Maxima zilei – 21 noiembrie 2016
Noi nu suntem mântuiți pentru că suntem de acord cu o anumită doctrină sau formulă. Noi suntem mântuiți pentru că ascultăm de Dumnezeu.
Partajează asta:
Adevarul.ro: Cea mai grosolană fraudă electorală din istoria României. Cum au câştigat comuniştii în ’46, deşi partidele istorice obţinuseră 80% din voturi
70 de ani de la alegerile din 19 noiembrie 1946 falsificat de comuniști
Partajează asta:
Maxima zilei – 20 noiembrie 2016
Mântuirea nu este o alegere, este o poruncă.
Partajează asta:
20 noiembrie 2016 : 160 de ani de mărturie baptistă în România
Anul acesta se împlinesc 160 de ani de mărturie baptistă în România. Momentul acesta ne îndeamnă larecunoștință la adresa lui Dumnezeu, la reflecție asupra identității noastre confesionale și la înnoirearesponsabilităţii de a duce mai departe mărturia credinței biblice.
Baptiștii sunt prima confesiune evanghelică care și-a făcut simțită prezența în spațiul geografic românesc. Mărturia baptistă modernă a fost precedată de cea a anabaptiștilor din secolele anterioare. Prigoniți și hăituiți în țările lor de baștină, anabaptiștii germani și moravieni au poposit pe plaiurile noastre şi au format comunități înfloritoare. În urma dictatelor imperiale și a politicilor represive, au plecat spre Ucraina sau sudul Rusiei în căutarea unui loc mai propice exercitării credinței lor. Dumnezeu a binecuvântat mărturia lor, plătită adesea cu sânge, cu o sămânță de urmași care să le ducă solia mai departe.
În urmă cu 160 de ani, doi germani baptiști – Carol și soția sa Augusta Scharschmidt, s-au stabilit în București. În vremea aceea, ținuturile române erau un magnet pentru meșteșugarii veniți din alte părți ale bătrânului continent în căutarea unui loc de muncă. Din acest motiv, în București exista o comunitate germană destul de semnificativă. Carol și Augusta erau membri ai Bisericii Baptiste Germane din Budapesta. Ei fuseseră botezați, unul de vestitul predicator Johann Oncken, iar celălalt de pastorul Georg Lehman din Berlin. Pe lângă uneltele specifice meseriei lor (Carol era dulgher), soții Scharschmidt au adus cu ei focul sacru al vestirii Evangheliei lui Cristos. Dumnezeu le-a deschis uși, ca și cuplului misionar de altădată – Aquila și Priscila, și în curând s-a înfiinţat prima biserică baptistă germană în București (1859). Această biserică şi-a extins mărturia și în mijlocul românilor prin convertirea lui Constantin Adorian (1882-1954), unul din pionierii lucrării baptiste din București și România antebelică.
Articolul integral poate fi citit aici:
http://revistacrestinulazi.ro/2016/11/20-noiembrie-160-de-ani-de-marturie-baptista-in-romania
Partajează asta:
Sensul cuvântului „Domnul” în vremea lui Isus
De ce-Mi ziceţi: „Doamne, Doamne! ” şi nu faceţi ce spun Eu? Luca 6:46
*
Domnu
l nu mai înseamnă astăzi ceea ce a însemnat pe vremea lui Isus. Pe vremea aceea, cuvântul însemna autoritatea supremă, cel dintâi, cel aflat deasupra tuturor, stăpânul întregii creaţii. Cuvântul grecesc kurios („domn”) scris cu litere mici era apelativul cu care sclavii se adresau stăpânilor. Dacă acel cuvânt era scris cu literă mare, el putea fi folosit pentru o singură persoană din Imperiul Roman. Cezarul Romei era Domnul. De fapt, când funcţionarii de la curte şi soldaţii se întâlneau pe stradă, trebuiau să se salute spunând „Cezar este Domnul!” Răspunsul standard era: „Da, Domnul este Cezar!”
Prin urmare, creştinii aveau o problemă. Când erau salutaţi cu „Cezar este Domnul!” ei răspundeau: „Nu, Isus Cristos este Domnul”. Acest răspuns le aducea probleme. Nu pentru că Cezar ar fi fost gelos pe acel nume. Era mult mai mult decât atât. Cezar ştia ce spuneau de fapt creştinii, şi anume că ei erau devotaţi unei alte autorităţi, iar în balanţa vieţii lor, Isus Cristos ar fi cântărit mai mult decât Cezar.
Ei spuneau de fapt: „Cezar, poţi conta pe noi în anumite privinţe, dar dacă ne obligi să alegem, Îl vom alege pe Isus, pentru că Lui ne-am dedicat Vieţile. El este primul. El este Domnul, autoritatea supremă din Viaţa noastră.” Nu e de mirare că Cezar i-a persecutat pe creştini.
Partajează asta:
Maxima zilei – 19 noiembrie 2016
A-L urma pe Cristos înseamnă a-L recunoaște ca Domn, înseamnă a-I sluji ca niște sclavi. Mai înseamnă totodată dragoste și laudă.
Juan Carlos Ortiz, Ucenicia, Editura Casa Cărții, Oradea, 2014, p. 13.
Partajează asta:
Maxima zilei – 18 noiembrie 2016
Porunca de a face ucenici a fost dată Bisericii chiar de Mântuitorul după înviere și s-a dovedit de-a lungul istoriei că este cea mai bună metodă de lărgire a Împărăției lui Dumnezeu în această lume.
Vasile Gabrian
Juan Carlos Ortiz, Ucenicia: îndrumător pentru creșterea spirituală a credincioșilor, trad.: Laurențiu Pășcuți, Editura Casa Cărții, Oradea, 2014, p. 7.
Partajează asta:
București – Editurile Casa Cărții și Ratio & Revelatio la Târgul de carte Gaudeamus 2016
Astăzi am fost în trecere pe la Târgul Internațional Gaudeamus. Carte de învățătură 2016 care se desfășoară la Pavilionul Central al Centrului Expozițional Romexpo din București în perioada 16-20 noiembrie 2016.
Un târg de carte cu prezența editurilor importante, cu lansări de carte și vizitatori mulți, printre care o pondere importantă o aveau elevii. Veți găsi și reduceri de 10-20% astfel că, dacă bugetul vă permite, aveți de unde alege.
Voi reveni cu informații și fotografii despre acest eveniment, dar nu înainte de a saluta prezența a două edituri evanghelice la București.
Prima Editură este Casa Cărții pe care am întâlnit-o pentru prima dată la acest târg de carte.
Cea de-a doua editură este Ratio & Revelatio pe care am întâlnit-o pentru prima dată la ediția de anul trecut unde avea și o poziționare mai bună decât cea de anul acesta.
Nu am văzut anul acesta Editura Viață și Sănătate, deși cred că participă, cu atât mai mult cu cât a avut o prezență constantă în ultimii ani.
Voi reveni cu detalii despre prezența acestor edituri.
Partajează asta:
Horia-Roman Patapievici: Școala trebuie să mute accentul de pe însușirea cunoștințelor pe mecanismele intelectuale
Școala care pune în centrul procesului educațional „ceea ce este mai de preț” în om și în lume trebuie să mute accentul de pe însușirea cunoștințelor pe mecanismele intelectuale și existențiale ale formării lor.
Horia-Roman Patapievici, Partea nevăzută decide totul, p. 25.
Partajează asta:
Maxima zilei – 16 noiembrie 2016
Răscolirea din sufletul nostru este ca un martor al acuzării care caută dreptatea de-a lungul mileniilor și la capătul timpurilor și nu se satură cu minciuni.
Horia-Roman Patapievici, Partea nevăzută decide totul, p. 22.
Istorie Evanghelica 