Ziarul România liberă preia un articol interesant despre zece telegrame care au influențat istoria lumii. Acestea fac referire printre altele la telegrama care a dus la intrarea SUA în primul război mondial, la cea care a dus la declanșarea războiului burilor, dar și la telegrama lui George Kenan despre politica URSS.

Vreme de aproape 200 de ani, telegramele au fost cel mai eficient mijloc de telecomunicaţii şi chiar au infleunţat, în anumite momente, cursul istoriei.

Primul mesaj telegrafic din istorie a fost expediat de Samuel Morse în anul 1844. Mesajul, cu textul “What hath God wrought?” („Ce a făcut Dumnezeu?”), a fost un citat din Biblie.

Publicaţia electronică Listverse a publicat recent un clasament format din zece telegrame, considerate că au avut cel mai mare impact asupra istoriei.

Göring i-a transmis lui Hitler că vrea să preia puterea

Pe locul 10 este plasată o telegramă transmisă la data de 23 aprilie 1945 de Hermann Göring către Adolf Hitler. Göring fusese numit de Hitler, în anul 1941, drept înlocuitor oficial, în cazul în care Hitler ar fi ajuns  în incapacitate de acţiune sau ar fi fost ucis sau răpit. (…)

Comunişti în Departamentul de Stat al SUA

Pe locul 9 în topul celor mai importante telegrame este plasat un mesaj al senatorului american Joseph McCarthy, trimis în februarie 1950 preşedintelui Truman.

Senatorul McCarthy declanşase în SUA o adevărată vânătoare de comunişti. La 9 februarie 1950, senatorul a ţinut un discurs public incendiar, apoi i-a trimis lui Truman o telegramă în care îl informa că 57 de angajaţi ai Departamentului de Stat sunt comunişti sau simpatizanţi ai comuniştilor. (…)

Mexicul putea recupera Texasul, de la Statele Unite, cu sprijinul Germaniei

Pe locul 8 în topul telegramelor istorice se află un mesaj transmis, în ianuarie 1917, de ministrul de Externe al Germaniei, Arthur Zimmermann, către ministrul (ambasadorul) Germaniei în Mexic, von Eckhardt.

Zimmermann îl informa pe ambasador că Germania consideră că SUA vor rămâne neutre pe timpul războiului. Conform textului telegramei, Germania urma să speculeze această conjunctură prin strângerea relaţiilor cu Mexic, căruia i-ar fi oferit suport financiar, precum şi sprijin pentru revendicarea unor teritorii pierdute în favoarea SUA – Texas, New Mexico şi Arizona.

Telegrama germană a fost decodificată de specialiştii britanici. O copie a acesteia i-a fost trimisă preşedintelui SUA, Wilson, prin intermediul ambasadorului britanic la Washington. Drept urmare, preşedintele SUA, care până atunci dorea neutralitatea SUA, a decis începerea pregătirilor pentru un război cu Germania. (…)

URSS – incapabilă să trăiască în pace cu Occidentul

Telegrama de pe locul 5 a fost expediată în anul 1946 de George Kennan, însărcinatul cu afaceri al SUA în URSS. A fost un mesaj foarte lung, de 8000 de cuvinte, în care diplomatul informa Departamentul de Stat al SUA despre situaţia din URSS şi despre modul cum urma să evolueze politica sovietică. Printre altele, Kennan arăta că URSS nu poate coexista paşnic, pe termen lung, cu ţările capitaliste, ci va încerca să le submineze. Kennan opina că, în relaţia cu URSS, presiunile economice şi militare vor fi mai eficiente decât diplomaţia.

Mesajul lui Kennan a stat la baza viitoarei politici a SUA faţă de URSS, iar însărcinatul cu afaceri Kennan a fost ridicat la rangul de ambasador în URSS.

Mickey Mouse, urmaşul lui Oswald

Prietenia capetelor încoronate: Willy şi Nicky

Împăratul Germaniei, Wilhelm al II-lea şi ţarul Rusiei, Nicolae al II-lea erau veri şi, în acelaşi timp, buni prieteni. Ei corespondau adresându-se unul altuia cu diminutive din limba engleză, Willy şi Nicky.

Totuşi, ei aveau viziuni şi interese politice diferite.

Germania felicită Republica Transvaal

La 3 ianuarie 1896, împăratul Germaniei, Wilhelm al II-lea, a aprobat expedierea unei telegrame către Paulus Ohm Kruger, preşedintele Republicii Transvaal din Africa – un stat nerecunoscut de Marea Britanie, care îl socotea colonie britanică.

După ce trupele lui Kruger au înăbuşit o răscoală, ucigând 65 de britanici, Wilhelm îl felicita pe liderul din Transvaal pentru faptul că a reuşit, fără să apeleze la „ajutorul puterii prietenilor”, “să restabilească pacea şi să menţină independenţa” statului Transvaal.

Guvernul de la Londra şi opinia publică britanică au fost extrem de nemulţumite de limbajul folosit de Germania, care considera Transvaal un stat legitim, dar şi de faptul că Germania sugera că i-ar putea acorda sprijin militar împotriva Angliei. Marea Britanie a decis să ia măsuri dure împotriva separatiştilor din Transvaal, care au condus la “Războiul burilor”, din anul 1899.

http://www.romanialibera.ro/aldine/zece