Iosif Ton – 26. Isus din Nazaret si Duhul Sfant
Omul Isus din Nazaret este Învățătorul nostru și Domnul și Mântuitorul nostru, dar El trebuie să fie și Modelul nostru. Pentru a-L putea înțelege ca Model al nostru, trebuie să ne uităm cu atenție la rolul pe care L-a avut Duhul Sfânt în viața Lui, deoarece Duhul Sfânt are un rol similar în viețile noastre.
Unul dintre primii teologi creștini, Irineu, care a scris pe la anul 180 după Cristos, a folosit o imagine care mie îmi stă mereu în față, ca fiind cea mai plastică și corectă reprezentare a lucrării Sfintei Treimi în lume, scriind că Fiul lui Dumnezeu și Duhul Sfânt sunt cele două Brațe cu care lucrează Dumnezeu Tatăl în lume. Aceste două Brațe le întinde Tatăl spre noi și cu ele ne cuprinde și ne atrage la Sine. Putem să vedem aceste două Brațe ca fiind prezente pe tot parcursul Vechiului Testament.
Duhul lui Dumnezeu a fost prezent la Creație: El ”Se mișca pe deasupra apelor” (Geneza 1:2). El este menționat frecvent în Vechiul Testament. Spicuiesc din mulțimea lor doar rugăciunea de pocăință a lui David, ”Nu lua de la mine Duhul Tău cel Sfânt” (Psalmul 51:11) și plângerea lui Isaia: ”Dar ei au fost neascultători și au întristat pe Duhul Lui cel Sfânt” (Isaia 63:10). Trebuie să semnalez și promisiunile făcute prin Ezechiel (36:27) și Ioel (2:28-29) că la un moment dat în viitor Dumnezeu va trimite Duhul Său cel Sfânt într-un mod nou pe pământ.
Fiul lui Dumnezeu este și El prezent la Creație: ”… când a pus temeliile pământului, Eu eram Meșterul Lui, la lucru lângă El” (Prov. 8:29-31). El este inclus în pluralul cu care vorbește Dumnezeu: ”Să facem om după chipul Nostru, după asemănarea Noastră” (Geneza 1:26), și în alte locuri unde Dumnezeu vorbește despre Sine la plural. EL este ”Îngerul Domnului” care Îi apare lui Avraam (Geneza 18) și este amintit ca ”Fiul” lui Dumnezeu în Psalmul 2:7 și 12). Tot ca ”Fiu” al lui Dumnezeu Îl vedem prezent cu cei trei tineri în cuptorul de foc (Daniei 3:25), iar ca ”Fiul omului” ne este prezentat ca fiind înălțat la Dumnezeu ca Cel căruia I se dă stăpânire veșnică peste omenire și istorie (Daniel 7:13-14).
Articole similare
Pagina Cazul Iosif Țon –Străjerii
Cazul Iosif Țon- listă articole pe Istorie evanghelică.
Cele 25 de mesaje ale pastorului Iosif Țon apărute după asocierea sa cu Mișcarea Străjerilor, prin intermediul cărora își prezintă teologia, se regăsesc listate cronologic aici
Mesaje ale pastorului Iosif Ton in care scrie despre ceea ce crede si gandeste (1) Mesajele 1-25
Maxima zilei – 3 februarie 2011
Copii, iubiți-vă și dacă nu vă pute-ți iubi, tolerați-vă unii pe alții.
Goethe
Sacralizarea Partidului, cultul Liderului via Memorie, libertate, moderatie
Intrebat in 1988, in ultimul sau important interviu acordat unei reviste occidentale (Newsweek International) care este hobby-ul sau, secretarul general al PCR raspundea laconic, fara umor si fara echivoc: “Construirea socialismului in Romania”. Miturile politice au insa o durata de viata, as spune chiar o incapatanare si o persistenta uluitoare. Sunt inca destui cei care se amagesc cu credinta ca Nicolae Ceausescu, patronul unui sistem intemeiat pe dispretul absolut pentru lege si pentru demnitatea umana, ar fi fost un veritabil patriot, un comunist antisovietic, un cavaler al rezistentei impotriva imperialismului rus.
Ceausescu a fost un militant din categoria dura, un spirit inflexibil, rigid, inversunat si intunecat. In fapt, partidul pe care Ceausescu l-a venerat n-ar fi ajuns la putere in anii postbelici fara sprijinul militar si politic al lui Stalin. Desatelitizarea, atata cata a fost, s-a facut printr-o continua re-stalinizare. Comunismul romanesc a interiorizat cu frenezie fixatiile cominternist-cominformiste, chiar si atunci cand pretindea a se debarasa de ele. Ideea unei lupte intestine intre o factiune pro-moscovita (pasamite dominata de “minoritari”) si una “patriotica” a fost si este inca sustinuta de cei care refuza sa vada structurile adnaci ale sistemului. In fapt, Ceausescu nu a fost mai “patriot” decat un Enver Hoxha.
Citește mai mult despre Un mistic al revoluției comuniste: Nicolae Ceaușescu între internaționalism și șovinism by Vladimir Tismăneanu
Mesaje ale pastorului Iosif Ton in care scrie despre ceea ce crede si gandeste (1) Mesajele 1-25
În cadrul acestui post prezint lista mesajelor pastorului Iosif Țon în ordinea cronologică a apariției acestora și a postării lor pe site-ul istorieevanghelica.ro.
Pute-ți consulta de asemenea Pagina Cazul Iosif Țon –Străjerii de pe blogul Istorie evanghelică precum și pagina
Cazul Iosif Țon- listă articole pe Istorie evanghelică.
Cele 25 de mesaje ale pastorului Iosif Țon apărute după asocierea sa cu Mișcarea Străjerilor, prin intermediul cărora își prezintă teologia, sunt următoarele:
1. Iosif Țon dă socoteală despre ceea ce crede și gândește (31 dec. 2010)
2. Iosif Ton – Marginalizarea lui Isus din Nazaret si a invataturii Lui
3. Iosif Ton – 03. Martin Luther (1483-1546)
4. Iosif Ton – 04. Sa gandim cum gandea Fiul lui Dumnezeu
5. Iosif Ton – 05. Cum S-a descris Dumnezeu pe Sine Insusi
6. Iosif Ton – 06. Cartea Geneza si bunatatea lui Dumnezeu
7. Iosif Țon – 07. O bunatate ca bunatatea lui Dumnezeu
8. Iosif Ton – 08. David si bunatatea lui Dumnezeu. Confruntarea dintre rautate si bunatate
9. Iosif Ton – 09. Osea si bunatatea lui Dumnezeu
10. Iosif Ton – 10. Concluzii despre bunatatea lui Dumnezeu in Vechiul Testament
11. Iosif Ton – 11. Domnul Isus – Invatatorul
12. Iosif Ton – 12. Subiectul central: in Scoala lui Isus
13. Iosif Ton – 13. Imparatia lui Dumnezeu a venit
14. Iosif Ton – 14. Doua imparatii in conflict
15. Iosif Ton – 15. Constitutia Imparatiei (1)
16. Iosif Ton – 16. Constitutia Imparatiei (2)
17. Iosif Ton – 17. Prioritatea poruncilor Domnului Isus
18. Iosif Ton – 18. La ce ne cheama Domnul Isus
19. Iosif Ton – 19. Scopurile mortii Domnului Isus
20. Iosif Ton – 20. Cum sa facem ucenici
21. Iosif Ton – 21. Robia pacatului
22. Iosif Ton – 22. Domnul Isus – Eliberatorul
23. Iosif Ton – 23. La inceputul lumii
Confesiunea de la Westminster – 5 – Despre providenta via Persona
Capitolul V. Despre Providenţă
1. Dumnezeu, marele Creator al tuturor lucrurilor, susţine, îndrumă, dispune (hotărăşte, determină?) şi guvernează toate creaturile, acţiunile şi lucrururile, de la cel mai mare până la cel mai neânsemnat, prin providenţa Sa înţeleaptă şi preasfântă, după preştiinţa Sa infailibilă şi după sfatul liber şi neschimbat al voii Sale, spre gloria înţelepciunii, puterii, dreptăţii, bunătăţii şi îndurării Lui.
2. Deşi toate lucrurile se petrec în mod imuabil şi infailibil, după preştiinţa şi hotărârea lui Dumnezeu, care este cauza primordială, prin aceeaşi providenţă El le rândueşte să aibă loc în conformitate cu natura cauzelor secundare, fie în mod necesar, liber sau întâmplător.
3. Dumnezeu, în providenţa Sa obişnuită, se foloseşte de mijloace, dar este liber să lucreze şi fără ele, peste ele sau împotriva lor, după cum doreşte.
Articole similare
Confesiunea de la Westminster – Introducere via Persona
Confesiunea de la Westminster – 1 – Despre Sfinta Scriptura via Persona
Confesiunea de la Westminster – 2 – Despre Dumnezeu si despre Sfinta Treime via Persona
Confesiunea de la Westminster – 3 – Despre decretele eterne ale lui Dumnezeu via Persona
Confesiunea de la Westminster – 4 – Despre creatie via Persona
Calvin si baptistii – 2 – Origini baptiste. Anabaptistii via Persona
Anabaptist ars pe rug (sursa, AICI)Origini baptiste
Anabaptistii
Miscarea baptista apare in anul 1609 si isi are radacinile istorice si teologice in doua curente principale izvorite din Reforma. Prima se refera la ceea ce a fost numita Reforma Radicala sau anabaptistii. Istoricii si teologi nu au fost intodeauna corecti in ceea ce-i priveste pe anabaptisti. Ei se fac vinovati de a fi amestecat sub aceasi eticheta mai multe grupari intre caine existau diferente importante: revolutinari milenisti violenti, ca Thomas Muntzer – unii istorici ii fac pe aceastia responsabili de razboiele taranesti care au auvut loc in vremea acea in unele state europene; spiritualisti precum Caspar Schwenckfeld; rationalisti si antritrinitaieni, precum Michel Servet; si anabaptisti evanghelici pacifisti.
In 1544 Calvin redacteaza, la insistentele repetate ale lui Guillaume Farel, prieten cu Calvin si pastor reformator la Neuchâtel, in Elvetia francofona, un tratat impotriva anabaptistilor intitulat „Briève instruction”. in introducerea caruia remarca marea diversitate a anabaptistilor si semnaleaza ca aceste grupari nu pot fi puse toate in aceeasi oala. Pe cind unii erau extremisti, altii aveau aceasi viziune asupra Scripturii pe care o avea si Calvin. Data fiind marea varietate a anabaptistilor si reactiile lor extreme, Calvin insusi se face vinovat la un moment dat de greseala de a face din gruparile anabaptiste un amalgam, tratind in mod nedrept gindirea pacifista a anabaptistilor de confesiunea Schleeitheim si poartind o lupta virulenta impotriva anabaptistilor asa zis iluminati, care se reclamau ca apartinind Sfintului Duh (latura carismatica am putea spune). Reactia lui Calvin este de fapt izvorita din prudenta. Stiind ca marea majoritate a credinciosilor nu vor putea face diferenta intre gruparile anabaptiste, el sfirseste prin a le critica pe toate, pentru a-i proteja pe credinciosi de a urma gruparile anabaptiste extremiste.
Un alt aspect care ii diferentiaza pe anabaptisti de Calvin este faptul ca ei vedeau o separare intre stat si biserica, pe cind pentru Calvin separarea aceasta nu exita. De aici si implicarea lui in politica, la Geneva.
Nicolae Radoi si Iosif Ton via Daniel Lucescu
Iosif Ton este cunoscut dar cine este acest anonim Nicolae Radoi ? Ce au in comun ? Au inceput bine amandoi dar unul din ei a sfarsit-o rau ! (…)
Nicolae Radoi inpreuna cu alti credinciosi baptisti din Caransebes au ales sa se opuna amestecului Statului Comunist in treburile bisericii. Ei declara ca au fost inspirati de Iosif Ton care in 1973 a scris lucrarea “Cine isi va pierde viata” prin care crestinii erau indemnati sa opuna rezistenta comunistilor chiar cu riscul vietii.
Astfel au tinut alegeri conform statutului cultului baptist dar fara aprobarea autoritatilor.
Pleroma 2011 Call for Papers via Vaisamar
The editorial team of Pleroma is pleased to announce that the themes for the two 2011 issues have been decided. They are as follows:
- June 2011: Church and Society
- December 2011: Spirit Baptism
Please email your proposals, with the tentative title in the subject line, to the address jurnalulpleroma at gmail.com. The proposals should be in the form of a one-page abstract, double-spaced, including name and institutional affiliation.
Authors who have submitted proposals of interest for the journal will be invited to send the full version of their paper. Contributions (in Romanian or English) should not exceed 10.000 words. They must include an English abstract, 5 keywords and bibliography.
- For the June 2011 issue, we expect the full version of the paper by April 30th to be considered for review.
- For the December 2011, we expect the full version of the paper no longer than August 30th.
Romanian authors writing in English must have their papers copy-edited / proofread by native speaker of English with some expertise in the field of Biblical Studies or Theology.
All papers will be blind-reviewed. Authors are expected to make adjustments to their papers, should the reviewer deem necessary some improvements.
Don’t forget to read the Instructions for Contributors if you want to submit a paper.
Source: Pleroma 2011 Call for Papers from Vaisamar by Vaisamar (01.02.2011)
Maxima zilei – 2 februarie 2011
Precum soarele este lumina corpului, astfel credința este lumina sufletului.
Sf. Ioan Gură de Aur













