Bisericile Creștine Baptiste din România între persecuție, acomodare și rezistență 1948-1965 (1) – Argument
Istoria comunităților religioase este compusă dintr-un complex de factori atât instituționali, cât și umani, iar descifrarea sa nu este un demers facil. Prin parcurgerea prezentei lucrări, cititorul își va putea realiza o imagine de ansamblu asupra situației unei comunități religioase relativ mici, care, confruntându-se cu diferite constrângeri, a învățat să navigheze printre ele. În opinia noastră acest demers a reușit deoarece instituția bisericească s-a consolidat, permițând continuarea manifestărilor religioase într-un cadru legal. Succesele obținute sau eșecurile fac parte din istoria noastră pe care trebuie să ne-o asumăm.
Recunoaștem și prin intermediul acestei lucrări meritele celor care s-au sacrificat pentru bunul mers al lucrării lui Dumnezeu atât în perioada interbelică, cât și în perioada Dej, și mai ales în perioada Ceaușescu când s-a reușit recuperarea unora din drepturile la care în anii ’50 sau ’60 ai secolului XX baptiștii nici nu-și permiteau să se mai gândească.
Relaţiile dintre puterea temporală și cea spirituală, dintre Stat și Biserică, au prezentat de-a lungul timpului, şi încă mai prezintă, un interes deosebit pentru cercetători, dar şi pentru publicul larg. Dorința istoricilor de a înţelege aceste raporturi este determinată şi de faptul că, în multe cazuri, reprezentanţii puterii temporare au căutat, şi de cele mai multe ori au şi reuşit, să-şi subordoneze Biserica în vederea realizării propriilor interese.
În plus, este necesar să existe pentru perioada comunistă o lucrare care să abordeze relația dintre statul comunist și bisericile baptiste, realizată după norme ştiinţifice care să prezinte natura raporturilor dintre acestea şi stat atât prin prisma documentelor şi a memorialisticii (în care se includ şi interviurile), cât şi ca o istorie bivalentă. Dorim ca această istorie să prezinte punctul de vedere al statului, al bisericii și interacțiunea dintre cele două, context în care lucrarea integrează analiza vieţii religioase într-o schemă interpretativă mai largă, vizând construcţia şi evoluţia societăţii comuniste, pe care regimul o dorea a fi ateistă și având ca piloni principiile materialismului dialectic. Vorbim din punct de vedere istoric de o relativitate a sintezei realizate din munca noastră care nu ține „atât de observator și de mediul său, cât de însuși obiectul studiului său; materia Istoriei nu este stabilă, nu e încremenită, ea e în mișcare; încontinuu prezentul creează trecut.”
Pe de altă parte, tânăra generaţie are nevoie să înţeleagă care au fost condiţiile, compromisurile şi consecinţele acţiunilor întreprinse de către liderii comunităţilor religioase pe parcursul perioadei comuniste. Ne-am referit la lideri deoarece documentele consultate cuprind în marea lor majoritate informații despre reprezentanții bisericilor baptiste și mai puțin despre credincioșii care nu dețineau funcții cultice sau administrative. De asemenea, este necesar pentru noi, care trăim astăzi în democraţie şi libertate, să înţelegem că părinţii noştri s-au luptat să păstreze o credinţă curată şi astfel să o transmită generaţiilor viitoare.
Dată fiind particularitatea subiectului și complexitatea acestuia, lucrarea nu se menține în limitele cronologice menționate, fiind situații în care analiza coboară până în perioada interbelică sau urcă până în anii ’70 – ’80 din dorința de a urmări procesualitatea istorică, întrucât anii 1948-1965 fac parte dintr-o serie mai lungă, „cu rădăcini și urmări.” Pentru o argumentare a decupajului istoric analizat precizăm că anul 1948 a fost ales datorită faptului că avem o nouă constituție, o nouă lege a cultelor, precum și alte legi prin intermediul cărora este impusă politica partidului comunist în domeniul religios. Anul 1965 a fost ales ca dată de final atât datorită schimbărilor care se produc la nivel politic prin moartea lui Gheorghiu-Dej și venirea lui Ceaușescu, cât și datorită schimbărilor impuse de stat în interiorul cultului baptist. Schimbările interne sunt exemplificate prin demiterea lui Alexa Popovici, una din personalitățile de marcă ale baptiștilor din România, din funcția de director al Seminarului Teologic Baptist din București, precum și din cea de pastor. Anul 1965 marchează totodată și momentul în care Departamentul Cultelor trasează sarcină ,,Direcției Studii și Direcției Împuterniciților să examineze oportunitatea organizării de către cultele neoprotestante a unor conferințe pentru orientarea deservenților lor în problemele actuale care interesează aceste culte.” În urma examinării se decide ca aceste conferințe să se organizeze începând cu anul 1966. Anul 1965 este și cel în care Seminarul Teologic Baptist din București va primi seria 1965-1969 care va încheia o perioadă din istoria instituției, aceea a funcționării fără întrerupere de la intrarea României în sfera de influență sovietică petrecută la mijlocul anilor ’40. Facem referire aici la faptul că la încheierea studiilor de către seria intrată în anul 1965, Seminarului Teologic Baptist din București nu i se va mai permite înscrierea unor noi elevi în anul școlar 1969-1970, activitatea didactică fiind reluată după această întrerupere în anul școlar următor. Anul în 1965 reprezintă momentul unui nou congres al Cultului Creștin Baptist, dar și cel în care Richard Wurmbrand, pastor luteran, va părăsi România, ducând lumii libere adevărul despre persecuțiile religioase din România, fapt care va schimba ,,definitiv percepția Occidentului față de lumea comunistă.” (Vasilică Croitor, Răscumpărarea memoriei, p. 128)
Te-ar putea interesa
James A. Patterson, Superficial views of evil in the era of early Church
În cadrul temei Dumnezeu și problema răului, profesorul James Patterson a vorbit despre ereziile din timpul bisericii primare (arianismul și pelagianismul).
Comunicarea profesorului Bruce Little cu tema God and gratuitous evil a fost publicată AICI
James A. Patterson, Superficial views of evil in the era of early Church
James A. Patterson, Superficial views of evil in the era of early Church (2)
James A. Patterson, Superficial views of evil in the era of early Church (3)
James A. Patterson, Superficial views of evil in the era of early Church (4)
James A. Patterson, Superficial views of evil in the era of early Church (5) întrebări și răspunsuri
David Gushee, Ethic and morality (Etică și moralitate în viața publică – sesiunea III) 4 martie 2013)
Ethic and morality reprezintă cel de-al treilea seminar susținut la București de profesorul David Gushee în cadrul conferinței Etică și moralitate în viața publică. O perspectivă creștină.
Primele două seminarii au fost publicate AICI și AICI
David Gushee, Ethic and morality
David Gushee, Ethic and morality (2)
David Gushee, Ethic and morality (3)
David Gushee, Ethic and morality (4)
Articole pe aceeași temă
Etică și moralitate în viața publică. O perspectivă creștină
Andreea Boroancă despre Conferința Etică și moralitate în viața publică, din perspectivă creștină
David Gushee, Kingdom ethics (Etică și moralitate în viața publică)– sesiunea I (4 martie 2013)
DAVID GUSHEE, KINGDOM ETHICS (ETICĂ ȘI MORALITATE ÎN VIAȚA PUBLICĂ) SESIUNEA II (4 MARTIE 2013)
David Gushee, Kingdom ethics (Etică și moralitate în viața publică) Sesiunea II (4 martie 2013)
Profesorul David Gushee tradus de către Cristian Cazacu, organizatorul acestor seminarii, continuă să discute și în această a doua parte a Conferinței despre Etica Împărăției. O sinteză a primelor două serii găsiți AICI, iar articolul cu înregistrările de la prima sesiune a profesorului Gushee poate fi accesat AICI
David Gushee, Kingdom ethics Sesiunea II (1)
David Gushee, Kingdom ethics Sesiunea II (2)
David Gushee, Kingdom ethics Sesiunea II (3)
David Gushee, Kingdom ethics Sesiunea II (4) Întrebări și răspunsuri
David Gushee, Kingdom ethics Sesiunea II (5) Întrebări și răspunsuri
David Gushee, Kingdom ethics Sesiunea II (6) Întrebări și răspunsuri
Articole pe aceeași temă
Etică și moralitate în viața publică. O perspectivă creștină
Andreea Boroancă despre Conferința Etică și moralitate în viața publică, din perspectivă creștină
David Gushee, Kingdom ethics (Etică și moralitate în viața publică)– sesiunea I (4 martie 2013)
David Gushee, Kingdom ethics (Etică și moralitate în viața publică) – sesiunea I (4 martie 2013)
După cum am amintit AICI și AICI, luni, 4 martie 2013 a avut loc Conferința Etică și moralitate în viața publică susținută de profesorul David Gushee. Conferința a avut trei secțiuni, fiecare dintre acestea având rezervat un timp pentru întrebări și răspunsuri.
Primele două secțiuni au avut ca subiect Etica Împărăției lui Dumnezeu (Kingdom Ethics) bazându-se pe cartea Kingdom Ethics: Following Jesus in Contemporary Context realizată împreună cu Glen H. Stassen, carte care poate fi consultată la Biblioteca Institutului Teologic Baptist din București.
Pentru cei interesați de această carte/ de acest subiect am adăugat un link cu trimitere către un sumar al cărții. Pentru aceasta nu trebuie decât să dați click pe copertă.
David Gushee, Kingdom Etthics (1)
David Gushee, Kingdom Etthics (2)
David Gushee, Kingdom Etthics (3)
David Gushee, Kingdom Etthics (4) Întrebări
Andreea Boroancă despre Conferința Etică și moralitate în viața publică, din perspectivă creștină
Preiau aici pentru cei interesați un articol de sinteză despre Conferința Etică și moralitate în viața publică. O perspectivă creștină susținută de profesorul David Gushee la București în data de 4 martie 2013.
Un articol de Andreea Boroancă, stagiar al Biroului de Relații Publice, publicat în Revista 
Luni, 4 martie 2013, Institutul Teologic Baptist împreună cu Facultatea de Teologie Baptistă a Universității din București, au fost gazdele sesiunii de comunicări științifice Etică și moralitate în viața publică. O perspectivă creștină. Cele două instituții au organizat evenimentul în parteneritat cu Institutul Teologic Penticostal București și Institutul Teologic Creștin după Evanghelie „Timotheus”.
Întâlnirea a fost împărțită în trei seminarii susținute de către dr. David P. Gushee, profesor universitar de etică creștină și director al Centrului pentru Teologie și Viață Pub
lică din cadrul Mercer University, Statele Unite ale Americii. Profesorul Gushee ne-a împărtășit din experiența lui de viață și a conturat întrebări și răspunsuri referitoare la rolurile pe care ar trebui să le îndeplinească Statul și Biserica în viața socială. De asemenea, cunoștințele sale au contribuit la exprimarea și susținerea argumentelor celor două formațiuni de organizare socială: Avem nevoie de organizări statale pentru a preveni haosul, anarhia și pentru a menține ordinea în lume. Rolul lor este acela de a-i ajuta pe cei nevinovați și de a-i speria pe cei care greșesc. Este nevoie de reguli! Pentru a expune câteva dintre problemele cu care societatea se confruntă astăzi, s-a apelat atât la seriozitate, cât și la umor pentru a modela aspectul lor viitor, în tonuri optimiste. Dr. David P. Gushee a susținut existența unui rău necesar în societate, și anume, statul: Lumea nu are nevoie doar de autoorganizare. Aceasta trebuie să se confrunte și cu păcatul, iar statul trebuie să prevină acest păcat prin crearea unor structuri. În acest caz, statului îi revine rolul de a preveni intenția, iar mai apoi purtarea oamenilor, care dezvoltă comportamente deviante, de a face rău celorlalți membrii ai societății.
La finalul conferinței, s-a pus accentul pe importanța pe care o au sistemul educațional, dezvoltarea artei și a culturii pentru ca viața socială să fie organizată și într-o continuă dezvoltare. De altfel, toți cei care am luat parte la prelegere, am avut oportunitatea de a-i adresa întrebări domnului dr. David P. Gushee, care a formulat cu multă răbdare și amabilitate, răspunsuri lămuritoare.
Andreea Boroancă, stagiar al Biroului de Relații Publice
………………………………………
Primele două sesiuni s-au desfășurat la Capela FTB, iar cea de-a treia sesiune la Capela Institutului Teologic Baptist.
Voi reveni cu fotografii și înregistrările video. Un coleg lucrează la DVD-ul conferinței, așa că cei interesați mă pot contacta pentru detalii.
Adrian Neiconi este noul prorector al Institutului Teologic Baptist din București
Institutul Teologic Baptist din București are, începând cu 18.03. 2013, un nou Prorector, în persoana Lect. Univ. Dr. Adrian Neiconi care a fost numit în baza deciziei nr. 104/18.03.2013 în această funcție.
Dr. Adrian NEICONI este absolvent al Institutului Teologic Baptist din București – promoția 1999 și este în prezent profesor de Homiletică și Evanghelism în cadrul ITBB. Totodată acesta este pastor senior al Bisericii Creștine Baptiste ”Betania” (nr.5) din Timișoara.
În anul 2011 a scris cartea Cuvântul care a transformat lumea.
Lect. Univ. Dr. Adrian Neiconi îl înlocuiește în funcție pe Conf. Univ. Dr. Ben-Oni Ardelean.
Adrian Neiconi a predat la Institutul Teologic Baptist și cursul de Istoria Baptiștilor fiind îndrăgit de studenți care au apreciat aplecarea sa către acest domeniu.
Dorim ca Dumnezeu să-l binecuvinteze și să-i dea înțelepciune în această slujire.
Apariții editoriale (9) – Billy Graham, Aproape de casă: viața, credința și sfârșitul alergării
Cartea care a câștigat premiul Christian Book of the Year Award, oferit de Evangelical Christian Publishers Association pe anul 2012 este disponibilă în limba română sub titlul Aproape de casă. Cartea lui Billy Graham este tipărită și distribuită în România de Editura Uniunii Bisericilor Creștine Baptiste și poate fi comandată AICI
Introducere
Niciodată nu m-am gândit că voi trăi încât să ajung așa de bătrân.
Toată viața am fost învățat cum să mor ca și creștin, dar nimeni nu m-a învățat vreodată cum ar trebui să trăiesc anii de dinainte de a muri. Mi-aș fi dorit ca ei să o fi făcut deoarece sunt un om în vârstă acum și, credeți-mă, nu este deloc ușor.
















