Cuvântul lui Dumnezeu pentru astăzi – 31 decembrie 2022
Partajează asta:
Istoria culturii universale în date
Dă clic pentru a accesa Anghelescu_Gavrila_Perovici%20-%20Istoria%20culturii%20universale%20in%20date.pdf
Istoria culturii universale în date
Datele sunt prezentate cronologic si de folos pentru cunoașterea istoriei culturale a lumii în care trăim
Partajează asta:
Rezultatele parțiale ale recensământului din 2022 privind situația religiei în România
Astăzi au fost publicate primele rezultate parțiale ale Recensământului populației și locuințelor 2022. Bazat pe aceste informații am selectat datele referitoare la evoluția fenomenului religios.
Structura confesională a fost declarată de 16.397,3 mii persoane din totalul populației rezidente și arată că 85,3% dintre persoanele care au declarat religia sunt de religie:
85,3% – ortodoxă
4,5% – romano-catolică
3,0% – reformată
2,5% – penticostală
0,7% – greco-catolică
0,6% – baptistă
0,4% – adventistă de ziua a șaptea
0,4% – musulmană
S-au declarat „fără religie” sau atei sau agnostici un procent de 0,9% din totalul populației.
Notă importantă: 16.397.300 din totalul de 19.053.800 și-au declarat apartenența religioasă. Aproximativ 2.700.000 nu și-au făcut publică opțiunea.
Față de aceste date statistice Ionel Tuțac a făcut următorul comentariu pe Facebook la postarea lui Ruben Ologeanu
În urmă cu 10 ani erau aproape 130.000 de credincioși baptiști, potrivit recensământului.
(Recensământul include și minorii). O pierdere de peste 26.000! Unii au murit, alții au migrat spre alte denominații (penticostali, biserici autonome, etc) Un regres evident!
O analiză comparativă și pe alocuri critică a fost realizată de Nicolae Geantă și publicată pe blogul său de unde am preluat partea referitoare la religie (https://nicolaegeanta.blogspot.com/2022/12/recensamant-2021-date-preliminare-oare.html)
În ceea ce privește EVOLUȚIA confesiunilor religioase, cu toate datele disponibile în statistici, remarcăm faptul că în religiile tradiționale ortodocșii au scăzut cu -14,3 %, catolicii cu -14,8 % și reformații cu -17,5%. În ceea ce privește evanghelicii, singura confesiune care a crescut au fost penticostalii (404.307 aadepți în 2021, față de adepți 362.814 în 2011), care au înregistrat +11,6 procente ascendență. În schimb baptiști au cunoscut un recul de -8,5% (de 103.157 la RLL din 2021, față de 112.314 în 2011), creștinii după evanghelie au scăzut cu -14,4 % (36.339, față de 42.495), iar „tudoriștii” (BER) s-au înjumătățit (?!), scăzând cu -49,5% (7.680 față de 15.514)! Dacă menționăm și alte categorii de protestanți (dar nu evanghelici), constatăm că un recul de -19% au înregistrat adventiștii (65.812 față de 80.944), lutheranii rămânând în jurul cifrei de 20.000 adepți la ambele recensăminte, augustanii scăzând cu -30,8 procente, iar reformații cu -17,6%, iar unitarienii cu %, față de ultima recenzare oficială (din 2011). Tot aici mai menționăm și scăderea cu -3,7 procente a cultului „martorii lui Iehova”, care după Revoluție crescuse foarte rapid până la cca 50.000 adepți (azi 43.324 adepți).
La capitolul pierderi menționăm și religia greco-catolică (-23,4%), creștinii de rit vechi (-13,2%), confesiunea musulmană (-9,4%), dar și cultul mozaic (-23%; numeric azi fiind doar 2707 mozaici pe teritoriul României, față de cei 3517 din 2011). Interesant este că Biserica Armeană a crescut cu +204,5% (de la 393 adepți în 2011, la 804 în 2021).
De ceealaltă parte, a românilor fără religie, atei sau agnostici, se remarcă o creștere destul de îngrijorătoare pentru un stat creștin. Prin urmare, non-religioșii au crescut cu +377,52% (dela 18.917 în 2011, la 57.205 în prezent), ateii cu +275,7% (dela 20.743 la 57.205 persoane), și, pentru prima dată întâlnim în recensămintrele oficiale ale României agnostici (25.485 persoane). Adunate împreună cele trei categori însumează 154.107 persoane, adică 0,93% din totalul persoanelor înregistrate la capitolul religie (din cei 16.397.338).
Raportându-ne la procentul înregistrat de confesiiunile evanghelice din totalul celor ce și-au declarat religia (16.397.338) și nu al totalului populației României (cum este incorect), penticostealii însumează 3,09 procente, baptiștii 0,63%, creștinii după evanghelie 0,22% iar tudoriștii 0,04 %. În total evanghelici din România ar însuma 3,98% din populația României. Un procent firav dacă ne raportăm la atu-urile pe care le dețin.
Așadar o situație oarecum prevăzută, dar și cu unele aspecte care necesită lămuriri și analize.
Partajează asta:
Rezultatele parțiale ale recensământului din 2022 privind situația religiei în România
Astăzi au fost publicate primele rezultate parțiale ale Recensământului populației și locuințelor 2022. Bazat pe aceste informații am selectat datele referitoare la evoluția fenomenului religios.
Structura confesională a fost declarată de 16.397,3 mii persoane din totalul populației rezidente și arată că 85,3% dintre persoanele care au declarat religia sunt de religie:
85,3% – ortodoxă
4,5% – romano-catolică
3,0% – reformată
2,5% – penticostală
0,7% – greco-catolică
0,6% – baptistă
0,4% – adventistă de ziua a șaptea
0,4% – musulmană
S-au declarat „fără religie” sau atei sau agnostici un procent de 0,9% din totalul populației.
Notă importantă: 16.397.300 din totalul de 19.053.800 și-au declarat apartenența religioasă. Aproximativ 2.700.000 nu și-au făcut publică opțiunea.
Față de aceste date statistice Ionel Tuțac a făcut următorul comentariu pe Facebook la postarea lui Ruben Ologeanu
În urmă cu 10 ani erau aproape 130.000 de credincioși baptiști, potrivit recensământului.
(Recensământul include și minorii). O pierdere de peste 26.000! Unii au murit, alții au migrat spre alte denominații (penticostali, biserici autonome, etc) Un regres evident!
O analiză comparativă și pe alocuri critică a fost realizată de Nicolae Geantă și publicată pe blogul său de unde am preluat partea referitoare la religie (https://nicolaegeanta.blogspot.com/2022/12/recensamant-2021-date-preliminare-oare.html)
În ceea ce privește EVOLUȚIA confesiunilor religioase, cu toate datele disponibile în statistici, remarcăm faptul că în religiile tradiționale ortodocșii au scăzut cu -14,3 %, catolicii cu -14,8 % și reformații cu -17,5%. În ceea ce privește evanghelicii, singura confesiune care a crescut au fost penticostalii (404.307 aadepți în 2021, față de adepți 362.814 în 2011), care au înregistrat +11,6 procente ascendență. În schimb baptiști au cunoscut un recul de -8,5% (de 103.157 la RLL din 2021, față de 112.314 în 2011), creștinii după evanghelie au scăzut cu -14,4 % (36.339, față de 42.495), iar „tudoriștii” (BER) s-au înjumătățit (?!), scăzând cu -49,5% (7.680 față de 15.514)! Dacă menționăm și alte categorii de protestanți (dar nu evanghelici), constatăm că un recul de -19% au înregistrat adventiștii (65.812 față de 80.944), lutheranii rămânând în jurul cifrei de 20.000 adepți la ambele recensăminte, augustanii scăzând cu -30,8 procente, iar reformații cu -17,6%, iar unitarienii cu %, față de ultima recenzare oficială (din 2011). Tot aici mai menționăm și scăderea cu -3,7 procente a cultului „martorii lui Iehova”, care după Revoluție crescuse foarte rapid până la cca 50.000 adepți (azi 43.324 adepți).
La capitolul pierderi menționăm și religia greco-catolică (-23,4%), creștinii de rit vechi (-13,2%), confesiunea musulmană (-9,4%), dar și cultul mozaic (-23%; numeric azi fiind doar 2707 mozaici pe teritoriul României, față de cei 3517 din 2011). Interesant este că Biserica Armeană a crescut cu +204,5% (de la 393 adepți în 2011, la 804 în 2021).
De ceealaltă parte, a românilor fără religie, atei sau agnostici, se remarcă o creștere destul de îngrijorătoare pentru un stat creștin. Prin urmare, non-religioșii au crescut cu +377,52% (dela 18.917 în 2011, la 57.205 în prezent), ateii cu +275,7% (dela 20.743 la 57.205 persoane), și, pentru prima dată întâlnim în recensămintrele oficiale ale României agnostici (25.485 persoane). Adunate împreună cele trei categori însumează 154.107 persoane, adică 0,93% din totalul persoanelor înregistrate la capitolul religie (din cei 16.397.338).
Raportându-ne la procentul înregistrat de confesiiunile evanghelice din totalul celor ce și-au declarat religia (16.397.338) și nu al totalului populației României (cum este incorect), penticostealii însumează 3,09 procente, baptiștii 0,63%, creștinii după evanghelie 0,22% iar tudoriștii 0,04 %. În total evanghelici din România ar însuma 3,98% din populația României. Un procent firav dacă ne raportăm la atu-urile pe care le dețin.
Așadar o situație oarecum prevăzută, dar și cu unele aspecte care necesită lămuriri și analize.
Partajează asta:
30 decembrie 1947 – abdicarea forțată a regelui Mihai și proclamarea Republicii Populare Române
30 decembrie 1947 este o zi cu o însemnătate negativă în istoria recentă a românilor marcând trecerea de la forma de guvernământ istorică a românilor, respectiv monarhia, la o altă formă, republica populară, impusă prin forță de ocupantul sovietic. Acest moment este menționat într-un mic text pe Facebook de către doamna profesoară Ecaterina Lung, cadru didactic al Facultății de Istorie, Universitatea din București.
Iată textul la care am făcut referire:
Știu că nimeni nu mai are chef de lecții de istorie, dar meseria mea e de profesor, deci nu mă pot abține.
Pe 30 decembrie 1947, acum 75 de ani, în vreme ce România se afla sub ocupație sovietică, era abolită monarhia și proclamată republica.
Mi-a picat fisa de-abia acum de ce a fost aleasă exact acea dată, deși sunt sigură că multă lume știa deja.
Pe 30 decembrie 1922 lua ființă Uniunea Sovietică, astfel încât ocupanții își luau singuri un cadou de aniversare, legând, pe vecie, cum credeau ei, destinele României de cele ale marii surori de la Răsărit. Țările ”surori” urmau să aniverseze în aceeași zi a anului momentele lor fondatoare. Din fericire, ”pe vecie” sau ”pentru totdeauna” sunt intervale de timp finite, în politică.
Referitor la acest moment Petru Groza s-a adresat regelui Mihai astfel:
“Majestate, până acum, Țara a fost învățată să vă iubească pe dv. De-acum înainte o s-o învățăm să ne iubească pe noi.” Petru Groza
Astfel, 30 decembrie 1947 marchează nu numai schimbarea regimului politic, aș zice eu cumva într-un mod oficial statuat apoi prin Constituția din 1948, dar și cea a formei de guvernământ în condițiile în care monarhia era un obstacol important, sau poate chiar ultimul în instaurarea pe deplin a comunismului în România.
Iată și un cântec din perioada comunistă în care era slăvită Republica
Evident că și Biserica a avut de suferit o serie de schimbări și a fost într-o anumită măsură transformată din punct de vedere instituțional. În ceea ce privește Bisericile Creștine Baptiste am tratat acest subiect în cadrul cărții care tratează evoluția instituțională a baptiștilor și relația Biserică – Stat pentru perioada 1948-1965 (vezi detalii AICI)
Partajează asta:
Cuvântul lui Dumnezeu pentru astăzi – 30 decembrie 2022
Partajează asta:
Despre „separația dintre Biserică și stat consacrată în Europa în ultimii 250 de ani”
Reiau mai jos un material publicat în Marginaliaetc. pe 8 mai 2020. Întrucât platforma nu mai există, m-am gândit să-l repostez aici, spre folosul …
Despre „separația dintre Biserică și stat consacrată în Europa în ultimii 250 de ani”
O incursiune succintă în istoria modului de reacționare a statului francez față de Biserică, deci relația Biserică – Stat în spațiul francez, de la Revoluția franceză (1789) până în contemporaneitate.
Partajează asta:
Cuvântul lui Dumnezeu pentru astăzi – 29 decembrie 2022
Partajează asta:
Deutsche Welle (DW) – Germania: Destrămarea bisericilor creştine
În Germania, bisericile au fost iarăşi pline de Crăciun. Chiar dacă încălzirea a fost redusă în contextul crizei, oamenii s-au strâns laolaltă şi s-au încălzit cântând. Dar aparenţele înşeală.
https://www.dw.com/ro/germania-destr%C4%83marea-bisericilor-cre%C5%9Ftine/a-64219800
Un articol interesant despre situația bisericilor creștine din Germania la sfârșitul anului 2022. Articolul reflectă, probabil, situația actuală, dar totodată este și un atac subtil la adresa bisericilor creștine și militează pentru schimbări care să corespundă ideologiei actuale și să se meargă mai departe cu secularizarea.
Istorie Evanghelica 