Arhive categorie: Cultură

Apariții editoriale (6)- Dan Cătănuş, Vasile Buga (editori), Gh. Gheorghiu-Dej la Stalin. Stenograme, note de convorbire, memorii, 1944-1952

De Marius Silvesan pe 05/02/2013 | 2 comentarii

Întâlnirile dintre Gh. Gheorghiu-Dej şi I.V. Stalin au jucat un rol major în evoluţia P.C.R. şi a societăţii româneşti, în primii ani ai epocii postbelice. Totuşi, în ciuda importanţei lor, în istoriografia actuală există încă numeroase confuzii în legătură cu datele la care au avut loc întâlnirile cu Stalin, participanţii şi subiectele discutate, iar unele dintre aceste întâlniri sunt practic necunoscute.

Volumul Gh. Gheorghiu-Dej la Stalin. Stenograme, note de convorbire, memorii, 1944-1952 încearcă să reconstituie vizitele liderului P.C.R. la Stalin, coroborând informaţiile furnizate de documentele româneşti şi cele sovietice, precum şi de lucrările memorialistice sau jurnalele unora dintre participanţii la aceste întâlniri.

Întrucât în literatura de profil circulă multe versiuni asupra întâlnirilor cu Stalin, în realizarea volumului au fost selectate doar acele surse legate direct de întâlnirile respective: stenograme sau note de convorbire din arhivele româneşti şi sovietice, respectiv relatări făcute de participanţii la întâlniri (Gh. Gheorghiu-Dej, Petru Groza, A.I. Vâşinski, gen. Ivan Susaikov, Gh. Apostol, Gh. Gaston Marin, Al. Bârlădeanu). În mod excepţional, au fost extrase unele informaţii care, deşi sunt indirecte, provin din jurnalele sau lucrările memorialistice ale unor autori ce au avut un contact direct cu Dej, iar relatările lor pot prezenta interes pentru subiectul abordat (Gheorghi Dimitrov, Silviu Brucan, Paul Sfetcu).

Pentru o mai bună orientare a cititorului, la începutul lucrării există o cronologie a întâlnirilor dintre Gheorghiu-Dej şi Stalin, reconstituite pe baza informaţiilor din documentele româneşti şi sovietice (un rol important l-a jucat în această privinţă Jurnalul primirilor la Stalin de la Kremlin). De asemenea, volumul conţine o bogată anexă documentară, care oferă informaţii suplimentare despre problemele abordate în întâlnirile dintre Gheorghiu-Dej şi Stalin şi care au o relevanţă deosebită pentru istoria agitată a României din perioada 1944-1952.

Prezentăm mai jos lista documentelor cuprinse în volum:

1. 1945, ianuarie 4. Extras din Jurnalul lui Gheorghi Dimitrov cu privire la întâlnirea dintre I.V. Stalin, Gh. Gheorghiu-Dej, Ana Pauker şi Gh. Apostol, de la sfârşitul lunii decembrie 1944.

2. 1961, 30 noiembrie – 5 decembrie. Fragment din intervenţia lui N. Ceauşescu la plenara C.C. al P.M.R., în care este menţionată întâlnirea lui Gh. Gheorghiu-Dej, a Anei Pauker şi a lui Gh. Apostol cu Stalin, de la sfârşitul lunii decembrie 1944.

3. 1992. Fragment din memoriile lui Silviu Brucan, cuprinzând o relatare pe care Gheorghiu-Dej i-ar fi făcut-o autorului în legătură cu vizita întreprinsă la Stalin la sfârşitul lunii decembrie 1944.

4. 1998. Fragment din volumul memorialistic al lui Gh. Apostol referitor la întâlnirea cu I.V. Stalin din luna decembrie 1944.

5. 2008. Fragment din interviul realizat de Ion Jianu cu Gheorghe Apostol, în legătură cu întâlnirea pe care o delegaţie a conducerii P.C.R., formată din Gh. Gheorghiu-Dej, Ana Pauker şi Gheorghe Apostol, a avut-o la sfârşitul lunii decembrie 1944 cu Stalin.

6. 1946. Relatări ale lui Petru Groza privind primirea sa şi a delegaţiei guvernamentale române de către Stalin, în timpul vizitei la Moscova (4-13 septembrie 1945).

7. 1961, 29 noiembrie. Fragment din expunerea lui Gh. Gheorghiu-Dej la şedinţa Biroului Politic al C.C. al P.M.R., cu privire la întâlnirea pe care o delegaţie a guvernului român a avut-o cu Stalin, în septembrie 1945.

8. 1946, 2-3 aprilie. Stenograma discuţiilor la care au participat I.V. Stalin, V.M. Molotov şi G.M. Malenkov, respectiv Gh. Gheorghiu-Dej şi Teohari Georgescu, în problema pregătirii P.C.R. pentru campania electorală.

9. 1961, 30 noiembrie – 5 decembrie. Fragment din Darea de seamă a delegaţiei C.C. al P.M.R. care a participat la Congresul al XXII-lea al P.C.U.S., în care Gheorghiu-Dej menţionează discuţiile care au avut loc după 6 martie 1945 în P.C.R. în privinţa colaborării cu Gh. Tătărescu şi discuţia pe care a avut-o cu Stalin în acest sens.

10. 1947, 2 februarie. Stenograma discuţiei lui I.V. Stalin cu Gh. Gheorghiu-Dej şi A. Pauker cu privire la situaţia din Partidul Comunist Român, relaţia cu partidele politice aliate şi restituirea unor plăţi către U.R.S.S. pe care România le făcea în contul Convenţiei de Armistiţiu.

11. 1947, 4 februarie. Informare a maiorului Şkoda despre impresiile relatate de Gh. Gheorghiu-Dej în urma întâlnirii acestuia din 2 februarie cu I.V. Stalin.

12. 1947, 10 februarie. Notă de convorbire a lui I.V. Stalin cu Gh. Gheorghiu-Dej cu privire la politica economică a guvernului României şi situaţia din P.C.R.

13. 1947, 13-14 februarie. Fragment din jurnalul lui A.I. Vîşinski privind discuţiile avute cu Gh. Gheorghiu-Dej, în care acesta din urmă i-a comunicat impresiile sale în urma întâlnirilor cu I.V. Stalin, în timpul prezenţei la Moscova a delegaţiei comerciale a României.

14. 1961, 29 noiembrie. Extras din expunerea lui Gh. Gheorghiu-Dej la şedinţa Biroului Politic al C.C. al P.M.R., cu privire la întâlnirile pe care acesta le-a avut cu Stalin la Moscova, în februarie 1947.

15. 1961, 30 noiembrie – 5 decembrie. Relatare a lui Gh. Gheorghiu-Dej cu privire la întâlnirile cu Stalin, de la Moscova, din februarie 1947, pe parcursul discursului ţinut de Emil Bodnăraş la plenara C.C. al P.M.R.

16. 1948, 3 februarie. Nota de convorbire a lui I.V. Stalin cu membrii delegaţiei guvernamentale române în frunte cu preşedintele Consiliului de Miniştri, Petru Groza.

17. 2000. Fragment din volumul memorialistic al lui Paul Sfetcu, fostul şef de cabinet al lui Gheorghiu-Dej, cuprinzând o relatare a acestuia din urmă despre modul cum Stalin i-a sugerat începerea lucrărilor la Canalul Dunăre – Marea Neagră.

18. 1949, ianuarie 10. Fragment din stenograma şedinţei Biroului Politic al C.C. al P.M.R. în care Gh. Gheorghiu-Dej relatează despre discuţiile avute la Moscova în problema creării Consiliului de Ajutor Economic Reciproc.

19. 2000. Relatare a lui Gheorghe Gaston Marin despre vizita pe care a întreprins-o la Moscova, împreună cu Gheorghiu-Dej, în iunie-iulie 1949, şi primirea celor doi comunişti români de către Stalin.

20. 1951, 9-12 ianuarie. Raport realizat de Emil Bodnăraş şi Gheorghe Gheorghiu-Dej cu privire la Consfătuirea pe probleme militare a reprezentanţilor ţărilor de democraţie populară şi ai Uniunii Sovietice, care a avut loc la Moscova (fragment).

21. 1961, 30 noiembrie – 5 decembrie. Stenograma plenarei C.C. al P.M.R., fragment din intervenţia lui Emil Bodnăraş privind întâlnirea cu Stalin din ianuarie 1951.

22. 1952, 19-21 februarie. Fragment din stenograma şedinţei Biroului Politic al C.C. al P.M.R. consacrată pregătirii şi aplicării reformei băneşti din 26 ianuarie 1952, în care Ana Pauker menţionează întâlnirea cu Stalin pe problema formelor de trecere la agricultura socialistă în România.

23. 1952, 26 mai. Fragment din stenograma şedinţei Biroului Politic al C.C. al P.M.R., în care este menţionată discuţia cu Stalin în problema formelor optime de trecere la agricultura socialistă.

24. 1957, 28–29 iunie şi 1–3 iulie. Cuvântul lui Miron Constantinescu la Plenara C.C. al P.M.R., în care este menţionată discuţia cu Stalin din martie 1951, în problema formelor de trecere la agricultura socialistă în România (fragment).

25. 1961, 30 noiembrie-5 decembrie. Comentariu al lui Gh. Gheorghiu-Dej în timpul intervenţiei lui Nicolae Ceauşescu la plenara C.C. al P.M.R., în care este menţionată discuţia cu Stalin din martie 1951, în problema formelor de colectivizare a agriculturii.

26. 1952, 19-21 februarie. Extras din Procesul verbal al şedinţei Biroului Politic al C.C. al P.M.R. în care este menţionată întâlnirea în care Stalin a evidenţiat necesitatea unei noi reforme băneşti în România.

27. 1952, 19-21 februarie. Fragment din stenograma şedinţei Biroului Politic al C.C. al P.M.R. în care Gh. Gheorghiu-Dej relatează discuţia care a avut loc la Moscova, cu Stalin, în problema unei noi reforme monetare în România.

28. 1952, 26 februarie. Fragment din stenograma şedinţei Biroului Politic al C.C. al P.M.R. în care Iosif Chişinevschi relatează modul cum a decurs întâlnirea cu Stalin în problema reformei băneşti, iar Emil Bodnăraş se arată îngrijorat de modul cum a fost aplicat „sfatul tovarăşului Stalin”.

29. 1997. Fragment din volumul de interviuri realizat de Lavinia Betea cu Alexandru Bârlădeanu, în care acesta din urmă relatează despre întâlnirea cu Stalin din 28 martie 1951.

30. 1956, 3-12 aprilie. Fragment din stenograma şedinţei Biroului Politic al C.C. al P.M.R. în care Gh. Gheorghiu-Dej relatează despre întâlnirea din 1952, în care Stalin i-a sugerat îndepărtarea „deviatorilor de dreapta”.

31. 1961, 29 noiembrie. Fragment din stenograma şedinţei Biroului Politic al C.C. al P.M.R., în care Gh. Gheorghiu-Dej relatează despre despre întâlnirea din 1952 în care Stalin i-a sugerat îndepărtarea „deviatorilor de dreapta”.

32. 1961, 30 noiembrie – 5 decembrie. Fragment din intervenţia lui Gh. Gheorghiu-Dej la plenara C.C. al P.M.R., în timpul cuvântării ţinute de Emil Bodnăraş, în care liderul partidului menţionează din nou întâlnirea din 1952 în care Stalin i-a sugerat îndepărtarea „deviatorilor de dreapta”.

33. 2008. Fragment din interviul realizat de Ion Jianu cu Gheorghe Apostol, în legătură cu întâlnirea pe care o delegaţie a conducerii P.M.R. a avut-o cu Stalin, în 1952, în problema „devierii de dreapta” din partidul român.

Anexe

34. 1945, 4-13 septembrie. Notă privind convorbirea dintre Petru Groza şi un reprezentant sovietic, pe marginea primirii unei delegaţii a guvernului român de către I.V. Stalin, în timpul vizitei din septembrie 1945.

35. 1946, 2 aprilie. Notă de convorbire redactată de partea sovietică privind discuţia lui V.M. Molotov şi G.M. Malenkov cu Gheorghe Gheorghiu-Dej şi Teohari Georgescu despre proiectul programului electoral al Partidului Comunist Român.

36. 1947, 23 ianuarie. Notă privind convorbirea dintre Gh. Gheorghiu-Dej şi A.I. Vîşinski, consacrată divergenţelor din conducerea P.C.R. Extras din jurnalul lui A.I. Vîşinski.

37. 1947, 29 ianuarie. Notă privind convorbirea pe care S.I. Kavtaradze, ambasadorul U.R.S.S. în România, a avut-o cu Emil Bodnăraş, secretarul general al Consiliului de Miniştri, în problema retrocedării insulelor de pe braţul Chilia al Dunării, ocupate abuziv de armata sovietică la 24 octombrie 1940.

38. 1947, 30 ianuarie. Raport al generalului I.Z. Susaikov către A.I. Vîşinski cu privire la discuţia pe care cel dintâi a avut-o cu Gh. Gheorghiu-Dej, în problema situaţiei social-politice din România.

39. 1947, post 26 ianuarie – ante 7 februarie. Material informativ pregătit de aparatul M.A.E. al U.R.S.S. ca răspuns la dorinţa conducerii române de a se revedea modalitatea de îndeplinire a propriilor obligaţii în baza art. 10 şi 12 din Convenţia de Armistiţiu (fragment).

40. 1947, 7 februarie. Notă de convorbire dintre Gh. Gheorghiu-Dej şi A.I. Vîşinski cu privire la interpretarea de către partea română a articolelor din Convenţia de Armistiţiu. Extras din jurnalul lui A.I. Vîşinski.

41. 1947, 8 februarie. Notă privind primirea lui Gh. Gheorghiu-Dej la A.I. Vîşinski, în legătură cu condiţiile referitoare la achiziţionarea de cereale din S.U.A. şi reglementarea divergenţelor cu partea sovietică privind interpretarea articolelor din Convenţia de Armistiţiu. Extras din jurnalul lui A.I. Vîşinski.

42. 1947, 18 februarie. Notă privind discuţia lui A.I. Vîşinski cu Gh. Gheorghiu-Dej pe marginea tratativelor româno-americane în privinţa achiziţiei de cereale din S.U.A. şi deplasarea unor economişti sovietici în România. Extras din jurnalul lui A.I. Vîşinski.

43. 1947, 10 iunie. Raportul generalului I.Z. Susaikov către Mihail Suslov, secretar al C.C. al P.C.(b) al U.S., conţinând o informare a lui Emil Bodnăraş în legătură cu situaţia din conducerea P.C.R.

44. 1967, 2 noiembrie. Fragment din declaraţia dată de Dumitru Petrescu în faţa comisiei de partid însărcinată de Nicolae Ceauşescu cu revizuirea „cazului Pătrăşcanu”, în legătură cu o discuţie care ar fi avut loc între Stalin, Gheorghiu-Dej şi Ana Pauker privind prezenţa lui Pătrăşcanu în Biroul Politic al C.C. al P.M.R.

Informații preluate de pe blogul Centrului de studii ruse și sovietice „Florin Constantiniu”.

Sursa: http://cosmin-budeanca.blogspot.ro/2013/02/dan-catanus-vasile-buga-editori-gh.html

Publicat în: Comunism, Cultură, Cărţi, Istorie | Etichetat: Dan Cătănuş, Gheorghe Gheorghiu Dej, Iosif Vissarionovici Stalin, Vasile Buga

Interviu cu Pavel Nicolescu, inițiatorul ALRC

De Marius Silvesan pe 04/02/2013 | 9 comentarii

Pavel Nicolescu – centruldeistoriesiapologetica.wordpress.com

Pavel Nicolescu, personalitate marcantă a vieții evanghelice românești a acordat un interviu în anul 2007 cu prilejul unei vizite în România. În cadrul acestui interviu Pavel Nicolescu vorbește pe scurt despre acțiunile Comitetului Român pentru Apărarea Libertății Religioase și de Conștiință (ALRC) dar și despre persecuțiile religioase și formele acesteia în perioada comunistă și cea postcomunistă.

Recomand acest interviu tuturor celor care vor să cunoască mai multe despre istoria evanghelicilor sub comunism.

Veți regăsi și puncte de vedere proprii referitoare la situația evanghelicilor și relațiile acestora cu statul comunist.

Pavel Nicolescu consideră că moartea unor pastori precum pastorii Radu Cruceru sau Gherman s-a datorat Securității.

Despre Pavel Nicolescu, inițiatorul ALRC am scris în 2011 următoarele:

Pavel Nicolescu, este una dintre personalitățile de marcă ale evanghelicilor români. Lui i se datorează inițierea ALRC-ului (Comitetul Român Pentru Apărarea Libertății Religioase și de Conștiință), comitet care milita pentru respectarea drepturilor religioase garantate cetățenilor de către Constituția RSR (1965) precum și de alte legi în vigoare la momentul respectiv printre care și Legea pentru Regimul General al Cultelor Religioase din 1948 care a suferit schimbări minore pe parcursul perioadei comuniste. În cadrul tezei mele de doctorat am dedicat un subcapitol problematicii legislative punând în paralel documentele legislative ale perioadei comuniste. În final am considerat oportun să prezint și diferența dintre realitate și discurs legislativ. Din această perspectivă, documentul ALRC-ului pe care îl găsiți la adresa de mai sus prezintă situația reală a respectării libertății religioase în România la sfârșitul anilor 70 ai secolului XX. Aici intră în discuție încă un element, anume faptul că România a semnat în 1975 Actul final al Conferinței pentru Securitate și Cooperare internațională de la Helsinki. printre cele zece principii cunoscute sub numele de Decalogul de la Helsinki remarcăm la punctul 7 următoarele: „respectarea dreptului omului și a libertăților fundamentale, inclusiv a libertății de gândire, conștiință, religie sau de convingere.” (PGA, Helsinki, p. 32). Așadar, România s-a angajat în mod explicit să respecte aceste drepturi pe care în fapt a continuat să le încalce. În final dorim să precizăm faptul că din punct de vedere al libertății și securității personale lucrurile arătau cu totul diferit în anii 70-80 fată de anii 50 ai secolului XX.

Dănuț Mănăstireanu, care l-a cunoscut pe Pavel Nicolescu în anii 70 ai secolului XX în contextul „mișcărilor revendicative ale baptiștilor legate de libertatea religioasă”, realizează un scurt portret al acestui lider în cadrul primului articol din seria de articole despre ALRC.

L-am cunoscut pe Pavel Nicolescu în contextul mișcărilor revendicative ale baptiștilor legate de libertatea religioasă la mijlocul anilor 1970. Mi-a plăcut enorm de mult mintea lui strălucită, pasiunea lui pentru Cristos și de ce să nu spun, radicalismul lui politic, foarte diferit de angajarea foarte calculată a lui Iosif Ţon, pe care cu toții inclusiv Pavel, îl consideram atunci mentorul nostru. De asemenea, veneam amândoi din mediul creștin după Evanghelie.

http://danutm.wordpress.com/2010/02/08/comitetul-alrc-1/

Mulțumesc lui Emanuel Răduț pentru semnalarea acestui interviu.

Dacă sunteți interesați de acest subiect mai puteți citi și:

PAVEL NICOLESCU – INITIATORUL ALRC (FOTO)

ALRC-UL S-A ÎNFIINŢAT CA SĂ ÎL APERE PE IOSIF ŢON?

AUREL POPESCU

ALRC

Dosar SSJ nr. 03 – Documente, Marturii, Memorii (ALRC)

Seria de articole ale lui Dănuț Mănăstireanu despre ALRC

Comitetul ALRC – 1 – Depre Pavel Nicolescu

Comitetul ALRC – 2 – Adresa catre Consiliul de Stat

Comitetul ALRC – 3 – Declaratie de constituire

Comitetul ALRC – 4 – Incetati prigoana

Dobrincu – Locul ALRC in opozitia anticomunista din Romania

Comitetul ALRC – 5 – Scrisoare Aurel Popescu si Iosif Ton

Pozitia fata de constituirea Comitetului ALRC adoptata in iulie 1978 de catre pastorul Iosif Ton si de Aurel Popescu, cunoscuti lideri progresisti ai credinciosilor baptisti din România. (…)

Subsemnatii Popescu Aurel, domiciliat in Bucuresti, si Ton Iosif, domiciliat in Cluj, credem ca este necesar sa definim si sa ne facem cunoscuta pozitia fata de Comitetul pentru Apararea Libertatii Religioase si de Constiinta (ALRC), afiliat la organizatia „Solidaritatea Crestina Internationala“, cu sediul in Elvetia.

1. Consideram ca motivatia pentru aparitia unui asemenea comitet exista, adica in România persecutia religioasa este o realitate simtita de toti cei ce practica in mod deschis si dinamic o credinta religioasa. (…)

Noi, Popescu Aurel si Ton Iosif, am fost chemati de Dumnezeu la predicarea Evangheliei si, cu toate ca impartasim durerea si obiectivele fratilor nostri din Comitetul pentru Apararea Libertatilor Religioase si de Constiinta, consideram ca nu suntem chemati la a ne inrola in acest comitet si de aceea raminem la chemarea noastra de predicatori ai Cuvantului lui Dumnezeu. Aceasta nu inseamna ca noi nu vom mai vorbi si scrie despre suferintele fratilor nostri, ci doar ca noi nu ne simtim chemati la a ne include intr-un comitet a carui preocupare principala este aceasta activitate in apararea fratilor.

Am reprodus acest pasaj deoarece îl consider exemplificator pentru poziția adoptată de cei doi lideri față de ALRC. De asemenea, am vrut să mă edific eu însumi asupra apartenenței sau ne apartenenței lui Aurel Popescu la ALRC fiindcă aveam un material în care se vorbea de faptul că el ar fi făcut la un moment dat parte din ALRC. Emy Răduț mi-a spus că informația apare la Alexa Popovici în cartea Istoria baptiștilor din România 1856-1989 iar eu eram oarecum contrariat de faptul că Aurel Popescu a făcut parte din ALRC dar nu l-am regăsit printre cei 9 credincioși care au format în primăvara anului 1978 (mai 1978) ALRC-ul.

Documentându-mă pentru acest articol am găsit o informație interesantă la Mircea Rusnac care aruncă o lumină nouă, cel puțin din punctul meu de vedere, asupra acestei situații.

Pastorii Ţon şi Pavel Nicolescu (în unele variante Niculescu), ca și inginerul Aurelian Popescu, au hotărât să alcătuiască o lucrare în care să descrie persecuțiile la care erau supuși neoprotestanții de către regimul comunist din România. Studiul s-a intitulat Cultele neoprotestante și drepturile omului în România, având o introducere numită Chemarea la adevăr. Printre autori se aflau şi penticostali şi creștini după Evanghelie. Textul lor a fost difuzat de către Radio Europa Liberă la 3 aprilie 1977. Erau menționate numele baptiștilor Ţon, Nicolescu, învățător Radu Dumitrescu, inginer Aurelian Popescu, ca şi predicatorul penticostal Constantin Caraman şi dr. Silviu Cioată, creștin după Evanghelie. A doua zi, toți aceștia au fost arestați Tot atunci fuseseră reţinuţi şi disidenţii Paul Goma şi Vlad Georgescu. Cei sase autori au fost anchetați şi bătuţi timp de 6 săptămâni, apoi eliberați. Vor fi rearestați în toamnă. Temporar, de teama reacțiilor externe, au fost încetate persecuțiile, în special cele împotriva copiilor.

http://istoriabanatului.wordpress.com/2010/04/01/mircea-rusnac-contributii-banatene-la-miscarea-de-opozitie-religioasa-anticomunista-a-l-r-c-1978/

Comitetul ALRC – 6 – Marionetele din Conducerea Cultului Baptist

Un nou articol despre ALRC

Explorarea trecutului are valoare de exemplu – 5 Comitetul ALRC (interviu cu Dănuț Mănăstireanu realizat de Ligia Dobrincu)

Explorarea trecutului are valoare de exemplu – 6 Navigatorii

„În toate mişcările astea erau oameni care doreau să facă zgomot pentru a pleca. Chiar unii dintre tinerii cu care eu am fost implicat au dorit, măcar într-o oarecare măsură, să plece din ţară. (…) Însă pentru mulţi dintre cei care au aderat la ALRC, convingerea mea este că n-au făcut-o pentru a pleca, spre deosebire de mişcarea Goma, în care , cred eu, cea mai mare parte a semnatarilor au văzut în asta un mijloc de a pleca din ţară. (…) După părerea mea, folosul ALRC a fost în radicalismul contestării ideologiei comuniste pe care Pavel şi cei din grup au realizat-o dar, din păcate, impactul pe termen lung a fost destul de redus pentru că ei au fost cu toţii împinşi în afară din ţară.” În această perioadă, mai ales anii 80 -81 şi DM a fost foarte atent supravegheat.

(Interviu realizat de Ligia Dobrincu.)

Veți găsi aici și informații despre organizația Navigatorii

Explorarea trecutului are valoare de exemplu – 7 Surprizele dosarului de Securitate

Un alt fragment din interviul realizat de Ligia Dobrincu, fragment în cadrul căruia Dănuț povestește despre reținerea sa de către Securitate, anchetări, presiuni și alte șicane. Veți regăsi amintit aici și cazul lui Constantin Sfatcu de la Iași care făcea colportaj de Biblii și a fost acuzat că a încercat să omoare un polițist. Îmi este cunoscut cazul pentru că l-am întâlnit în cadrul unor documente din Fondul Gabany. De asemnea, Dănuț amintește și de cazul lui Vasile Răscol de la Penticostali.

În iarna 1986/1987, un fost coleg de liceu şi prieten foarte bun, Constantin Sfatcu a fost condamnat pentru colportaj de Biblii la 10 ani de închisoare, fiind acuzat că a încercat să omoare poliţistul care l-a oprit. „Bineînţeles că era o acuzaţie fabricată. Niciun om care transportă Biblii nu omoară poliţişti”. Cu ceva timp în urmă, în 1976, un penticostal din Bucureşti, Vasile Rascol fusese condamnat pentru colportaj de Biblii la doi ani. Dar „la sfârşitul anilor ’80 nu mai îndrăznea nimeni să lanseze asemenea acuzaţii”, de aceea încercarea de a ucide un poliţist era o acuzaţie mai eficientă.

Publicat în: Baptişti, Biblie, Comunism, Creștinism, Creştini după Evanghelie, Cultură, Evanghelici, Istoria Bisericii, Istorie, Libertate religioasă, Mass-media, Oastea Domnului, Persecuţie, Politică, Protestanţi, Puncte de vedere, Religie, Securitatea, Video | Etichetat: ALRC, Aurel Popescu, Constantin Caraman, Constantin Sfatcu, Dănuţ Mănăstireanu, Forumul Civic Creștin, interviu, Iosif Țon, istoriabanatului.wordpress.com, Ligia Dobrincu, Master Media, Mircea Rusnac, Organizația Navigatorii, Paul Goma, Pavel Nicolescu, Silviu Cioată, Vasile Răscol

Apariții editoriale (5) – Richard Crosssman (editor), The God that Failed (Zeul care a dat greș).

De Marius Silvesan pe 30/01/2013 | 1 comentariu

Din cadrul unui articol semnat de Vladimir Tismăneanu am aflat că a apărut la Editura Humanitas, în colecția “Zeitgeist”, traducerea volumului “The God that Failed” (“Zeul care a dat gres”).

„O carte într-adevăr esențială în care poate fi citit unul din marile eseuri ale lui Arthur Koestler. Tot acolo, textul lui Ignazio Silone care îl citează pe Palmiro Togliatti: “Lupta finală se va da între comuniști și ex-comuniști”. Cartea tratează problematica adeziunilor frenetice la religia politica comunistă.”

Vladimir Tismăneanu consideră că tema cărții este una de mare actualitate care „merită discutată cu acuratețe și fără prejudecăți.”

Richard Crossman, Zeul care a dat gres

„O carte esenţială pentru înţelegerea fenomenologiei deşteptării din somnul dogmatic, din mirajul utopiei, din vraja religiei politice marxiste. De la Arthur Koestler şi Ignazio Silone la Richard Wright şi André Gide, autorii acestei cărţi decisive îşi privesc necruţător trecutul şi se întreabă: «Cum şi de ce am putut crede?» Dar mai ales este vorba de mecanismele trezirii, de agoniile rupturii cu un cosmos al certitudinilor în favoarea unei lumi a interogaţiilor libere. De fiecare dată cand predau ascensiunea şi căderea comunismului în veacul lagărelor de concentrare şi al ideologiilor pretins redemptive, această carte, o veritabilă gramatică a apostaziei, este bibliografie obligatorie.” (Vladimir TISMĂNEANU)

http://www.humanitas.ro

Citeşte câteva pagini

Publicat în: Comunism, Cultură, Cărţi | Etichetat: apariții editoriale, Editura Humanitas, religie politică, Richard Crosssman, Richard Crosssman (editor) - Zeul care a dat greș, Vladimir Tismăneanu

O scrisoare pierdută – I.L. Caragiale (1953)

De Marius Silvesan pe 29/01/2013 | 5 comentarii

Una dintre primele si cele mai prestigioase puneri in scena a celei mai cunoscute piese a lui Ion Luca Caragiale, aceasta bijuterie artistica a fost prezentata la televiziune in anul 1953. Preluat dupa o reprezentatie superba tinuta pe scena Teatrului National, acest spectacol film ii are in distributie pe unii dintre cei mai mari actori romani din toate timpurile: Nicki Atanasiu, Alexandru Giugaru, Radu Beligan si Grigore Vasiliu-Birlic.

Ecranizare a celebrei piese a lui Caragiale cu acelaş titlu.Filmul prezintă alegerile din 1883, mai exact cele petrecute într-un judeţ de munte,la reşedinţa acestuia.Zoe Trahanache, soţia lui Zaharia Trahanache,prezidentul Comitetului şcoalelor,Comiţiului agricol,Comitetului agricol, şi a altor comitete si comiţii,pierde o scrisoare de dragoste,de la prefectul judeţului,Ştefan Tipătescu,prieten apropiat a familiei Trahanache.Inamicul său politic,Nae Caţavencu,reuşeşte să obţină scrisoare şantajează cu publicarea ei în ziarul „Răcnetul Carpaţilor” pe care-l conduce,dacă nu-i susţine candidatura.Brânzovenescu si Farfuridi,membrii ai partidului lui Tipătescu,se tem de trădare observând vizita lui Ghiţă,poliţaiul oraşului,la domiciliul lui Caţavencu.Tipătescu se hotăreşte la insistenţele lui zoe,să-l susţină dar vine în acelaş timp o telegramă de la centru,conform căreia trebuia ales cu orice preţ domnul Agamemmon Dandanache.Tipătescu se confruntă cu şantajul lui Caţavencu,bănuielile colegileor săi de partid şi pericolul demascării relaţiei sale cu Zoe.

Regie: Sica Alexandrescu, Victor Iliu

Publicat în: Cultură, Teatru | Etichetat: Ion Luca Caragiale

Documentar: Un secol pentru România

De Marius Silvesan pe 29/01/2013 | Lasă un comentariu

Românii nu au motive să se rușineze de istoria lor.

Adrian Cioroianu

Acesta e mesajul-cheie al documentarului “Un secol pentru România”

http://adevarul.ro

„Drumul pe care România l-a parcurs în ultima sută de ani, până când a devenit parte integrantă a Europei, n-a fost nici simplu și nici ușor. România a avut mereu priorități uneori ele au fost expresia dorinței cetățenilor, alteori – cum vom vedea – au fost impuse din afară, uneori și cu forța”, spune Adrian Cioroianu, Decanul Facultății de Istorie a Universității București.

Scenariul este semnat de istoricul Adrian Cioroianu, cel care ne invită să descoperim împreună drumul pe care l-a parcurs România în ultimul secol.

Pe parcursul a 50 de minute, istoricul Adrian Cioroianu ne călăuzește în parcurgerea ultimilor 100 de ani de istorie a României, drum marcat prin 10 priorități naționale ale secolului, printre care succesiunea de evenimente premergătoare formării României Mari, tensiunile politice de la mijlocul secolului XX, desfășurarea celui de-al doilea Război Mondial, consolidarea comunismului, precum şi contextul international care a influențat situația României.

http://www.youtube.com

În cadrul unui interviu pentru Ziarul Adevărul, istoricul Adrian Cioroianu vorbește despre ideea acestui documentar, modul său de realizare și accentuează ideea că români nu au o istorie superioară altor popoare.

Cum s-a născut acest documentar?
Adrian Cioroianu: Din colaborarea constantă cu televiziunea publică. Iar anul trecut am decis să facem ceva mai aparte pentru a marca sărbătoarea naţională. Ceea ce a ieşit ne-a depăşit aşteptările, semn că românul iubeşte istoria chiar dacă nu răsfoieşte constant cărţi de specialitate. O asemenea informaţie, profesionist realizată de echipa din televiziunea publică cu care am colaborat, se bucură aşadar de un public numeros şi demn de luat în seamă.

Cât aţi lucrat la scenariul documentarului?
Adrian Cioroianu: Trebuie spus că nu am avut prea mult timp la dispoziţie. La mijlocul lunii octombrie am început să conturez scenariul documentarului, adică cele zece priorităţi care au stat, în opinia mea, în faţa românilor în ultimul secol. Puteam să aleg 15 sau poate 20 de direcţii principale, dar mi s-a părut că diluez mesajul transmis dacă aleg varianta mai stufoasă. Apoi, la începutul lui noiembrie au început filmările efective.

De ce aţi ales doar cadre interioare?
Adrian Cioroianu: Iniţial se planificaseră filmări şi în exterior. Le-am eliminat doar după ce colegii din TVR au decis că e mult mai bine să alegem exclusiv cadre interioare. Aşa se face că, cu excepţia imaginilor de arhivă, unele nemaicunoscute până azi cum ar fi o paradă regală din 10 mai 1925, scenele în care parcurg firul documentarului au fost turnate fie la Academia România sau la noua Bibliotecă Naţională, fie în platourile TVR sau la Biblioteca Centrală Universitară. De remarcat că în toate aceste instituţii publice, cu excepţia TVR, nu am filmat decât sâmbetele şi duminicile, pentru a nu deranja prin filmările noastre programul de lectură. Iar o zi de muncă la documentar, deşi de weekend,a inclus de la şapte la zece sau chiar mai multe ore de filmare.

Avem noi, românii, o istorie mai specială decât a altora?
Adrian Cioroianu: Nici pomeneală! Trebuie s-o cunoaştem însă, ca s-o acceptăm. Şi în nicun caz nu are de ce să ne fie ruşine cu ea! În ultimii 100 de ani au existat perioade mult mai grele decât cea pe care o traversăm astăzi cu toţii şi lumea noastră nu s-a sfârşit atunci. Ea continuă. Desigur, popor latin şi levantin deopotrivă, am preferat să consumăm excesiv de multă energie în polemicile interne, uitând să ne mai uităm la ceea ce se întâmplă în jurul nostru. Ne plângem şi în prezent de acest lucru! Una peste alta, acest film ne arată drumul pe care România l-a parcurs după războaiele balcanice, adică în preajma declanşării primei conflagraţii mondiale, în tentativa sa de a deveni pe deplin parte a Europei. Nimic n-a fost uşor, mai ales atunci când anumite lucruri, cum ar fi stalinizarea, ne-a fost impus cu forţa, din exterior.

Vreţi să mai remarcaţi ceva anume?
Adrian Cioroianu: Da, muzica celor de la “K1” şi melodia lor, “Pentru România”, pe care am folosit-o în documentar şi care te ţine permanent în priză.

http://adevarul.ro

Publicat în: Cultură, Documentare, Educație, Istorie, Mass-media, Politică, Postcomunism, Video | Etichetat: Adrian Cioroianu, Romania, TVR

Recomandări editoriale (4) – Grigore Gafencu, Jurnal

De Marius Silvesan pe 06/01/2013 | 1 comentariu

Grigore Gafencu, Jurnal

Prezentul volum strânge laolaltă pagini din Jurnalul lui Grigore Gafencu, publicate, sub egida Institutului Național pentru Memoria Exilului Românesc, într-un prim volum de Editura Pro Historia în 2006, sub îngrijirea istoricului Laurenţiu Constantiniu, lector universitar (acest volum cuprinde perioada iunie 1940 – 31 august 1941) şi cele publicate în anul 2009 de Editura Paideea într-un al doilea volum, îngrijit de istoricul Ion Calafeteanu, profesor universitar (acest al doilea volum cuprinde perioada ianuarie 1942 – 13 martie 1943).

Ambele volume s-au bucurat la data publicării de un „Cuvânt înainte” datorat regretatului istoric acad. Florin Constantiniu, acestea sunt reproduse în prezenta ediţie la începutul părţilor a I-a şi respectiv a II-a.

În continuarea notelor din „Jurnalul” lui Grigore Gafencu publicate până acum, Editura Cetatea de Scaun pune la dispoziţia cititorilor în această ediţie pagini inedite din Jurnal referitoare la perioada 14 martie – 17 iulie 1943, îngrijite de prof. univ. dr. Ion Calafeteanu.

Pentru cei interesați iată cuprinsul volumului

Notă asupra ediției / 7

Partea I – București, 1 iunie 1940 – Moscova, 31 august 1941,

note și comentarii de Laurențiu Constantiniu / 9

Cuvânt înainte la prima ediție de acad. Florin Constantiniu / 11

Notă asupra primei ediţii de Laurenţiu Constantiniu / 19

Jurnal. (1 iunie 1940 – Moscova, 31 august 1941) / 21

Partea II – Geneva, ianuarie 1942-13 martie 1943,

note și comentarii de Ion Calafeteanu / 261

Cuvânt înainte la prima ediție de acad. Florin Constantiniu / 263

Notă asupra primei ediţii de Ion Calafeteanu / 266

1942 / 267

1943 / 432

Partea III – Geneva, 14 martie – 17 iulie 1943,

note și comentarii de Ion Calafeteanu / 487

Indice de nume şi locuri / 575

Grigore Gafencu (n. 30 ian. 1892, București – 30 ian. 1957, Paris). A fost una din marile personalități ale diplomației romanești. Ministru de externe între 1938 şi vara lui 1940.

– A terminat facultatea de drept la Geneva și a obținut doctoratul la Paris (1914).

– Se întoarce în țară și urmează cursurile școlii de observatori aerieni din cadrul Aeronauticii militare. Ia parte la războiul de întregire națională, ca locotenent aviator în escadrila de observație din Grupul 1 aeronautic.

– 1921 – înființează ”Revista vremii”; 1923 – conduce cotidianul Argus; 1937 – fondează cotidianul Timpul; – a fost fruntaș al Partidului Național-Țărănesc, din 1928 – senator; 1928 – este numit secretar general al Ministerului Afacerilor Străine; 14 nov. 1929 – 7 iunie 1930 – Subsecr. St. Min. Lucr. Publ. Comunic. ; 13 iunie – 8 oct. 1930, Subsecr. St. Președinte Cons. Min.; 9 iun. – 10 aug. 1932, Subsecr. St. Min. Af. Str.; 11 aug. – 17 oct. 1932, Subsecr. St. Min. Af. Str. ; 14 iun. – 9 nov. 1933, Subsecr. St. Min. Ind. Comerț.

– Este desemnat Ministru al Afacerilor Străine (21 dec. 1938 – 1 feb. 1939; 1 feb. – 28 sept., 1939; 28 sept. – 23 nov. 1939; 24 nov. 1939 – 11 mai 1940; 11 mai – 1 iun. 1940); totodată, face parte din Directoratul Frontului Renașterii Naționale. Este acreditat Trimis extern și Ministru plenipotențiar la Moscova (10 aug. 1940 – 22 iun. 1941). Este scos din cadrele Ministerului Afacerilor Străine la 4 aug. 1941. În noiembrie 1941 pleacă în Elveția. Desfășoară o activitate intensă pentru desprinderea României de statele Axei.

– În 1944 este publicată, în limba franceză, cartea Préliminaires de la guerre à l’est/Preliminariile războiului din răsărit, una din cele mai bune analize ale relaţiilor sovieto-germane dinaintea izbucnirii războiului.

– După război, militează împotriva sovietizării României și este implicat în procesul conducătorilor PNȚ (1947), fiind condamnat (în contumacie) la 20 de ani de muncă silnică.

– Gafencu s-a stabilit la Geneva. Considerat unul dintre cei mai buni analişti politici ai epocii, a ţinut, în timpul războiului, numeroase conferinţe publice la Londra, Paris, Strasbourg, Florenţa, Zurich, Geneva, pledând întotdeauna cauza şi interesele României.

– În calitate de reprezentant al grupului diplomaţilor aflaţi în exil, a depus pe masa Conferinţei de Pace din 1947 două memorandumuri în care își prezenta opiniile, corecte, documentate, față de tratamentul nedrept aplicat patriei sale. Acţiunile sale şi poziţia proaliată a lui Gafencu aveau să-l transforme în persona non grata în faţa regimului comunist de la Bucureşti. El a fost condamnat în contumacie în noiembrie 1947, împreună cu lotul Maniu-Mihalache.

– La 20 februarie 1948 i se retrage cetățenia română. Rămas în străinătate, se impune ca lider al emigrației românești anticomuniste.

– Grigore Gafencu a încetat din viață la 30 ianuarie 1957, având și astăzi mormântul în străinătate.

Informații preluate de pe site-ul Editurii Cetatea de Scaun via http://cosmin-budeanca.blogspot.ro

Am primit și eu acest volum din partea Editurii Cetatea de Scaun cu prilejul Târgului de Carte Bookfest 2012 și îl recomand tuturor celor interesați de istoria recentă a României precum și de contextul internațional al anilor 1938-1940.

Cei interesați pot achiziționa volumul de pe site-ul editurii la prețul de 28 RON, preț subvenționat ținând cont de faptul că cartea are 600 de pagini (592), format academic (17X24), copertă tare și supra copertă.

Articole relaționate

RECOMANDĂRI (1) – BERTALAN A KIRNER, VIAȚA MISIONARULUI MIHÁLY KORNYA

RECOMANDĂRI (2) – DAVID PREISTLAND, STEAGUL ROȘU. O ISTORIE A COMUNISMULUI

RECOMANDĂRI (3) – IAN M. RANDALL, COMMUNITIES OF CONVICTION: BAPTIST BEGINNINGS IN EUROPE

Publicat în: Biografii, Cultură, Cărţi, Istorie | Etichetat: Editura Cetatea de Scaun, Florin Constantiniu, Grigore Gafencu, Ion Calafeteanu, Laurenţiu Constantiniu, recomandări, recomandări editoriale, resurse

Discurs Nicolae Iorga 1929 – Civilizație și tranziție (fragment)

De Marius Silvesan pe 31/12/2012 | Lasă un comentariu

Publicat în: Cultură, Educație, Video | Etichetat: Nicolae Iorga

Centenar Ioanid&Caraman – 3 Ileana Cernat, Pentru cine – Poezie de Costache Ioanid

De Marius Silvesan pe 11/12/2012 | Lasă un comentariu

Recomandări

CENTENAR COSTACHE IOANID ȘI CONSTANTIN CARAMAN LA BISERICA PENTICOSTALĂ FILADELFIA. BUCUREȘTI 9 DECEMBRIE 2012

CENTENAR IOANID&CARAMAN – 1 ELENA RĂSCOL DESPRE CONSTANTIN CARAMAN

CENTENAR IOANID&CARAMAN – 2 CRISTIAN VASILE ROSKE EVOCĂRI DESPRE CONSTANTIN CARAMAN SI COSTACHE IOANID

Publicat în: Cultură, Evanghelici, Istoria Bisericii, Poezie, Video | Etichetat: Biserica Penticostală Filadelfia Buucurești, centenar, Centenar Ioanid&Caraman, Costache Ioanid, Ileana Cernat

Centenar Ioanid&Caraman – 2 Cristian Vasile Roske evocări despre Constantin Caraman si Costache Ioanid

De Marius Silvesan pe 11/12/2012 | 16 comentarii

În cadrul mesajului său, pastorul Cristian Vasile Roske a amintit și de Antologia de poezie Creștină inițiată de Maier Ion despre care am scris și eu.

MEMORIUL LUI MAIER ION CATRE CC AL PCR PRIVIND PUBLICAREA UNEI ,,ANTOLOGII DE POEZIE CRESTINA” – 1978

REFERAT AVAND CA OBIECT MEMORIUL LUI MAIER ION PRIVIND PUBLICAREA UNEI ,,ANTOLOGII DE CREATIE POETICA CRESTINA” – 1978 P.2

TRAIAN DORZ – NOTA BIOGRAFICA IN LEGATURA CU DORINTA DE REALIZAREA A UNEI ,,ANTOLOGII DE POEZIE CRESTINA” – 1978 P.3

Recomandări

CENTENAR COSTACHE IOANID ȘI CONSTANTIN CARAMAN LA BISERICA PENTICOSTALĂ FILADELFIA. BUCUREȘTI 9 DECEMBRIE 2012

CENTENAR IOANID&CARAMAN – 1 ELENA RĂSCOL DESPRE CONSTANTIN CARAMAN

Publicat în: Biografii, Comunism, Cultură, Evanghelici, Istoria Bisericii, Libertate religioasă, Penticostali, Video | Etichetat: Biserica Penticostală Filadelfia Buucurești, centenar, Centenar Ioanid&Caraman, Costache Ioanid, Cristian Caraman, Cristian Vasile Roske, Maier Ion

Jurnal teologic Nr. 2 /2012

De Marius Silvesan pe 03/12/2012 | 1 comentariu

www.jurnalteologic.ro via http://romaniaevanghelica.wordpress.com

MARIȘ, Daniel. „The Triune God and the Dynamic of Forgiveness in the Body of Christ.”Jurnal teologic Vol 11, Nr 2 (2012): 5-32.
Baptist Theological Institute of Bucharest

Abstract
How much do we learn about God and about forgiveness when we are dealing with betrayal, infidelity and sin in the Body of Christ? This article argues that the forgiveness that God offers when confession derives from real self-knowledge is properly regarded as healing. And that healing is the restoration of balance in that sense that it will enable the minister to receive forgiveness and to begin a new phase of his spiritual journey, teaching the people about real forgiveness and sharing with them the painful journey of forgiveness.
Keywords: God, forgiveness, Church, ministry

SABOU, Sorin. „The Law, the Flesh, and the Spirit – Romans 8:1-13.” Jurnal teologic Vol 11, Nr 2 (2012): 33-46.
Baptist Theological Institute of Bucharest

Abstract
The dominion of the Spirit in the new realm of salvation is an vital element for having part in the eschatological life. The dominion of sin and death with its results in a mindset determined by the flesh is broken by the power of the Spirit of life which gives the covenant blessings to those who have a mindset determined by the Spirit.
Keywords: Law, flesh, Spirit, salvation, Paul

ARDELEAN, Ben-Oni. „Etica postmodernă vs. morala creștină: impact asupra spiritualității creștine. / The Ethics of Postmodernity vs. Christian Morality: Its Impact on Christian Spirituality.” Jurnal teologic Vol 11, Nr 2 (2012): 47-61.
Baptist Theological Institute of Bucharest

Abstract
Our day ethic is somewhere debated, most of the time in attempt to define if there is a common base or there is no one due to the postmodernist influence. A view on ethics that is considered as conservative is the Christian Ethics, mostly due to the absolutes and Universalist views in ethics, views that are considered by most postmodernist as being outdated and inappropriate to impose to society. What are the differences between the Postmodern and Christian view on ethics? Are there any common grounds to build on? Is there an impact on Christian daily life and spirituality? To those questions and others that are not included, I will try to answer through this article in order to clarify this interaction between postmodernist view on ethics and Christian view on morals.
Keywords: ethics, moral principles, spirituality, postmodernism

BABAN, Octavian. „Pavel și Duhul Sfânt: metafore și paralelisme fundamentale. / Paul and Holy Spirit: Metaphors and Essential Parallelisms.” Jurnal teologic Vol 11, Nr 2 (2012): 63-79.
Baptist Theological Institute of Bucharest

Abstract
One of the most profound subjects in the letters of Paul is the ministry of the Spirit in the believer. To have a good understanding of Paul’s teaching you need to take into consideration the literary devices and concepts used by Paul to describe the ministry of the Spirit. This article is a succinct analysis of the metaphors and comparisons (similarities and antithesis, paradoxes) used in Paul’s letters.
Keywords: Holy Spirit, Paul, metaphors, antitheses, paradoxes

VANDERENDE, Mattheus. „The Significance of the Mighty Acts of God in the Psalter for Liturgy and Spirituality.” Jurnal teologic Vol 11, Nr 2 (2012): 81-125.
Evangelical Theological Faculty, Leuven

Abstract
From the very outset of Scripture, and therefore for those believing these Scriptures, the works of God are revealed and recognized. The Psalter teaches us to incorporate them in private and public worship, and to reframe and contextualize them for our day and age, the era of the mighty deed of building the church. What I meant to do in this paper is to call us to the Psalter for private devotions and liturgical gathering. To do so is to step liturgically into God’s story which is not science fiction, but historical participation.
Keywords: Psalter, Liturgy, spirituality, God

BARTOȘ, Emil. „Câteva lecții din spiritualismul Reformei radicale. / Some Lessons from the Spirituality of Radical Reformation.” Jurnal teologic Vol 11, Nr 2 (2012): 126-161.
Baptist School of Theology, University of Bucharest

Abstract
The immediate purpose of this article is to delineate the historical and doctrinal background of Radical Reformation’s spirituality, and to select some lessons for contemporary Evangelical communities. The indirect purpose of this article is to identify those spiritual aspects that are supposedly viewed as starting points for the Evangelical movement in Romania, and to show that these suppositions are wrong if they are not described specifically.
Keywords: Reformation, Anabaptist, spirituality, Evangelical

GHERMAN, Daniel. „Contribuții baptiste la drepturile omului – expresie și a statutului acestora de „ceilalți“ în istorie. / Baptist Contributions to Human Rights – Expression of Their Status as ‘the Others’ in History.” Jurnal teologic Vol 11, Nr 2 (2012): 163-175.
Baptist Theological Institute of Bucharest

Abstract
The article presents two baptist principles which can be the foundation for two articles in the Universal Declaration of Human Rights. The baptist quality as „the other” is the source of such improvments in human rights.
Keywords: human rights, baptists, citizens

COLDA, Teodor-Ioan. „Condiționări vetero-testamentare în interpretarea unor teme literar-teologice din Evanghelia după Ioan (I). / Old Testament Influences in Interpretation of Some Theological-Literary Themes in the Gosple of John (I).” Jurnal teologic Vol 11, Nr 2 (2012): 177-199.
Baptist Theological Institute of Bucharest

Abstract
In this study the author will analyze two important Old Testament themes on which the author of the Fourth Gospel is building the meaning of his gospel narratives: 1) the theme of the suffering son and 2) the theme of the leaving prophet and the disciple remaining prophet. The study is analytical, based on specific Hebrew narrative parallelism, in which the sequences of a narrative provide a pattern for future biblical narratives. Based on the text, at the end the author will propose a literary paradigm for each theme. Finding internal narrative paradigms used in the Fourth Gospel is a valuable and fruitful exercise in terms of hermeneutic. The interpretation of the Fourth Gospel’s narratives is enriched by a correct understanding of the use of Old Testament literary and theological themes and also of the Old Testament narrative patterns.
Keywords: Fourth Gospel, narrative, narrative patterns, Old Testament, themes

COLDA, Teodor-Ioan,Book Reviews Daniel MARIȘ, Creația biblică – reflecții teologice în contextual dialogului creștin, București: Editura Didactică și Pedagogică R. A., 2009, 320 p, ISBN: 978-973-30-2455-2. Jurnal teologic Vol 11, Nr 2 (2012): 201-204.