Christian Wölfkes, dulgherul care l-a întors pe Richard Wurmbrand la Dumnezeu
Când vorbim de creştini după Evanghelie nu putem să nu amintim de Alexandru Panaitescu, Florea Moisescu, Gheorghe Giuvelea, Ioan Severa, Marin Ionescu ş.a. Dar pe lângă aceştia au existat şi frați din cadrul Adunărilor Creştine după Evanghelie care au stat în umbră ascultând de Dumnezeu şi făcând voia Lui acolo unde El i-a așezat, dar având un impact asupra altor persoane. Acele rotiţe mici care pun în mişcare roţile mari. Un astfel de frate a fost Christian Wölfkes, un dulgher german (sas) din Braşov care l-a întors la credinţă pe evreul Richard Wurmbrand.
Evenimentul se întâmpla în 1937 într-un cătun din România. Despre Wölfkes aflăm că “fusese convertit la creştinism în timpul unei campanii de înviorare spirituală a Bisericii Luterane din România, condusă de pastorul Scherg. Mai târziu s-a alăturat unui grup de credincioşi care se numeau Creştini după Evanghelie.”[1] Cel care l-a adus la credinţă se numea Pitter şi era rotar. Spirit misionar, ajuns la o etate înaintată, Wölfkes era conştient de faptul că un creştin trebuie să fie lumină în lume.
Datorită faptului că într-o noapte, pe când era grav bolnav, un credincios evreu a vegheat lângă patul lui avea pe inimă aducerea evreilor la Domnul Cristos. Din pricina vârstei înaintate şi-a bolii nu putea să meargă în căutarea lor, aşa că se ruga zilnic Domnului să-i trimită pe cineva din poporul evreu la el. Când Richard Wurmbrand a ajuns în primavara lui 1937 în satul acela, pentru a se reface fiind bolnav şi slăbit, a fost ajutat de Wölfkes. Acesta i-a dat o Biblie şi i-a vorbit despre Domnul Isus Cristos ca împlinire a tuturor profeţiilor mesianice încât evreul Wurmbrand a devenit creştin, urmându-L pe Domnul. Chiar dacă i-a vorbit puţin acesta a fost marcat de atitudinea lui şi de credinţa pe care o avea.
Rugăciunile sale au fost ascultate şi-n acel an l-a adus la Domnul pe Richard Wurmbrand, un evreu ateu. După aceea i-a făcut cunoştinţă şi cu alţi evrei creştini pe care îi cunoştea. Chiar dacă Wölfkes a plecat în veşnicie în timpul războiului, Wurmbrand a continuat lucrarea printre evrei până acolo că în Bucureşti a luat fiinţă o Biserică de creştini evrei. Se poate considera un rod al rugăciunilor fratelui Wölfkes. Rămâne pentru noi un exemplu de dedicare dincolo de vârsta, boala şi sărăcia acelor ani.
[1] Richard Wurmbrand, Cristos pe uliţa evreiască, Editura Stephanus, Bucureşti, 1994, p.17
Un articol de Bogdan Emanuel Răduț
„Va trebui sa nationalizam Seminarul Baptist din Bucuresti”
Cine a crezut că naționalizarea este o invenție comunistă va fi uimit să constate că astfel de acțiuni erau preconizate și în perioada de aur a democrației românești. Cu toate acestea, spre deosebire de ceea ce s-a întâmplat în perioada de democrație socialistă, naționalizarea la care face referire documentul viza trecerea Seminarului Teologic Baptist din administrarea Foreign Mission Board of the Southern Baptist Convention în administrarea baptiștilor români (Comunitatea Baptistă București, respectiv Uniunea Comunităților Baptiste din România).
Astfel, în cadrul unui Referat din anul 1927 privind regimul asociațiilor baptiste se analizează pe parcursul a 7 pagini situația confesiunii baptiste care solicita să fie recunoscută cu statutul de cult religios și se plângea autorităților prin intermediul Alianței Mondiale Baptiste de persecuțiile la care credincioșii baptiști erau supuși. Contextul politic era cel al dezbaterilor din societatea românească despre legea cultelor care avea să fie promulgată în anul 1928 și avea ca și cadru legislativ pentru discuțiile despre libertatea religioasă prevederile Constituției Române din anul 1923.
Partea cea mai interesantă a referatului este cuprinsă la secțiunea „Concluzie” unde se punea printre altele și problema interzicerii exercițiului public al cultului baptist. Cum vorbim de un stat de drept „a opri cu desăvârșire exercițiul cultului baptist este cu neputință. Constituția garantează deplina libertate cultelor al căror exercițiu nu aduce atingere ordinii publice, bunelor moravuri și legilor de organizare ale Statului” iar doctrina baptiștilor, continuă documentul „nu cuprinde nimic primejdios din acest punct de vedere.” Cu toate acestea, există și un aspect care deranja, practica religioasă a cultului. Pentru rezolvarea acesteia, practica religioasă „trebuie reglementată precis și supravegheată de aproape.”
De asemenea, „o deosebită atenție va trebui să se dea pregătirii predicatorilor și Statul va trebui să intervină impunând organizațiilor baptiste aplicarea în slujba de predicator numai a persoanelor care au anumită pregătire, al cărui minim trebuie fixat de noi.”
„În scopul acesta va trebui să naționalizăm Seminarul Baptist din București, impunând trecerea lui în mâinile organizației române baptiste sau închiderea lui. Trebuie fixate de noi condițiile de admitere în seminar, studiile de seminar, condițiile de admitere a profesorilor și trebuie să facem ca predicatorii să se aleagă numai dintre absolvenții lui.”
Care era temerea autorităților?
Iată și răspunsul: „Străinii pot să se ocupe de concetățenii lor așezați temporar la noi, dar nu putem lăsa educația sufletească a cetățenilor noștri în grija străinilor.”
Baptismul e o religie a convingerilor
„Baptismul e o religie a devotamentului și a convingerilor față de Isus Hristos”
Memoriu al Uniunii Baptiste prin care aceasta protesta față de situația baptiștilor din România
București, 15 noiembrie 1938 (AE F71 V24 F85)
Call for papers: Simpozionul Naţional «Explorări în tradiţia biblică românească şi europeană» Ediţia a II-a
Universitatea «Alexandru Ioan Cuza», Iasi
Centrul de Studii Biblico-Filologice «Monumenta linguae Dacoromanorum»
Institutul de Filologie Română «A. Philippide», Iasi
Asociaţia de Filologie si Hermeneutică Biblică din România
organizează
SIMPOZIONUL NAŢIONAL
«EXPLORĂRI ÎN TRADIŢIA BIBLICĂ ROMÂNEASCĂ ŞI EUROPEANĂ»
Ediţia a II-a
Iaşi, 4-6 noiembrie 2011
Specialiştii interesaţi să participe la Simpozion sunt rugaţi să transmită organizatorilor titlul comunicării însoţit de un rezumat de maximum 100 de cuvinte şi de câteva referinţe bibliografice), împreună cu datele personale (adresă, afiliere academică), la adresa simpozionmld2011 at gmail.com, până la data de 1 septembrie 2011.
Fiecărei comunicări individuale îi vor fi rezervate, pentru prezentare, 30 de minute (inclusiv întrebările si discuţiile).
Acceptul de participare la Simpozion va fi transmis individual participanţilor până la data de 30 septembrie 2011. Cu 10 zile înainte de începerea Simpozionului, participanţii vor primi prin e-mail programul general.
Lucrările Simpozionului vor fi editate ulterior de către organizatori într-un volum publicat la Editura Universităţii din Iaşi. Indicaţiile tehnoredacţionale vor fi comunicate ulterior participanţilor ale căror contribuţii vor fi reţinute spre publicare.
Taxa de participare (180 de lei) va acoperi cheltuielile de organizare curente si editarea volumului simpozionului si va fi plătită imediat după comunicarea acceptării de către organizatori a comunicării respective (30 septembrie 2011). Fiecare participant va primi ulterior un exemplar gratuit din volumul cu actele Simpozionului. Taxa de participare va fi depusă în următorul cont bancar: numele beneficiarului: Asociaţia de Filologie şi Hermeneutică Biblică din România; contul IBAN: RO72BRDE240SV57759112400; numele băncii: BRD, Agenţia Copou, Bd. Carol I, nr. 8, Iaşi, cu menţiunea, pentru simpozionul Explorări. O copie scanată a chitanţei va fi expediată prin e-mail d-nei Sabina Savu-Rotenstein (sabinasavu at yahoo.com).
Detalii complete AICI.
Programul colocviului „Martiriul în Antichitatea creştină şi în secolul XX”. Sâmbătă 4 iunie 2011
Sâmbătă 4 iunie
A treia secțiune de comunicări (9.00-13.30)
Moderator Cristian Bădiliță
Orele 9.00-9.30
Didier Rance
Persecuții împotriva creștinilor în lumea de azi


Articole similare:
Colocviul „Martiriul în Antichitatea creştină şi în secolul XX”.
Programul colocviului „Martiriul în Antichitatea creştină şi în secolul XX”. Vineri 3 iunie 2011
Colocviul „Martiriul în Antichitatea creştină şi în secolul XX”.
În perioada 2-5 iunie 2011, Fundaţia Academia Civică în colaborare cu Asociaţia Culturală Oglindanet şi cu sprijinul Institutului Cultural Român din Chişinău organizează colocviul „Martiriul în Antichitatea creştină şi în secolul XX”. Lucrările propriu-zise se vor desfăşura în Sala de conferinţe a Memorialului Sighet (pentru detalii: http://www.memorialsighet.ro/).
Colocviul îşi propune să precizeze noţiunea de „martiriu” în spaţiul şi istoria religiei creştine, în contextul persecuţiilor totalitare, traversând literatura primelor secole (Ciprian, Origen, Actele martirilor, etc.) şi recompunând o panoramă, cât se poate de amplă, a martiriului în secolul XX, cu accent pe totalitarismul comunist. Mai multe confesiuni/tradiţii creştine moderne vor face obiectul cercetărilor noastre (ortodoxă, catolică, greco-catolică, baptistă, penticostală). Invitat special va fi Didier Rance, director al institutului Aide à l’Eglise en Détresse şi autor al unui număr impresionant de volume dedicate martirilor creştini din secolul XX.
Organizatorii:
Ana Blandiana (Academia Civică)
Romulus Rusan (Academia Civică)
Cristian Bădiliţă (Oglindanet)

Articole similare:
www.rascumparareamemoriei.ro – un an de la lansare
Cu un an în urmă, Vasilică Croitor lansa blogul răscumpărarea memoriei. După un an de activitate bilanțul este următorul:
Interesul stârnit de blog a depășit așteptările mele, cumulând într-un an 553.000 de accesări. Am scris în această perioadă 267 de articole, printre care se numără și documente publicate în facsimil. Am aprobat spre vizualizare peste 6077 de comentarii.

















