Președintele României: Ortodox sau luteran ?
Klaus Iohanis şi Victor Ponta FOTO Mediafax
Ziarul Adevărul analizează primele discursuri ale lui Klaus Iohanis și Victor Ponta în calitate de candidați la funcția de președinte al României, analiză din care reiese că una din temele abordate de Victor Ponta este cea a religiei.
Klaus vrea linişte
Primul care a vorbit în calitate de prezidenţiabil a fost Klaus Iohannis, sâmbătă, la Congresul comun PNL-PDL. Ieşit învingător din confuntarea internă cu Crin Antonescu, Iohannis mai are de trecut peste duelul cu Cătălin Predoiu, ce pare doar o formalitate. De altfel, la congresul de fuzune a celor două partide, Iohannis a vorbit ca un politician ce aspiră la cel mai înalt rang în stat. „Politica trebuie să producă rezultate, nu un spectacol steril. Vreau mai puţin spectacol, mai puţină gălăgie şi, mai ales, cred că este nevoie de mai multă sobrietate în exercitarea funcţiei de preşedinte“, a fost mesajul lui Iohannis.
„Preşedintele Republicii trebuie să îşi redescopere funcţiile de arbitru şi de mediator, ceea ce nu înseamnă că preşedintele nu trebuie să fie ferm atunci când este vorba de derapaje de la statul de drept sau de excese ale politicienilor“, a continuat liderul PNL.
Ortodox sau luteran
Din start, Ponta le-a transmis răspicat celor prezenţi atât în sală, cât şi în faţa televizoarelor că este mândru de religia sa ortodoxă, cu trimitere directă către adversarul său, Klaus Iohannis, etnic german de confesiune lutherană. „Nu vreau să mă acuze nimeni sau să spună că e un defect faptul că sunt român sau ortodox în ţara mea. Aşa m-am născut, aşa o să mor, sunt mândru de asta, cred că trebuie să fiu respectat pentru acest lucru“, a spus Ponta. Radu Magdin îi sugerează să se oprească.
„Ponta se foloseşte de mesajul religios pentru că îşi dă seama că este un avantaj, dar nu trebuie să insiste excesiv. Am reţinut că e un bun creştin, gata! Dacă aş fi în locul lui, m-aş axa pe ideea de familie, pentru că are o soţie frumoasă, doi copii frumoşi. Ar fi o strategie mai bună“, spune Magdin. Sociologul Alfred Bulai vede şi partea necurată a acestui mesaj politic. „Mă aştept să existe campanii puternice din partea Bisericii Ortodoxe pro-Victor Ponta, pe care le va face prin intermediul preoţilor“, arată Bulai. „Klaus Iohannis este etnic german şi de confesiune lutherană. Câţi români se identifică cu el?“, s-a întrebat retoric Bulai.
Antonio Momoc se întoarce în timp şi crede că PSD foloseşte această temă şi prin prisma unei lecţii învăţate în 1996, când Ion Iliescu a pierdut finala pentru Cotroceni în favoarea lui Emil Constantinescu. „Iliescu a fost întrebat dacă crede în Dumnezeu, iar răspunsul său a fost: „Sunt liber cugetător“. Învăţând lecţia înfrângerii lui Iliescu în lupta cu Constantinescu, social-democraţii vorbesc despre biserică, deşi au o doctrină marxistă“, a declarat pentru „Adevărul“ Momoc.
Sursa. http://adevarul.ro/news/
Partajează asta:
Calea Adevărul și Viața (2002) – Revoluția din 1989 – invitat Petru Dugulescu
Calea Adevarul și Viata – Revoluția din 1989, este o emisiune filmată în 2002, avându-l ca invitat pe pastorul Petru Dugulescu, cel ce a condus zeci de mii de români în rugăciunea Tatăl Nostru în decembrie 1989 în Timișoara. Tema emisiunii este componenta spirituală a revoluției romane anticomuniste.
Partajează asta:
Vladimir Tismăneanu – „Cuvântul se ofilește în absența libertății”
Freedom of speech & expression (slideshare.net/gcundiff)
Cuvântul se ofilește în absența libertății, iar intelectualul căruia i se pune călușul în gură,
direct sau indirect, se sufocă.
Partajează asta:
Mihail Neamțu la lansarea cărții Excludere și îmbrățișare (12.06.14)
Mihail Neamțu vorbește despre problemele pe care le implică iertarea și provocarea de a nu răspunde iertării. De asemenea, acesta aduce în discuție probleme din perioada comunistă și postcomunistă.
Mihail Neamțu realizează în prelegerea sa o prezentare interesantă a unei situații prin care a trecut I.D.Sârbu și relația sa cu A.E. Baconsky.
Partajează asta:
Corneliu Coposu, Omul care a însemnat Istoria
Partajează asta:
Apel la contribuții – Conferința internațională „După 25 de ani. Istoriile şi memoriile comunismului”
Centrul Regional Francofon de Studii Avansate în Ştiinţe Sociale și Fundaţia Culturală Memoria organizează, în perioada 20-21 noiembrie 2014, la București, conferința internațională cu titlul „După 25 de ani. Istoriile și memoriile comunismului”.
Comitetul de organizare este format din Claudia-Florentina Dobre (doctor în istorie, secretar general de redacţie al revistei Memoria, cercetător asociat CEREFREA) și Valeriu Antonovici (doctor în ştiinţe politice, SNSPA). La conferință vor participa, în calitate de membri ai comitetului științific, Liliana Deyanova (profesor, Universitatea St. Kliment Ohridski, Sofia), Micaela Ghiţescu (director, Fundaţia Culturală Memoria), Adrian Miroiu (profesor, SNSPA), Liviu Rotman (profesor, SNSPA), Izabela Skórzyńska (profesor, Universitatea Adam Mickiewicz, Poznań), Anna Wachowiak (profesor, Şcoala de Excelenţă în Studii Umanistice, Szczecin). Partenerul evenimentului este Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA).
Cu acest prilej, organizatorii încurajează cercetătorii să trimită lucrările lor privitoare la memoria şi istoria comunismului românesc. Sunt binevenite lucrări clasice în limbile română, engleză şi franceză, dar şi cele pe suport audio-video, postere şi filme documentare. Temele avute în vedere sunt istoriografia comunismului, viața cotidiană, memoria și istoria represiunii, memoriile comunismului, generația postmemorială, dar sunt acceptate digresiuni de la aceste teme.
Propunerea trebuie să aibă maxim 300 de cuvinte și trebuie să fie însoțită de biografia autorului. Lucrările se vor trimite pe adresa cfdobre@gmail.com până la data de 1 septembrie 2014. Candidații selectați vor fi înştiinţaţi pe 15 septembrie 2014. Organizatorii au în vedere publicarea lucrărilor conferinţei.
25 de ani după căderea comunismului în Europa centrală şi de est, memoria şi istoria acestui regim rămân controversate. Pe de o parte, istoria comunismului în regiune stă sub semnul denunţării crimelor săvârşite de acest regim. Pe de altă parte, mai ales în unele cercuri intelectuale de stânga, se aduce în discuţie aşa-numita „modernitate a comunismului”.
Memoria comunismului se prezintă chiar şi mai divizată decât paradigmele istorice în care este aşezat acest regim. Nostalgicii se afirmă în spaţiul public, în ultimii ani, mai ales prin urmaşii lor de a doua generaţie. Cele mai recente sondaje realizate de Fundaţia pentru o societate deschisă şi cele realizate de IICCMER arată că tinerii consideră epoca comunistă o perioadă mai degrabă pozitivă. Denunţătorii crimelor comunismului, foarte activi imediat după căderea comunismului, dispar rând pe rând fără a fi reuşit să transmită flacăra mai departe, cu câteva excepţii. O memorie ironică a comunismului îşi face şi ea din ce în ce mai mult prezenţa în spaţiul public al regiunii.
Dacă cei care au experimentat comunismul se manifestă nostalgic sau denunţător, tinerii „Epocii de aur” ceauşiste privesc această perioadă cu (auto)ironie. Cei născuţi în preajma anului 1989, fără a avea amintiri proprii, se situează într-un curent postmemorial. Opiniile şi chiar memoria lor despre comunism sunt intermediate de familie sau de grupul din care fac parte precum şi de sistemul de învăţământ şi de media.
Partajează asta:
Vasilică Croitor – „Cel mai mare dușman al lui Peter Costea la aceste alegeri rămâne comoditatea credincioșilor”
Cel mai mare dușman al lui Peter Costea la aceste alegeri rămâne comoditatea credincioșilor care deși sunt de acord cu el, ar putea să stea liniștiți la casele lor, sperând că „Dacă este voia Domnului, va fi ales”.
Partajează asta:
1984-2014 Trei decenii de la inaugurarea Canalului Dunăre – Marea Neagră
Imagine de la construirea Canalului Dunăre- Marea Neagră (Fototeca Ortodoxiei Dobrogene)
În luna mai 2014 se împlinesc 30 de ani de la inaugurarea Canalului Dunăre – Marea Neagră. Lucrările au debutat la 25 mai 1949, iar Gheorghe Gheorghiu-Dej a folosit șantierul pentru exterminarea fostei clase politice romanești, a elitei intelectuale, dar şi a tuturor oponenţilor regimului.
La scurt timp, canalul a devenit un uriaş lagăr ce cuprindea 14 colonii de muncă forțată pentru deținuții politici, toți declaraţi duşmani ai poporului. Mii de deţinuţi au fost duşi să muncească la marea construcție, care pentru multi le-a devenit şi mormânt.
Lucrările au fost întrerupte în 1955 și reluate după 20 de ani am pe același amplasament. Lagărul a fost transformat în şantier muncitoresc. În 1984, Nicolae Ceaușescu a inaugurat ceea ce avea să se numească Magistrala Albastră.
Inaugurarea canalului
La inaugurarea „magistralei albastre“ au participat elevi, studenţi, oameni ai muncii. Elevii de la şcolile din Constanţa au fost „recrutaţi“ cu câteva luni înainte, timp în care s-au făcut repetiţii. Pe o scenă imensă, ei erau aşezaţi în funcţie de înălţime şi aveau mai multe planşe în mâini. În funcţie de numărul strigat se ridica planşa. Când erau toate ridicate, apărea chipul tovarăşului Ceauşescu sau al tovarăşei Elena Ceauşescu, dar şi alte realizări comuniste, ca un puzzle. La trecerea celor doi tovarăşi, copiii le arătau imaginile pe care ei voiau să le vadă.
Canalul Dunăre -Marea Neagră (wikipedia)
Magistrala Albastră
Canalul Dunăre-Marea Neagră leagă porturile Cernavodă de pe Dunăre şi porturile Constanţa Midia Năvodari de la Marea Neagră, scurtând drumul spre portul Constanța cu aproximativ 400 km.
Canalul, cu lungime totală de 95,6 km, este format din ramura principală, în lungime de 64,4 km şi ramura de nord (cunoscută sub denumirea de Canalul Poarta Albă-Midia Năvodari), în lungime de 31,2 km.
Canalul Dunăre-Marea Neagră este parte componentă a importantei căi navigabile europene dintre Marea Neagră şi Marea Nordului (prin Canalul Rin-Main-Dunăre). Folosind această rută, mărfurile din Australia şi Orientul Îndepărtat, destinate Europei Centrale, îşi scurtează drumul cu 4.000 kilometri, scrie Wikipedia.
Efortul economic pentru construirea canalului a fost de două miliarde de dolari. Peste 20.000 de oameni au lucrat la una dintre cele mai mari investiții din istoria României.
Surse:
Partajează asta:
Votaţi Peter Costea, Votaţi poziţia 21!
Sunt avocat. Vreau ca România să fie clientul meu în Parlamentul European. Acordați-mi onoarea de a vă reprezenta. Vreau să reprezint cu demnitate perspectiva creștină asupra familiei, vieții și libertății în Parlamentul European, din postura de europarlamentar independent.
Istorie Evanghelica 