Pressone.ro: Reportaj. Un pastor fundamentalist a făcut propagandă suveranistă de Înviere pe Arena Națională
Cei de la Pressone.ro fac o analiză pe un ton critic a evenimentului de pe Arena Națională organizat de pastorul Toni Berbece. De menționat ca site-ul este unul progresist fapt dovedit de modul în care abordează probleme precum cele religioase sau cele despre minoritățile religioase, dar au și articole de calitate. Interesant este faptul că în cadrul reportajului de față sunt amestecate lucrurile pozitive cu cele negative fapt evident pentru un cititor avizat. Personal sunt de acord cu unele aspecte critice, dar în dezacord cu altele.
Reportaj. Un pastor fundamentalist a făcut propagandă suveranistă de Înviere pe Arena Națională
Pe Arena Națională, stadionul din București închiriat pentru eveniment de la Primăria Generală, pastorul Toni Berbece a amestecat de Înviere rockul creștin, psalmii, iubirea pentru pământurile dacice și mesajele suveraniste.
Dintr-o perspectivă, e un fel de George Simion al creștinilor de diferite confesiuni, din moment ce își asumă rolul de justițiar în fața „depravării” venite din Vest, de apărător al poporului român sau de militant împotriva unor legi care ar atenta la familia tradițională. Educația sexuală sau drepturile minorităților sexuale din România ar fi, crede pastorul Berbece, legi ale „destrăbălării”.
Partajează asta:
Nicolae Geantă – Reguli pentru a te menține fresh
În viață am învățat câteva reguli de a te menține fresh:
a) Relaxați-vă cel puțin o dată la fiecare oră. Lăsați/uitați totul măcar pentru cinci minute.
b) Odihniți-vă eficient. Nu dormiți doar câteva ore pe noapte. Ci atât cât aveți nevoie. Organismul nostru este setat să se reînoiască în fiecare zi!
c) Organizați-vă munca! Evitați lucrurile care vă distrag atențiă! Ele produc nu doar haos, ci și ineficiență.
d) Nu lucrați niciodată când sunteți bolnavi! Vorba lui Dale Carnegie:”Ceasurile nu funcționează când sunt stricate”. Nu faceți nimic până vă reveniți!
e) nu înlocuiți odihna cu cafea sau energizante!
f) Nu faceți nicio lucrare în ziua de odihnă a Domnului! Vă veți epuiza sufletul!
g) Nu vă istoviți nici măcar în slujirea pentru Dumnezeu. Ron Moore spune ca cei “Istoviți de ascultare” pot fi vulnerabili. Oricât de maturi credincioși ar fi pot sa cadă în dezamăgire, izolare, descurajare sau ispite!
https://nicolaegeanta.blogspot.com/2021/08/putin-despre-odihna-de-nicolaegeanta.html?m=1
Partajează asta:
Evoluția lăcașelor de cult ale bisericilor baptiste din România în perioada 1990-2016
Nicolae Geantă a realizat o scurtă prezentare statistică a evoluției postdecembriste a lăcașurilor de cult din România din cadrul căreia am extras datele referitoare la cultul baptist.
Potrivit statisticii realizate de Secretariatul de Statpentru Culte și prezentată de Nicolae Geantă, în funcție de creșterea anuală postdecembristă, baptiștii au înregistrat o creștere de 113,7%.
Raportat la numărul de credincioși pe biserică, cultul baptist are un locaş la 72 de credincioși.
În cifre absolute, în România anului 2016 sunt 27.384 de lăcaşe de cult, din care evanghelicii au 5169 (penticostalii 2925, baptiştii 1571, creştinii după Evanghelie 459, tudoriştii 214), adventiştii 1269, reformaţii 1352, catolicii 1632 etc. Domină evident ortodocşii 16.403 (adică 59,9 % din totalul lăcaşelor de cult din ţară).
În prezent, Biserica Ortodoxă construieşte 1078 de lăcaşe, penticostalii 182, adventişti 83, baptiştii 46, creştinii după evanghelie 17, greco-catolicii 79, reformaţii 40, romano-catolicii 40 etc.
Extras din articolul lui Nicolae Geantă, „Lăcașe de cult în România. Evoluția postdecembristă (1)”
Sursa: http://nicolaegeanta.blogspot.ro/2016/04/lacase-de-cult-in-romania-evolutia_17.html
*
Articole relaționate
Evoluția statistică a baptiștilor din România între anii 1920-1930
Evoluția populației conform recensămintelor desfășurate între anii 1948-2011Evolutia statistica a baptistilor din Romania intre 1930 si 2010
Situatia procentuala a baptistilor pe judete (1992)
Structura confesională a populaţiei (2010)
Situatia evanghelicilor la recensamintele din 2002 si 2011 (rezultate partiale)
Rezultatele partiale ale Recensământului Populatiei si Locuintelor 2011
Situatia statistica a instituţiilor religioase creştine din Romania.
Penticostalii din Romania la recensamantul din 2002
Baptistii din Romania la recensamantul din 2002
Statistică Uniunea Bisericilor Creștine Baptiste din România – 2003
Nicolae Geantă, Religii și vârste în România. (O analiză sociologică)
Creştinii după Evanghelie în Europa – Statistici
Partajează asta:
Nicolae Geantă, Religii și vârste în România. (O analiză sociologică)
Religii și vârste în România reprezintă titlul a două articole scrise de Nicolae Geantă prin intermediul cărora acesta analizează structura vârstelor populației religioase din România pe baza datelor recensământului din anul 2012. Analiza sa urmărește să prezinte comparativ diferitele grupe de vârstă din cadrul confesiunilor religioase din România, evidențiind totodată și modul în care se prezintă confesiunile evanghelice, cunoscute și sub numele de neoprotestante.
Recensământ (rascumparareamemoriei.wordpress.com)
Prezint mai jos două pasaje semnificative din studiul domnului Nicolae Geantă, licențiat în geografie.
Religii și vârste în România (1)
În urma analizei structurii vârstelor populației religioase din România, constatăm că la recensământul oficial de la finalul anului 2012, cel mai mare procent de tinerii îl dețin penticostalii – 29,9 %, urmați de creștinii după Evanghelie 21,9 % și musulmani 21,2 %. Raportat la media pe țară (care este de 15,9% pentru tinerii sub 15 ani), dintre celelalte culte religioase numai baptiștii trec puțin peste prag (cu 16,2%), în timp ce tudoriștii (biserica evanghelică română) sunt la egalitate cu țara (15,9%). Restul confesiunilor au o pondere inferioară. De exemplu adventiștii dețin 15,8 % tineri sub 15 ani, catolicii 15,2 %, ortodocșii înregistrează 14,7 %, reformații 13,4 %, unitarienii 13,1 %, iar luteranii 11,1 %. Cel mai mic procent de tineri îl dețin mozaicii 5,5%. Pe altă parte martorii lui Iehova au numai 11,1 % tineri, ceea ce demonstrează că dinamica lor pozitivă de creștere în ultimii 10 ani are suport prozelitismul. Îngrijorător este faptul că în rândul persoanelor ce s-au declarat fără religie 23,4 % sunt tineri sub 15 ani (care au cel puțin 8 ani de religie în școală!!!). Totuși, numai 3,5 % din categoria acestei vârste s-au declarat atei!Articolul complet poate fi citit AICI
Religii și vârste în România (2)
continuare de AICI
În ceea ce privește vârstele medii, cea mai mică etate o dețin penticostalii (31,7 ani), urmați de musulmani (35,4 ani) și creștinii după Evanghelie (37,5 ani). De fapt cele trei confesiuni sunt singurele din România care au vârstă medie mai mică decât etalonul național (40,6 ani). Cele mai ridicate vărste medii le înregistrează persoanele de religie mozaică (58,6 ani), urmate de armeni (48,3 ani), augustani și lutherani (47,6 respectiv 47,3 ani) ori greco-catolicii (46,9 ani). Vârste apropiate față de media țării înregistrează catolicii și ortodocșii (41 respectiv 41,3 ani), evanghelicii tudoriști și baptiștii (42,1 respectiv 42,2 ani) și adventiștii (43,1 ani). Nici martorii lui Iehova nu au o vârstă medie prea tânără (45,4 ani), ceea ce reiese că în ultima vreme la acest cult au aderat persoane adulte și nu tineri. Pe de altă parte, persoanele fără religie au o vârstă medie de 32,8 ani în România.Studiul complet poate fi accesat și citit AICI
Vă recomand și
Partajează asta:
Nicolae Geantă, Intensitatea Bisericii Creștine după Evanghelie din România de la începuturi până în secolul 21
Nu cu mult timp în urmă, pe 5 ianuarie 2014, am preluat prin intermediul lui Dănuț Mănăstireanu un material realizat de către Andrei Ivan în care acesta făcea o analiză referitoare la Numărul penticostalilor români în perioada 1992-2011. La momentul respectiv făceam următoarea afirmație:
Ar fi interesantă o analiză asemănătoare și pentru celelalte două confesiuni evanghelice, baptistă și creștină după Evanghelie. Din câte știu, Nicolae Geantă, profesor de geografie, are o analiză statistică privind comunitățile evanghelice care urmează a fi publicată în volumul Omul Evanghelic.
Între timp, ca o provocare a articolului meu, Nicolae Geantă a republicat pe blogul său o parte din materialul care privește evoluția statistică a creștinilor după Evanghelie din România având ca titlu Intensitatea Bisericii Creștine după Evanghelie din România de la începuturi până în secolul 21.
Prezint mai jos începutul materialului realizat de către Nicolae Geantă
Background: studiul de față a fost postat pe acest blog în urmă cu câțiva ani. Apoi, subsemnatul l-a postat pe http://www.resursecrestine.ro, dar, mai multe persoane l-au „furat” și publicat fără să ofere sursa. Prin urmare l-am șters. Azi, provocat de istoricul baptist Marius Silveșan îl repostez (fără hărți, tabele și grafice). (Nu l-am actualizat deoarece forma finală nu a fost încă publicată în reviste de specialitate).
Intensitatea Bisericii Creștine după Evanghelie din România de la începuturi până în secolul 21The intensity of the Brethren Church in Romania at the beginning of the 21st CenturyCuvinte cheie: mişcarea fraţilor, apartenenţă religioasă, confesiune, „adunare”, recensământ
Abstract: The official dates of population counting no matter the country or the period have been the object of many critics.The Brethren Church of Romania has over 100 years of activity in the Romanian terithory. This church was founded by two Swiss misionars: Francisc Berney and Charles Aubert, on October the 1st 1899 in Bucharest. During the first years, these new churches had a rapid increase in Cisnădie, Raşnov, Sibiu, Braşov, Codlea, Ploieşti and Bârlad. After World War I, Brethern Church had the greatest development among evangelical Romanian churches. During the socialist period this confession had a slight falling of the rythm of increase and development. Starting with the nineties Brethren Church knew a new florishing period, getting to a number of 44…. in 2002. The most important percent was signaled in the North-East of the country in Botoşani, Suceava, Bacău districts, and the least important in South – East. From the ethnical point of view Romanians predominate, followed by Hungarians and Germans, while in repartition on mediums the rural predominate over the urban..În demersul analitic pe care ni l-am propus, vom efectua un survol asupra statisticilor şi comportamentelor religioase. Dorim să focalizăm concepţiile pe ipoteze de lucru şi puncte de vedere fundamentate pe substanţă documentară, cercetată. Datele recensămintelor populaţiei, indiferent de ţară sau de perioadă, au fost obiectul multor critici şi contestări. Este deci necesar să aducem câteva precizări pentru acţiunile de acest gen desfăşurate în România. La recensămintele din anii 1948, 1956, 1966 şi 1977 autorităţile comuniste au ţinut „la sertar” rezultatele recenzării persoanelor după apartenenţa religioasă. Acest aspect a fost evaluat în anul 1930, şi reluat, sumar, în 1992 şi 2002. Important este faptul că înscrierea „apartenenţei religioase” în formularul de recensământ (în perioada postdecembristă) s-a făcut pe baza declaraţiilor proprii ale fiecărei persoane intervievate. Totuşi, majoritatea analiştilor se întreabă dacă evaluările au fost corecte şi nu cumva tratate cu superficialitate. Este destul de relevant faptul că cetăţenii de etnie rromă (ţiganii) sau creştinii de confesiune penticostală consideră rezultatele finale obţinute la recensămintele din 1992 si 2002, subevaluate şi irelevante, numărul acestora fiind, conform opiniei liderilor acestor comunităţi, mult mai mare decât înregistrările oficiale (prezentate de Institutul Naţional de Statistică).Articolul integral poate fi citit AICI
Partajează asta:
Andrei Ivan – Numarul penticostalilor romani în perioada 1992-2011 via Persona
Prin intermediul lui Dănuț Mănăstireanu, Andrei Ivan prezintă celor interesați de situația comunităților religioase evanghelice în perioada postcomunistă o statistică interesantă privind evoluția numerică a penticostalilor români în perioada 1992-2011. Documentul Evolutie penticostali 1992 – 2011 prezintă situația acestei comunității așa cum este reflectată de către recensămintele perioadei. Ceea ce este remarcabil ține de faptul că Andrei Ivan nu se oprește doar la prezentarea datelor statistice, ci realizează și o analiză a lor ce vizează atât repartizarea din punct de vedere geografic (răspândirea penticostalilor pe județe) cât și o analiză demografică, a evoluției din punct de vedere demografic a populației penticostale din România contemporană.
Documentul cu datele statistice preluat în cadrul acestui material împreună cu analiza acestor date, analiză pe care recomand a fi citită cu atenție, se regăsește pe blogul lui Dănuț Mănăstireanu, Persona.
Ar fi interesantă o analiză asemănătoare și pentru celelalte două confesiuni evanghelice, baptistă și creștină după Evanghelie. Din câte știu, Nicolae Geantă, profesor de geografie, are o analiză statistică privind comunitățile evanghelice care urmează a fi publicată în volumul Omul Evanghelic.
P.S.:
Între timp, ca o provocare a acestui articol, Nicolae Geantă a republicat pe blogul său o parte din materialul care privește evoluția statistică a creștinilor după Evanghelie din România având ca titlu Intensitatea Bisericii Creștine după Evanghelie din România de la începuturi până în secolul 21. Vă invit să citiți materialul deoarece este unul interesant fiind realizat într-o manieră profesională Așteptăm materialul publicat ca să-l putem cita și folosi în activitatea științifică.
Istorie Evanghelica 