Arhive categorie: Cultură

Tîrgul de carte Kilipirim. Editia a XIV: Bucuresti 7-11 noiembrie 2012


Din 7 noiembrie începe cea de-a XV-a ediţie a celui mai mare târg de carte cu discount din Bucureşti, Kilipirim.
Târgul va fi găzduit de Galeria Dalles în perioada 7 noiembrie-11 noiembrie 2012 şi va reuni peste 30 de edituri româneşti şi străine, care îşi vor primi cititorii cu pachete promoţionale şi discounturi de până la 70%. Tot ce vrei în materie de carte vei găsi aici: beletristică, hobby, ştiinţă, carte pentru copii, artă, arhitectură, design şi multe altele pe care te invităm să le descoperi acolo.
http://www.vinsieu.ro

Educația nu se poate face prin vulgaritate!


superbebe.ro

Educația nu se poate face prin vulgaritate, pornind de la premisa că tinerii oricum sunt familiarizați cu „expresiile licențioase.”

Vasilică Croitor

Un sfert de veac de la distrugerea Mânăstirii Văcăresti


http://rapcea.ro

Foto copertă:  http://www.basilica.ro

Scrisoare deschisă către conducerea Bibliotecii Academiei Române


Semnalez aici un demers al lui Emanuel Conțac, un cercetător tânăr care și-a tocit coatele și în Biblioteca Academiei, instituție, care în loc să încurajeze cercetarea și valorificarea materialelor de care dispune are mai degrabă o atitudine de descurajare a cercetării și a punerii în circulația științifică a valorilor culturale. Consider că demersul lui Emanuel Conțac este binevenit și de dorit să nu rămână singular.

Avatarul lui VaisamarVaisamar

Pățaniile mele la Biblioteca Academiei Române sunt fără număr, fără număr. (Detalii AICI despre paradisul de la BAR.)

Acum că aproape am isprăvit cercetarea la Biblioteca Universității din Cambridge, trag linie și socotesc.

Și decid că trebuie neapărat să-i scriu dlui director al BAR. Ceea ce am și făcut în dimineața asta.

O copie a scrisorii a fost trimisă și șefului serviciului „Manuscrise / Carte rară”.

Nu mă iluzionez că o picătură ar putea trece prin stâncă. Ar fi nevoie de multe picături (chinezești) pentru a schimba mentalitățile dinozauriene de la Biblioteca Academiei Române. Nu știu alții cum sunt, dar eu aleg să-mi fac datoria.

Mai jos textul scrisorii.

***

Acad. Florin Filip
Director General,
Biblioteca Academiei Române
Calea Victoriei, 125,
Sector 1, 010071,
Bucureşti

Stimate Domnule Director Florin Filip,

Dat fiind că în trecut m-am lovit în numeroase rânduri de tarifele excesive (de fapt, aberante) aplicate de Biblioteca…

Vezi articolul original 327 de cuvinte mai mult

Ediţia a VIII-a Salonului de carte POLEMOS – istorie, ştiinţe politice, securitate şi apărare


În perioada 24-27 octombrie 2012, la Galeria Artelor a Cercului Militar Naţional, va avea loc cea de-a VIII-a ediţie a Salonului de Carte „Polemos” – Istorie, Ştiinţe Politice, Securitate şi Apărare, eveniment care se înscrie între manifestările prin care Editura Militară marchează Ziua Armatei României.

Salonul va fi deschis de miercuri până vineri, între orele 11:00 şi 19:00, iar sâmbătă între orele 11:00 şi 16:00.

Deschiderea oficială va avea loc miercuri, 24 octombrie, la ora 13:00.

Salonul de carte „Polemos” este organizat de Editura Militară, în colaborare cu Societatea Scriitorilor Militari, cu sprijinul Cercului Militar Naţional, al Bibliotecii Militare Naţionale şi al Societăţii Editorilor din România.

În cadrul salonului vor fi lansate lucrări nou apărute, pe teme de istorie, politici şi strategii de securitate, studiul conflictelor etc., prezentate de personalităţi ale vieţii culturale şi ştiinţifice româneşti.

Intrarea este liberă.

Pentru cei interesaţi redau mai jos programul evenimentelor.

Miercuri, 24 octombrie

11.00 – Deschiderea Salonului.

13.00 – Deschiderea oficială a Salonului.
13.15 – Lansări de carte la Editura Militară:
• Cristian Mihail, Limbajul militar (daco-)roman. Influenţa sa asupra limbii şi istoriei poporului român;
• Mihai I. Buttescu, Vânătorii reginei Elisabeta. Memoriile unui ofiţer din garda regală. Vor vorbi: Petre Otu, Gheorghe Vartic şi Mircea Tănase;
• Vasile Scârneci, Viaţa şi moartea în linia întâi. Jurnal şi însemnări de război 1916-1920, 1941-1943. Vor vorbi: Petre Otu şi Dorin Matei.
15.00 – Lansarea filmului documentar Drogurile, viaţa pe contrasens realizat de Optimal Media Solution pentru Agenţia Naţională Antidrog. Va vorbi: chestorul Sorin Oprea, directorul ANA.

Joi, 25 octombrie
14.00 – Lansări de carte la Institutul Revoluţiei Române din Decembrie 1989:
• Titus Suciu, Revoluţia pe înţelesul detractorilor. Va vorbi: dr. Alexandru Oşca;
• Gheorghe Dumitraşcu, Revoluţie şi destin. Va vorbi: dr. Constantin Corneanu.
16.00 – Lansare de carte la Editura Cetatea de Scaun: Dorin Cimpoeşu, Regimul post-totalitar din Republica Moldova (1990-2012). Vor vorbi: Dan Mărgărit, prof. univ. dr. Mihai Retegan, Ion Bistreanu, Alexandru Ghişa, conf. univ. dr. Silviu Miloiu.
17.00 – Lansare de carte la Editura Detectiv: Nicolae Rotaru, Viu post-mortem. Vor vorbi: Radu Cârneci, Geo Călugăru, Petre Crăciun, Ştefan Mitroi, Marian Nencescu, Gheorghe Toma, Liviu Vişan.
18.00 – Lansare de carte la Editura Militară: Manfred von Richthofen, Memoriile Baronului Roşu. Va vorbi: Andrei Căpuşan.

Vineri, 26 octombrie
13.00 – Lansări de carte la Editura Top Form:
• Dan Marcel Bărbuţ, Strategia energetică în contextul securităţii moderne;
• Stelian Gomboş, Oameni şi cuvinte – portrete şi descrieri;
• Sebastian Oprescu (coord.), Liviu Toader, Roxana Dumitrache, Mihai V. Zodian, Tania Verbschi, Dezvoltare durabilă, politici publice şi administraţie în România.
15.00 – Biblioteca Metropolitană Bucureşti vă invită la:
• o demonstraţie practică privind utilizarea site-ului Bibliotecii Digitale a României DacoRomanica. Vor vorbi: dr. Marian Nencescu şi Florin Preda;
• o întâlnire cu realizatorii colecţiei Biblioteca de Cinematografie Mihnea Gheorghiu. Va vorbi: cineastul David Reu;
• o expoziţie de hărţi militare din colecţiile BMB. Va vorbi: Florin Preda.
16.30 – Lansări de carte la Editura Militară:
• Valeriu Avram, Aeronautica română în Războiul de Întregire Naţională (1916-1919). Va vorbi: col. Dan Gîju;
• Valeriu Avram, Alexandru Armă, Infern deasupra Ploieştiului. Bombardamentul american de la 1 august 1943.
18.00 – Lansare de carte la Editura Cununi de Stele: Amita Bhose, Sergiu Al-George văzut de noi, indienii. Vor vorbi: Elena Andronache şi Carmen Muşat-Coman.

Sâmbătă, 27 octombrie
11.30 – Lansare de carte la Editura Karta-Graphic Ploieşti: Nicolae Ioniţă, I.L. Caragiale – un omagiu planetar. Va vorbi: Minel Ghiţă-Mateucă, ziarist şi critic literar.
14:00 – Festivitatea de închidere a Salonului.

Informaţii preluate de pe site-ul Editurii Militare de către Cosmin Budeancă

Andrei PLEŞU despre Educația religioasă


„Până la un punct, educația religioasă se suprapune cu educaţia pur şi simplu. Cu buna creştere. În noaptea Învierii, lucrul acesta se verifică an de an. Curţile bisericilor se umplu de tot soiul de inşi care nu ştiu unde se află, nu ştiu ce se petrece în locul în care se află şi nici cum trebuie să se poarte în împrejurarea cu pricina. Sînt simultan necatehizaţi şi needucaţi. Te întrebi, inevitabil, de ce-au venit. Răspunsul e vădit: au venit să se distreze. Biserica e o versiune a discotecii. Atmosfera e cool, gaşca e în formă, viaţa de noapte e super-viaţă!” (…)

Vorbind despre educația religioasă care se face în școlile noastre, Andrei Pleșu remarca în cadrul acestui articol faptul că este „nevoie de o reformă tenace și profundă pentru ca studiul religiei să capete stil, bun-gust şi gust bun.”

Cu toate acestea, autorului îi e greu să înțeleagă „pe ce se bizuie alergia unora la ideea însăşi a unei educaţii religioase cuviincioase. Bine condusă, ea nu poate decît să consolideze educaţia pură şi simplă, să-i dea anvergură şi temei.” (…)

 „E firesc să fii instruit mai întîi asupra ambianţei în care te-ai născut, să-i pricepi metabolismul, istoria, rostul. Nevoia de a înţelege ce înseamnă slujba Învierii, la care participi din copilărie, e, pînă una-alta, mai acută decît nevoia de a înţelege ritualurile vedice. Evident, cei de altă confesiune trebuie să aibă libertatea de a opta. Pentru ceilalţi însă, a face din cultura religioasă o îndeletnicire facultativă e a le oferi o libertate riscantă. Aud mereu că, prin educaţia religioasă din şcoală, se inculcă „victimelor“ o „ideologie“ gata făcută, pentru care nu li s-a dat şansa liberei alegeri. E un principiu pedagogic aiuritor. Dacă toţi copiii ar fi invitaţi să aleagă „liber“ între şcoală şi joacă, probabil că majoritatea ar alege joaca. Cum de nu se găseşte nimeni care să protesteze că bieţii elevi sînt obligaţi la o disciplină pe care n-au ales-o de bunăvoie? Faptul de a învăţa ce înseamnă liturghie, împărtăşanie, euharistie, agneţ, spovedanie, icoană ş.a.m.d. nu duce necesarmente la prizonierat confesional, bigotism sau hirotonisire. E plină lumea de atei născuţi în medii pioase. Ca să nu mai spun că, fără educaţie religioasă, nici ateu nu poţi să fii cu adevărat: rămîi doar captivul unei iraţionale idiosincrasii. Vrem libertate de opţiune? Atunci să proclamăm orice formă de învăţămînt drept facultativă. Nu m-a întrebat nimeni dacă vreau să studiez, în liceu, chimia organică. De ce m-ar întreba dacă vreau să studiez religia? La această întrebare nu există decît un singur răspuns: spre deosebire de chimia organică, religia e un „opium“… S-o trecem atunci, pe urmele lui Marx, la studiul opiaceelor. Deocamdată, nu mi-e clar de ce studiul religiilor e o „intoxicare“ insidioasă, iar propaganda antireligioasă nu. De ce s-ar interzice copiilor dreptul la o instrucţie completă, dreptul de a fi liberi în cunoştinţă de cauză şi, mai ales, dreptul de a fi bine educaţi nu prin decret social, nu pe bază de etichetă convenţională, ci prin participare la ordinea mai subtilă a lumii, pe care secularizarea o pune, arogant şi ignar, între paranteze? ”

Andrei Pleșu (Articol apărut în Dilema veche,  nr. 220, 3 mai 2008)

Articolul integral poate fi citit AICI

BBC Symphony Orchestra şi Orchestre Radio France vin la Bucureşti


Un articol de I.R.  pentru adevarul.ro

Festivalul Internaţional al Orchestrelor Radio „RadiRo” are loc la Bucureşti, între 23 şi 29 septembrie, şi oferă melomanilor o întâlnire „live” cu orchestre de prestigiu, precum Orchestra Sinfonica Nazionale della Rai, BBC Symphony Orchestra şi Orchestre Philharmonique de Radio France.

Prima ediţie a Festivalului „RadiRo” a fost anunţată joi, într-o conferinţă de presă la care au participat dirijorul şi pianistul Christian Zacharias, directorul artistic al festivalului, Ovidiu Miculescu, preşedintele-director general al Societăţii Române de Radiodifuziune, şi Sorin Oprescu, primar general al Capitalei, instituţii coproducătoare ale evenimentului.

Dirijorul şi pianistul Christian Zacharias a spus că este fericit că i s-a făcut onoarea de a fi director artistic al primei ediţii a Festivalului „RadiRo”, precizând că activitatea sa profesională este legată atât de orchestrele radio, cât şi de România. În acest sens, Zacharias a spus că a cântat în anii ’75-’76 cu Radio Symphony Orchestra Stuttgart, dirijată de Sergiu Celibidache, momentul fiind unul decisiv pentru cariera lui.

(…) Festivalul „RadiRo” le va oferi melomanilor o întâlnire întâlnire „live”, în perioada 23 – 29 septembrie, cu orchestre ce au făcut deja înconjurul lumii pe calea frecvenţelor radio: Orchestra Sinfonica Nazionale della Rai, BBC Symphony Orchestra, Orchestre Philharmonique de Radio France şi Orchestra Naţională Radio.

Festivalul „RadiRo” va fi deschis de Orchestra Naţională Radio şi Corul Academic Radio, pe 23 septembrie, de la ora 19.30, la Sala Palatului. Dirijorul orchestrei va fi chiar Christian Zacharias, dirijorul corului va fi Dan Mihai Goia, iar soliştii vor fi Sibylla Rubens – soprană, Ruxandra Donose – mezzo-soprană, Jörg dürmüller – tenor şi Sebastian Holecek – bas-bariton. Programul va cuprinde: Fr. Schubert – Trei antracte din opera „Rosamunda”, op. 26 (D 797) şi L. Van Beethoven – „Simfonia nr. 9 în re minor, op. 125”.

„RadiRo” va continua pe 24 septembrie, când Cvartetul cu pian „Rivinius” va susţine un concert, de la ora 17.00, în Sala „Mihail Jora” a SRR, în timp ce de la ora 19.30, la Sala Palatului, va concerta Orchestra RAI Torino (dirijor – Juraj Valcuha, solist – Alexandru Tomescu).

Festivalul include şi concerte susţinute de Cvartetul „AD Libitum” (pe 25 septembrie, de la ora 17.00, la Sala Radio), de Orchestre Philharmonique de Radio France (pe 26 septembrie, de la ora 19.30, la Sala Palatului) şi de BBC Symphony Orchestra (pe 28 septembrie, de la ora 19.30, la Sala Palatului).

Festivalul „RadiRo” se va închide pe 29 septembrie, cu un concert al BBC Symphony Orchestra (dirijor – Jukka – Pekka Saraste, solist – Dan Grigore), care se va desfăşura de la ora 19.30, la Sala Palatului. Programul include: G. Enescu – „Rapsodia nr. 2 în Re Major, op. 11”, S. Rahmaninov – „Rapsodie pe o temă de Paganini pentru pian şi orchestră, op. 43” şi D. Şostakovici – „Simfonia nr. 4 în do minor, op. 43”.

Neagu Djuvara la Librăria Café Kretzulescu


Librăria Cafe Kretzulescu (Calea Victoriei nr. 45) vă așteaptă la „Joia Lingurițelor” pe 6 septembrie, la 7 seara, la o întâlnire cu Neagu Djuvara despre „Amintiri din pribegie”.
Gustăm împreună din celebrul caviar d’aubergines a la Djuvara, pregătit jupânește „La Copac”.
Toate amintirile primesc autograf.

http://www.radioromaniacultural.ro/ via http://cosmin-budeanca.blogspot.ro

Neagu Djuvara, Amintiri din pribegie

Neagu Djuvara, Amintiri din pribegie

“Și fiindca veni vorba de zarzavaturile lui Saley, aflati ca-l invatasem sa faca salata de vinete ca la noi. Ca, sa stiti, sunt maestru la salata de vinete: stau un ceas in soare si in vant pana prinde bine focul cu lemne, ma afuma ca o sunca, de-mi plang ochii doua zile, dar jarul e taman cum trebuie sub gratarul unde insir vinetele. Stau langa ele si le invart la vreme pana se fac negre si moi si incep sa picure in foc. Apoi, imi ard degetele cojindu-le. Dupa care le toc pe scandura cu toporasul de lemn. Apoi, invartesc un ceas in strachina varsand ulei (nemirositor) pana se face spuma argintie. Bineinteles, sare si piper dupa dorinta, ceapa taiata marunt intr-o farfurie alaturata (alta usturatura la ochi). Salata de vinete ca a mea nu gasesti nici la Capsa!”

 Neagu Djuvara din „Amintiri din pribegie”.

http://www.orasulm.eu/evenimente

Expoziție MNaR: Mitul Național. Contribuția artelor la definirea identității românești (1830-1930)


În perioada 13 septembrie 2012 – 13 februarie 2012 Muzeul Național de Artă al României inaugurează o expoziție de excepție despre modul în care artele au contribuit la definirea identității românești și la crearea mitului național.

Curatori: Monica Enache și Valentina Iancu în colaborare cu Lucian Boia.
Documentare: Alexandru Davidian, Teodora Dinu

Atunci când vorbim de mituri și mitologii Lucian Boia este un specialist și poate de aceea consider util să dau o definiție a națiunii fiindcă tot se vorbește aici de mitul național. În cartea Istoriile mele. Eugen Stancu în dialog cu Lucian Boia, Humanitas, București 2012, p. 129, Lucian Boia menționează că „ceea ce caracterizează o națiune e faptul că nu e fragmentară și că are o conștiință de sine.” Acestea sunt în opinia reputatului istoric cele două trăsături fundamentale ale națiunii. Înțelegem astfel mai bine modul în care arta a contribuit la această nivelare și crearea unei conștiințe de sine a românilor.

http://www.facebook.com/pages/National Museum of Art of Romania

Apariții editoriale (2) – Andrei Pippidi, „Case şi oameni din Bucureşti”, Humanitas, 2012


Luni, 3 septembrie, ora 19, la Librăria Café Kretzulescu, Calea Victoriei nr. 45 va avea loc lansarea cărţii în două volume „Case şi oameni din Bucureşti”, volumul I si vol II de Andrei Pippidi. La eveniment sunt invitaţi: arh. Nicolae Lascu şi arh. Şerban Sturdza.

Iată și o prezentare a cărții preluată de pe site-ul Editurii Humanitas prin intermediul lui Cosmin Budeancă care a semnalat acest eveniment cultural.

„De vreo zece ani, tot mai multe faţade ale unor clădiri din secolul al XIX-lea încep să se oglindească în pereţii de sticlă ai unor turnuri ridicate împotriva oricăror principii de urbanism şi, mai ales, împotriva istoriei unui oraş şi aşa desfigurat de demolările din anii ’80. Suntem atacaţi de o specie nouă de prădători: speculanţii imobiliari, câştigătorii pe termen scurt din sluţirea oraşului. Rapacitatea lor nu se împiedică decât de protestele celor care cunosc în amănunt povestea caselor, străzilor şi oamenilor din Bucureşti. Andrei Pippidi este unul dintre puţinii bucureşteni care au protestat demonstrând că valoarea educativă a unei case vechi este infinit mai mare decât valoarea investiţiei în „buildingul” care îi va lua locul. Articolele din Dilema veche, reunite în această carte, sunt ultima şansă de a opri dezastrul şi de a-i împiedica pe bucureşteni să-şi piardă clădirile şi, odată cu ele, istoria.”

Din câte se observă pe copertă este vorba de un volum care reunește partea I și a II – a publicate separat de autor tot la Editura Humanitas.

Volumul I

Volumul II