Arhive categorie: Penticostali

Situatia evanghelicilor la recensamintele din 2002 si 2011 (rezultate partiale)


Astăzi, 24 august 2012, Institutul Național de Statistică a dat un comunicat de presă prin intermediul căruia prezintă rezultatele preliminarii ale Recensământului Populației și Locuințelor din anul 2011.

La nivelul României, datele preliminare centralizate se prezintă astfel:

  • Populația stabilă: 19,0 milioane (19.043.767) persoane, din care, femei: 9.764.011 persoane
  • Gospodăriile populaţiei: 7,1 milioane (7.086.394) gospodării
  • Locuinţe convenţionale: 8,5 milioane (8.450.942) locuinţe
  • Clădiri: 5,1 milioane (5.117.777) clădiri, din care 5.104.662 clădiri cu locuinţe.

Populația feminină este majoritară; ea reprezintă 51,3% din populația stabilă preliminară.

Mai mult de jumătate dintre bărbaţi (51,8%) şi dintre femei (53,7%) locuiesc în municipii şi orașe
La nivelul întregii ţări, densitatea populaţiei este de 79,9 locuitori pe kmp.

Confesiunea majoritară este cea ortodoxă

Structura populaţiei stabile  preliminare după  religia  declarată la recensământ arată astfel:

1. Ortodoxă, 85,9%
2. Romano-Catolică, 4,6%
3. Reformată, 3,2%
4. Penticostală, 1,9%
5. Greco-catolică, 0,8%
6. Baptistă, 0,6%
7. Adventistă de ziua a șaptea, 0,5%

Persoanele de altă religie decât cele prezentate mai sus reprezintă 1,8%
S-au declarat „fără religie” 23,9 mii persoane, care reprezintă 0,1% din totalul populaţiei stabile preliminare; aproximativ aceeaşi pondere deţin şi ateii (numărul acestora fiind de 21, 2 mii persoane).

Numărul persoanelor pentru care nu a fost înregistrată religia (nu au dorit să o declare sau nu erau prezente la momentul interviului) a fost de 84,8 mii persoane, reprezentând 0,5% din populaţia stabilă preliminară a ţării.

Pentru a vedea datele dați click pe imagini

*

Reprezentată grafic situația se prezintă astfel:

Grafic preluat de pe sitiricrestine.ro

Din punct de vedere al repartiției evanghelicilor, județele cu cel mai mare număr de baptiști și penticostali sunt în ordine următoarele:

Baptiști

Bihor – 21839
Arad – 15882
Caraș-Severin – 11092
Timiș – 9738
Sălaj – 8299
Cluj – 74242
Mun. București – 2889

Penticostali.

Suceava – 47.244
Bihor – 38.133
Arad – 29.689
Timiș – 27.885
Cluj- 21.451
Bistrița – 20.589
Maramureș – 17.613
Mun. București – 4638

Despre modul cum s-a desfășurat recensământul și obiectivitatea recenzorilor au scris printre alții și Vasilică Croitor în cadrul articolului Recensământul din capul recenzorilor

Comparând datele ultimelor două recensăminte rezultă următoarea situație:

Baptiștii

Aveau la recensământul din 2002 un procent de 0,58% din totalul populației cu un număr de 126 639 persoane care s-au declarat de confesiune baptistă.

La recensământul din anul 2011 situația este astfel: 0,6% și 118003  persoane care s-au declarat de confesiune baptistă. Rezultă un procent cu 0,02 % mai mare decât în 2002 raportat la numărul populației dar  cu 8636 de credincioși mai puțini.

Penticostalii

Aveau la recensământul din 2002 un procent de 1,49% din totalul populației cu un număr de 324 462 persoane care s-au declarat de confesiune penticostală.

La recensământul din anul 2011 situația este astfel: 1,9% și 367938  persoane care s-au declarat de confesiune penticostală. Rezultă un procent cu 0,41 % mai mare decât în 2002 raportat la numărul populației precum și o creștere cu 43476 a numărului de credincioși.

Reprezentată grafic sitiuația generală a evoluțieie religiei în spațiul românesc între recensâmântul din 2002 și cel din 2011 arată astfel:

Sursa: gândul.info (date Institutul Național de Statistică -INS-)

Articole relaționate

Codurile pentru credinciosii evanghelici la Recensamant 2011

Recensământul din capul recenzorilor

Rezultatele partiale ale Recensământului Populatiei si Locuintelor 2011

Situatia statistica a instituţiilor religioase creştine din Romania.

Penticostalii din Romania la recensamantul din 2002

Baptistii din Romania la recensamantul din 2002

Evolutia statistica a baptistilor din Romania intre 1930 si 2010

Evoluția populației conform recensămintelor desfășurate între anii 1948-2011

Persecuția baptiștilor în perioada de aur a democrației românești


Marius Silveșan

Perioada interbelică este considerată de către istorici ca fiind una de glorie a democrației românești prin faptul că s-au acordat drepturi și libertăți cetățenești, s-a revizuit constituția (Constituția din 1923 este în fapt o actualizare, o revizuire a celei din anul 1866 care a avut ca model Constituția belgiană din anul 1823 considerată cea mai înaintată la mijlocul secolului al XIX-lea), am avut multipartidism politic (în fapt în prima parte a acestei perioade vb de o alternanță la putere între liberali și țărăniști).

Pornind de la aspectele menționate în cadrul acestui articol realizez o sinteză a materialelor privitoare la situația evanghelicilor (mă refer în principal la baptiști și doar tangențial la celelalte confesiuni evanghelice) pe parcursul perioadei interbelice publicate până în luna august 2012 pe istorieevanghelica.ro. Menționez faptul că nu toate articolele îmi aparțin. Cei care vor lectura articolele respective își vor da seama ca democrația s-a oprit la domeniul religios iar în anii 40 ai secolului XX vorbim de o limitare a exercitării drepturilor religioase de către evanghelici. O posibilă explicație constă și în orientarea politică a României (alianța cu Germania) și perceperea evanghelicilor, în principal a baptiștilor ca aliați ai Occidentului (SUA).

Episcopul Grigorie Comsa in anul 1927 – Baptismul in Romania

„Va trebui sa nationalizam Seminarul Baptist din Bucuresti”

Cine a crezut că naționalizarea este o invenție comunistă va fi uimit  să constate că astfel de acțiuni erau preconizate și în perioada de aur a democrației românești. Cu toate acestea, spre deosebire de ceea ce s-a întâmplat în perioada de democrație socialistă, naționalizarea la care face referire documentul viza trecerea Seminarului Teologic Baptist din administrarea Foreign Mission Board of the Southern Baptist Convention în administrarea baptiștilor români (Comunitatea Baptistă București, respectiv Uniunea Comunităților Baptiste din România).

Circulara nr. 125 din 1930 a episcopului Iosif Traian Badescu pentru combaterea prozelitismului sectar

În anul 1930 episcopul Iosif Traian Bădescu de la Caransebes a emis o circulara pentru clerul din eparhia sa. In aceasta circulara se prezenta felul in care un preot trebuie sa se raporteze la fenomenul sectar dar si o rugăciune pe care preotii trebuiau sa o citeasca in timpul Liturghiei formata din ectenii si rugaciuni speciale. Menționăm faptul că din punct de vedere religios perioada interbelică este una în care s-a manifestat din plin opoziția Bisericii Ortodoxe Române față de celelalte confesiuni religioase în special cele evanghelice pe care le considera sectare.

Lăpugean Emanuel – Recenzie Alexa Popovici, Istoria anabaptiștilor din România

Daniel Brânzei, Istoria baptismului în România

In conditiile implicarii Romaniei in al doilea razboi mondial si a dictaturii militare a maresalului Antonescu, prin legile 927 (1942) si 431 (1943) au fost desfiintate toate asociatiile religioase din Romania si, ca urmare, baptistii nu au mai putut desfasura nici o activitate legala. Aceste legi au fost abrogate la 31 august 1944, iar baptistii si-au reluat activitatea legala.

Certificat de trecere la confesiunea baptistă al lui Simion Man (1942)

 Denominațiunea baptistă era recunoscută ca și cult religios în Transilvania cât timp aceasta era parte a Imperiului Austro-Ungar și probabil și în perioada  septembrie 1940-1944. Acest fapt a determinat pe liderii baptiști care s-au aflat la conducerea Uniunii Baptiste în perioada interbelică să militeze pentru recunoașterea statului de cult religios în virtutea recunoașterii acestui statut în Transilvania și după unirea din 1918 (probabil până în 1928 când este promulgată legea cultelor) fără ca demersul lor să aibă finalitatea dorită.
Un alt amănunt interesant este faptul că în 1942 și ulterior în 1943 baptiștii sunt scoși în afara legii situație care durează până în august 1944.

Centenarul Bisericii Baptiste Lupeni, jud. Hunedoara

Intre anii 1942-1944, din ordinul generalului Antonescu bisericiile baptiste din Romania au fost inchise, credinciosii sinceri adunandu-se prin case. Lacasul de inchinaciune a fost transformat de autoritati in dispensar de boli contagioase.
Bisericile au fost redeschise in 1944.

Raportul președintelui Consiliului de Miniștri, Dr. Petru Groza, despre Creştinii după Evanghelie

În 1933 creştinii după Evanghelie deveneau asociaţie religioasă (Decizia Nr.114.119/24 august 1933, şi din 1939 cu două ramuri), pentru ca în timpul războiului regimul Ion Antonescu să îl interzică (Legile Nr.927/29 Octombrie 1942, pentru modificarea şi abrogarea unor dispoziţiuni din Legea pentru regimul general al cultelor şi Nr.431/9 iulie 1943, pentru desfiinţarea asociaţiilor religioase). Ca urmare a acestei decizii Adunările au fost închise. Paradoxal noul regim, deşi de sorginte oarecum comunistă, le-a recunoscut asociaţie religioasă în 1944 (Legea Nr.548/31 octombrie 1944) pentru ca în 1945 să le ridice la statutul de cult religios (Legea Nr.883/9 noiembrie 1946).

Ordinul secret al Maresalului Antonescu privind deportarea crestinilor evanghelici in Transnistria

Un aspect mai puțin cunoscut al istoriei recente este intenția Mareșalului Antonescu de a-i deporta pe creștinii evanghelici, considerași sectanți, la Bug, adică în Transnistria (teritoriul dintre Nistru și Bug -vezi harta). Ordinul secret preciza fără echivoc dispoziția ca „toți membrii sectelor religioase să fie trimiși imediat în organizațiile de pe Bug.” Menționăm faptul că baptiștii aveau statutul de asociație religioasă și au reușit în anul 1940, în ciuda opoziției Bisericii Ortodoxe, să obțină statutul de cult religios. Dată fiind evoluția situației internaționale (ne aflăm în timpul celui de-al doilea război mondial -1939-1945-), a opoziției Bisericii Ortodoxe, a deselor schimbări la conducerea Ministerului Cultelor, precum și a faptului că recunoașterea nu s-a realizat prin intermediul unui decret regal, așa cum se va întâmpla în toamna anului 1944, baptiștilor li se va retrage recunoașterea oficială, bisericile lor fiind închise între 1942-1944.  Mai mult decât atât, alături de ceilalți creștini evanghelici (penticostali, creștini după Evanghelie, adventiști), precum și de alte denominațiuni religioase încadrate în categoria sectelor, erau pasibili de deportare la Bug.
O monstră despre cum vedea Biserica Ortodoxă Română situația evanghelicilor în perioada celui de-al doilea război mondial.
În cazul de față am preluat un articol din ziarul Foia Diacezană din anul 1943

Biserica Baptistă Emanuel din Ploiești – scurt istoric

In anul 1940 s-au inchis si sigilat lacasurile de inchinare, iar Cultul Baptist a trecut in ilegalitate, nemaifiind recunoscut de Stat, ceea ce a condus la o scadere considerabila a nr de credinciosi, atit in Ploiesti cit si in celelalte biserici mai sus mentionate. In acelasi timp, s-a desfiintat si Comunitatea de Ploiesti.
Datorita acestui fapt, unii frati mai curajosi se adunau in casele unora dintre ei, prin rotatie, pentru rugaciune si mentinerea aprinsa a facliei Evangheliei.
Intre anii 1944-1945 s-a rupt sigiliul locasului de inchinare. Biserica si-a reluat activiatea cu un nr de 56 de credinciosi, nr redus fata de anii anteriori, cand in biserica se adunau intre 100-150 de credinciosi.
Obs. Nu stiu in baza carei legi din anul 1940 sau inchis si sigilat biserici.

 

 

 

Tinerii Bisericii Penticostale Vârfuri, Botosani, Părtășie, părtășie binecuvântată ești


*

Înregistrare realizată la Biserica Baptistă din Bicaz Chei, județul Neamț, iulie 2012 cu prilejul evenimentului „Întâlnirea de pe munte”

Articole relaționate

Întâlnirea de pe munte – Bicaz-Chei (14-15 iulie 2012)

Andreeea Buțerchi, La calvar

Andreea&Dragos Buterchi si Tinerii Bisericii Penticostale Varfuri, Botosani, Cand in zare se iveste

Tinerii de la Biserica Penticostală Vârfuri Botosani, Lauda mea este pentru Împăratul

Rotariu Ionel, As vrea să fiu (poezie de Petru Dugulescu)

Andreea&Dragoș Buțerchi, Ajunge zilei necazul ei

Tinerii de la Biserica Penticostală Vârfuri Botosani, Lauda mea este pentru Împăratul


*

Andreea Buțerchi și Dragoș Buțerchi împreună cu tinerii Bisericii Penticostale din comuna Vârfuri, județul Botoșani.
Înregistrare realizată la Biserica Baptistă din Bicaz-Chei, județul Neamț, iulie 2012 cu prilejul evenimentului „Întâlnirea de pe munte”

Articole relaționate

Articole relaționate

Întâlnirea de pe munte – Bicaz-Chei (14-15 iulie 2012)

Andreeea Buțerchi, La calvar

Andreea&Dragos Buterchi si Tinerii Bisericii Penticostale Varfuri, Botosani, Cand in zare se iveste

Andreea&Dragos Buterchi si Tinerii Bisericii Penticostale Varfuri, Botosani, Cand in zare se iveste


*

Înregistrare realizată la Biserica Baptistă din Bicaz Chei, județul Neamț, iulie 2012 cu prilejul evenimentului „Întâlnirea de pe munte

Articole relaționate

Întâlnirea de pe munte – Bicaz-Chei (14-15 iulie 2012)

Andreeea Buțerchi, La calvar

Andreeea Buțerchi, La calvar


Înregistrare realizată la Biserica Baptistă din Bicaz Chei, județul Neamț, iulie 2012 cu prilejul evenimentului „Întâlnirea de pe munte

Două licee baptiste cu promovabilitatate 100% în sesiunea iunie-iulie 2012 a examenului de bacalaureat


Rezultate la Bacalaureat ale Liceelor Teologice Baptiste în sesiunea iunie-iulie 2012

(rezultate înainte de contestaţii)

Nr. crt Unitate de învăţământ

Promovabilitate

Promovabilitate la nivel judeţean

Observaţii

1.

Liceul Teologic Baptist “Alexa Popovici” Arad

96.49%

39.07%

a obţinut locul al II-lea pe judeţ în ceea ce priveşte promovabilitatea

2.

Liceul Teologic Baptist “Logos” Bucureşti

54.16%

39.97%

3.

Liceul Teologic Baptist “Emanuel” Cluj-Napoca

98, 15%

54.3%

a obţinut locul al III-lea pe judeţ în ceea ce priveşte promovabilitatea, 35% din medii sunt peste 9

4.

Liceul Teologic Baptist “Emanuel” Oradea

100%

53.37%

a obţinut locul al I pe judeţ în ceea ce priveşte promovabilitatea, 35.09 % din medii sunt peste 9, ultima medie 7.21

5.

Liceul Teologic Baptist Reşiţa

82.76%

30.25%

a obţinut locul al I pe judeţ în ceea ce priveşte promovabilitatea, între primii zece elevi clasaţi pe judeţ doi aparţin Liceului Baptist, poziţia a II-a şi a IX-a

6.

Liceul Teologic Baptist “Betania” Sibiu(Structură a Liceului Teoretic “C. Noica” Sibiu)

100%

51.66%

7.

Liceul Teologic Baptist Timişoara

71.87%

42.17%

Cea mai mare medie în Centrul de examen la care a fost arondat liceul este a unui elev de la LiceulBaptist

Promovabilitatea la nivel naţional a examenului de Bacalaureat, sesiunea iunie-iulie 2012: 43.04%

Promovabilitatea Liceelor Teologice Baptiste la examenului de Bacalaureat, sesiunea iunie-iulie 2012: 86.2%

Sursa: http://revistacrestinulazi.ro/

Remarc faptul că pe lângă Oradea și Sibiu mai avem încă două licee baptiste cu o promovabilitate foarte bună; liceele baptiste din Cluj-Napoca si Arad.

Pentru o situație comparativă prezint centralizat situația pe liceele teologice (neo)protestante la sesiunea de bacalaureat din 2011.

Sursa: semneletimpului.ro

Felicitări cadrelor didactice, elevilor, părinților și bisericilor care au sprijinit performanța în educație.

Cei interesați pot vedea în cadrul unor articole similare situația de anul trecut la sesiunea de bacalaureat.

Liceul Teologic Baptist “Emanuel” Oradea, pozitia 13 in Top 100 licee la BAC 2011

HARTA BAC 2011

Liceele teologice protestante – printre cele mai bune la examenul de bacalaureat

Centrul Român de Studii Transculturale Constanța


Informații preluate de    pe  rascumparareamemoriei.wordpress.com

Centrul Roman de Studii Transculturale Constanța, oferă instruire misionară avansată și pregatire temeinică pentru misiunea transculturală, îmbinând efficient predarea teoretică la clasa cu practica efectuată de studenți în zonele de misiune.

Programul școlii are o durată de doi ani: cursuri biblice de bază și cursuri introductive despre misiune în anul întâi, iar în anul doi – instruirea specifică în domeniul misiunii.

Înscrierile se pot face pană la data de 1 August 2012. Absolvenţii altor instituţii biblice se pot înscrie direct în anul II.

Dosarul de înscriere trebuie depus la secretariatul CRST şi trebuie să conţină următoarele documente:

  • recomandarea pastorului bisericii locale (se solicită de la secretariat);
  • formularul de înscriere (se solicită de la secretariat);
  • copie după diploma de bacalaureat (sau ultima şcoală absolvită);
  • copie după certificatul de naştere;
  • copie după cartea de identitate;
  • copie după certificatul de căsătorie (dacă este cazul);
  • două fotografii tip paşaport (pot fi şi digitale);
  • adeverinţă medicală „clinic sănătos”  apt pentru activitate în colectivitate
  • copie după foaia matricolă a şcolii biblice absolvite, pentru cei care se înscriu în anul II.

Admiterea: se va face în baza unui interviu pe care conducerea CRST îl va avea cu fiecare candidat la data de 10 August 2012.

CRST oferă și cursuri modulare!

În perioada 27 August – 05 Octombrie 2012 se desfășoară o nouă sesiune de “Studii Internaţionale despre Islam din România” predate de profesori cu experiență și reputație internațională. Cei interesaţi pot opta pentru pachete de două, patru sau şase săptămâni.

Pentru detalii apelaţi Centrul Roman de Studii Transculturale tel: 0241-583246, 0741-159203, prin e-mail la: secretariat@crst-ct.ro sau vizitați site-ul www.crst-ct.ro.

HAVA NAGILA, Vasile Oprea & Grupul Rugul Aprins la Biserica Betel din București (2011)


*

Înregistrare Paul Ion (Inventiv Studio)

Cântă floare minunată, Vasile Oprea & Grupul Rugul Aprins la Biserica Betel din București (2011)


Înregistrare Paul Ion (Inventiv Studio)