constrangere, colaborare și rezistență (1948-1965).
Partajează asta:
Bisericile Baptiste din România între constrangere, colaborare și rezistență (1948-1965)
Titlul pe care l-am pus acestui articol reprezintă într-o anumită măsură sinteza cercetărilor mele din ultimii trei ani de zile, care se finalizează acum prin susținerea publică în data de vineri, 30 septembrie 2011, a tezei de doctorat intitulată Dinamica raporturilor dintre Stat și Bisericile Creștine Baptiste din România între anii 1948-1965. Activitatea de cercetare a fost coordonată de către reputatul istoric Dinu C. Giurescu. Evenimentul va avea loc cel mai probabil în sala de consiliu a Facultății de Istorie din cadrul Universității București. Pentru cei interesați de acest aspect al istoriei recente atașez rezumatul tezei, care poate fi downloadat apăsând AICI. În cadrul cercetării și apoi pe parcursul redactării m-am bazat cu precădere pe sursele arhivistice în cea mai mare parte inedite. Subiectul, de asemenea, reprezintă o noutate pentru spațiul istoriografic românesc. Din cunoștințele mele nu știu să mai existe o altă lucrare care să abordeze în exclusivitate relația dintre Bisericile Creștine Baptiste și statul român între 1948-1965. Dacă ne referim la Alexa Popovici și Ioan Bunaciu putem menționa că aceștia nu și-au propus o astfel de abordare și nici nu au întrebuințat surse arhivistice. O serie de cercetări recente și-au propus să investigheze istoria comunităților evanghelice sub comunism, fiind abordate cu precădere subiecte care privesc o anumită latură a relației Biserică-Stat, respectiv aspectul colaboraționismului. Lucrări de certă valoare științifică au realizat Dorin Dobrincu, Denisa Bodeanu, Vasilică Croitor, Gheorghe Modoran.
Cercetarea mea integrează aspecte legate de instaurarea comunismului în România, exportarea modelului sovietic, impunerea ateismului, comparație între legislația din perioada comunistă și cea interbelică. De asemenea sunt prezentate cazuri nominale de colaborare cu Securitatea, fiind amintiți și lideri despre care nu s-a mai scris până acum. Vorbim astfel de constrângere, colaborare dar și de rezistență. Prin tratarea subiectului rezistența în cadrul Bisericilor Baptiste pe parcursul perioadei comuniste am dorit să evidențiem modul în care instituția Bisericii a răspuns față de ingerințele statului în viața religioasă și în viața privată a credincioșilor acesteia. Ca o concluzie a cercetării, menționăm că Statul a permis Bisericii Baptiste o existență instituțională și uneori a avut o politică dualistă care îmbina persecuția cu o atitudine permisivă prin care a răspuns cererilor formulate de Uniunea Baptistă care cerea retrocedarea unor lăcașuri de cult. Un caz inedit în contextul raporturilor Biserică – lideri baptiști – Stat îl reprezintă cel al pastorului Herlo Teodor din Petroșani care în anul 1961 contestă în instanță o decizie arbitrară de condamnare și Tribunalul regional Deva l-a achitat de orice penalitate și a trecut cheltuielile penale în sarcina statului.
Tratarea unui astfel de subiect își găsește finalitatea și prin faptul că tânăra generație are nevoie să înțeleagă cadrul perioadei comuniste, compromisurile și consecințele căderii în cursa colaborării cu Departamentul Cultelor și Securitatea. Este necesar pentru noi, cei care trăim astăzi în democrație și libertate, să înțelegem că părinții noștri s-au luptat să păstreze o credință curată și astfel să o transmită generațiilor viitoare.
Marius Silveşan
Partajează asta:
Comunismul de peste Prut: o biserică, muzeu al ateismului
„Dosar nr.114. Clădirea – Capela «Sf. Teodor Tiron» trece de la balanţa Comitetului executiv la balanţa Ministerului Culturii, pentru a fi transformată în muzeu al ateismului – 26 august 1980”.
După voinţa mai-marilor vremii, pe pereţii fostului lăcaş din centrul Chişinăului aveau să fie expuse materiale de propagandă care să le scoată cu totul din cap basarabenilor ideea de Dumnezeu. Li se spunea, de exemplu, că la sfinţirea agheasmei se foloseşte aur, că religia e opiumul popoarelor, că preoţii duc vieţi desfrânate. „Predici” obişnuite pentru acea vreme, însă cu o valoare care se dorea sporită de cadrul în care erau aşezate.
„Erau standuri cu materiale băgate în pereţi cu metale zdravene, de parcă aşteptau să treacă tancurile prin biserică”, îşi aminteşte părintele Ioan Ciuntu, actualul paroh al Catedralei „Sfântul Teodor Tiron şi Sfânta Teodora de la Sihla” din Chişinău.
La 26 august 1980, când dosarul numărul 114 primea semnături şi ştampile, comunismul încă visa la veşnicie. Bisericile ocolite de buldozerele sovietice serveau, cel mult, ca dovezi ale unei epoci de piatră a omenirii, ale unor obiceiuri care trebuiau repede stârpite.
Un „ajutor” pentru atei
Tot într-un august, în 1991, Republica Moldova devenea stat independent, iar Uniunea Sovietică se pregătea să dispară. În perioada următoare, printr-un ordin al Ministerului Culturii, clădirea era trecută din custodia Muzeului Naţional de Istorie în cea a parohiei „Sfânta Teodora de la Sihla”.
„A fost nevoie să mai treacă timp până când i-am văzut urniţi pe comuniştii atei, cu tot cu arhivă, din biserică şi până când am putut oficia Sfintele Slujbe. Pentru a grăbi plecarea lor, noi, slujitorii şi creştinii, ne-am oferit chiar să-i «ajutăm» să-şi strângă cât mai curând «averea», căci de la 1980 încoace rău se împrăştiase satana prin biserică!”, scria părintele Ioan Ciuntu în cartea sa, „O corabie a mântuirii”. Azi, părintele Ciuntu îi cunună aici pe o parte dintre cei care, copii fiind, au ajutat la reconstrucţia bisericii. Se pregătește acum să le creştineze urmaşii.
Citiţi mai mult pe http://www.evz.ro/
Articol semnalat de către Vasilică Croitor
Partajează asta:
Calvinismul lui Spurgeon și controversa Down-Grade (1)
Vorbind cu editorul publicației Pall Mall Gazette, în iunie 1884, Spurgeon a făcut următoarea afirmație semnificativă: „În teologie mă aflu acolo unde am fost când am început să predic și sunt aproape singur… Chiar și cei care ocupă amvoane baptiste nu predică exact aceleași adevăruri pe care le predic cu. Ei văd lucrurile diferit; și, desigur, predică în felul lor; deși puțini vor nega minunata putere a adevărului, așa cum a fost predicat la Tabernacol, nu este potrivit cu metodele lor; totuși, modul calvinist de a privi lucrurile este cel care face ca predicile mele să fie atât de bine primite în Scoția, Olanda și chiar în Transvaal, unde, recent, un călător și-a exprimat uimirea găsind predicile mele traduse stând alături de Biblia familiei în multe din casele fermierilor din țară. Sunt conștient că predicile mele îi dezgustă pe mulți; n-am ce să le fac.”
Continuarea pe monergism.ro
Partajează asta:
Ioan Bunaciu, Crâmpeie de istorie din propovăduirea Evangheliei în Bisericile Baptiste din România 1874-1984
Sub titlul Crâmpeie de istorie din propovăduirea Evangheliei în Bisericile Baptiste din România, profesorul Ioan Bunaciu ne oferă o istorie fascinantă compusă din succinte biografii a peste 125 de lucrători cu Evanghelia în bisericile baptiste din România. Perioada 1874-1984 se întinde astfel pe parcursul a două secole, respectiv XIX și XX acoperind perioada monarhiei dar și cea a republicii. Plecând de la perioada guvernării lui Carol I (1866-1914), continuând cu perioada democrației interbelice, a guvernării carliste (perioada lui Carol al II-lea), continuată cu alte două regimuri autoritare, lucrarea tratează prin referirile mai ample sau mai succinte și aspecte politice și sociale pe lângă cele religioase care predomină în cadrul cărții. Pe lângă regimul lui Carol al II-lea, în cadrul lucrării se fac referiri și la perioada antonesciană (perioada guvernării generalului și apoi mareșalului Ion Antonescu 1940-1944) și la cea comunistă (1948-1989). Prin referirile la activitățile și acțiunile celor care s-au ostenit cu Evanghelia în anii 80 și 90 ai secolului XX, cartea trece dincolo de granița comunismului pentru a intra în democrația postdecembristă. Profesorul Ioan Bunaciu menționează în cuvântul introductiv faptul că o optat pentru acest titlu deoarece nu are pretenția că în ea ar fi scris despre toți ostenitorii cu predicarea Evangheliei din bisericile noastre. Nu că nu ar fi vrut, ci datorită faptului că timpul nu i-a permis să alcătuiescă o istorie completă despre toţi predicatorii care s-au trudit să ducă vestea bună a Evangheliei pe plaiurile frumoase ale României.
Pe de altă parte, scrie autorul, „eu nu mă consider decât un cronicar al faptelor şi al întâmplărilor ce s-au petrecut cu cei ce au predicat Evanghelia în bisericile baptiste din România, aşa cum le-au trăit ei. Şi am dorit ca aceste fapte şi întâmplări să fie consemnate într-o carte de aducere aminte ca să slujească celor din tânăra generaţie ca o încurajare în lucrarea lor de predicare a Evangheliei, în împrejurările în care lucrează ei astăzi, pentru că altele au fost condiţiile şi situaţiile în care au lucrat antemergătorii lor”.
Extras din Cuvântul introductiv de Prof. dr. Ioan Bunaciu
Prof. dr. IOAN BUNACIU s-a născut la data de 7 ianuarie 1925, în comuna Gurba, jud. Arad. A copilărit în Biserica Baptistă Arad-Şega. A fost botezat pe baza mărturisirii personale în anul 1947 în Biserica Baptistă din Braşov. În anul 1950 a absolvit Seminarul Teologic Baptist din Bucureşti. În anul 1956 a obţinut licenţa în teologie de la Institutul Teologic Protestant din Cluj. În anul 1974 a obţinut doctoratul în teologie de la acelaşi institut. Începând cu anii ’50 Prof. dr. Ioan Bunaciu a slujit ca păstor în bisericile baptiste din Lugoj, Cluj-Mănăştur şi Providenţa-Ferentari din Bucureşti. În toamna anului 1955 şi-a început activitatea de profesor al Seminarului Teologic Baptist din Bucureşti. În perioada 1970-1988 a fost Directorul acestui Seminar. În cei 49 de ani de profesorat a scris mai multe lucrări de referinţă pentru păstorii bisericilor Baptiste din România. Prezenta lucrare se adaugă celor scrise în perioada de dinainte de 1989 şi celor tipărite după 1989, în libertate.
Partajează asta:
Fotografii vechi de la Muntele Athos – Expozitia Fundatiei Elene din Paris, 2011
În ziua de sâmbătă, 17 septembrie 2011, la orele 21:00, a avut loc vernisajul expoziţiei de fotografie “Peisaje din Grecis şi Muntele Athos, fotografii ale călătorului Fred Boissonnas”.
*
*
Expoziţia a fost organizată ca parte a “Zilelor Europene ale Patrimoniului”, de către Fundaţia Elenă din Paris.
Fotografiile au fost realizate de către Fred Boissonnas, un fotograf elveţian, care a trăit între anii 1858-1946.
http://stiri.lacasuriortodoxe.ro
Istorie Evanghelica 