Arhive etichetă: romanialibera.ro

31 august – Ziua limbii române


Ziua Limbii Române

31 august a fost legiferată ca zi festivă în 2013, pentru a atrage atenţia asupra importanţei păstrării calităţii limbii române şi pentru a-i sprijini pe românii din afara graniţelor să-şi păstreze cultura şi identitatea naţională.
Peste 28 de milioane de oameni din toată lumea vorbesc româneşte. Limba română se predă în şcoli din 43 de ţări şi este vorbită oficial în 20 de state în care există comunităţi mari de români. Este, de asemenea, limbă oficială sau administrativă în Uniunea Latină şi în Uniunea Europeană. Româna este şi una dintre cele cinci limbi în care se oficiază servicii religioase pe Muntele Athos.

Sursa: romanialibera.ro

Reclame

Romanialibera.ro: Drumul spre Siberia. Detalii incredibile despre drama românilor bucovineni


Deportarea românilor din Bucovina de Nord sau din alte zone ale României (mari) sunt evenimente care au marcat existența a mii de oameni și a dus la reconfigurarea etnică și chiar religioasă a unor teritorii.

Salut pe această cale decizia Ziarului „România liberă“ care a decis să publice memoriile reale ale unei țărănci românce din Bucovina de Nord, care a fost deportată, fără să aibă vreo vină, 20 de ani în Siberia. Povestea Aniței Nandriș-Cudla a fost așternută pe hârtie, în graiul bucovinean, după ce femeia s-a întors din exilul siberian, în satul ei natal, Mahala, de lângă Cernăuți. Caietele cu memorii au fost trecute clandestin peste graniță de fratele său, Gheorghe Nandriș, și au văzut lumina tiparului după căderea comunismului. Ele descriu drama românilor deportați de ruși. Pentru a supraviețui în apropierea Cercului Polar, Anița Nandriș-Cudla, care a fost trimisă în Siberia împreună cu cei trei copii ai săi, a trebuit să muncească din greu în condiții inumane, să învețe să tundă câinii pentru a țese din blana lor mănuși și bluze pentru copii și a deprins de la eschimoși secretul culegerii unor fructe pipernicite din tundră, pentru a putea supraviețui. Amintirile acestei eroine au fost publicate la Editura Humanitas. Am ales trei fragmente, care sunt publicate în serial la rubrica Aldine. Primul episod, difuzat în ediția de vineri, 3 iunie, a „României libere“, descria comportamentul de brută al rușilor din Primul Război Mondial. Aceștia au bătut-o cu bestialitate pe mama Aniței Nandriș-Cudla, care a rămas infirmă până la finalul vieții sale.

http://www.romanialibera.ro/aldine/history/drumul-spre-siberia–detalii-incredibile-despre-drama-romanilor-bucovineni-419268

RomâniaLiberă.ro: Divinitatea, agent electoral


http://www.romanialibera.ro/politica/alegeri-locale-2016/divinitatea–agent-electoral–daca-dumnezeu-crede-ca-eu-iubesc-mai-mult-orasul-sa-ma-faca-primar-417931

9 mai în istorie: România își declară independența. Germania capitulează. Se pun bazele Uniunii Europene


9 mai 1877, Mihail Kogălniceanu, care era ministrul de externe, citește în Adunarea Deputaților Declarația de Independență a României față de Imperiul Otoman.
Această zi va deveni Ziua Independenței în România.

[…] În starea de rezbel cu legăturile rupte ce suntem? Suntem independenți; suntem națiune de sine stătătoare. 

Discursul este luat de aici.

9 mai 1945, la Berlin, Germania capitulează în fața puterilor aliate.
La cartierul general sovietic din Berlin s-a semnat actul de capitulare necondiționată a Germaniei, act care a marcat sfârșitul celui de Al Doilea Război Mondial pe frontul european. Partea sovietică a fost reprezentată de mareșalul Jukov.

Astăzi ziua de 9 mai este serbată și ca ziua victoriei împotriva nazismului.

9 mai 1950: Robert Schuman, ministrul de externe al Frantei, a propus formarea Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului (CECO) – viitoarea Uniune Europeană. Drept urmare, la 18 aprilie 1951 a fost semnat Tratatul de la Paris, care instituia Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi Oţelului între Germania, Franţa, Belgia, Italia, Luxemburg şi Olanda.
Data de 9 mai este serbată drept Ziua Europei.

9 mai 1994. Nelson Mandela a fost ales drept primul președinte de culoare al Africii de Sud.

9 mai 1994. Senatul Statelor Unite ale Americii a aprobat aderarea României la Alianța Nord–Atlantică.

Informații preluate de pe site-ul http://www.romanialibera.ro/aldine/calendar/9-mai-in-istorie

România Liberă : Camera Deputaților a respins modificarea regulilor privind ora de religie


 

Ganditorul_hamangia

Ganditorul de la Hamangia

Miercuri, 9 martie 2016, Plenul Camerei Deputaților a respins un proiect de lege prin care se modifica modalitatea de înscriere la ora de religie, informează Ziarul România Liberă.

Prin intermediul proiectului inițiat de deputatul independent Remus Cernea se dorea ca elevii care au împlinit vârsta de 14 ani să poată alege dacă frecventează acest curs sau nu. Camera Deputaților a respins modificarea regulilor privind ora de religie astfel că până la vârsta majoratului părinții sunt cei care decid pentru copiii și în privința religiei, alegerii orei de religie.
http://www.romanialibera.ro/societate/educatie/deputatii-au-respins-modificarea-regulilor-privind-ora-de-religie–pentru-elevi-continua-sa-decida-parintii-409558

“What hath God wrought?” – primul mesaj telegrafic din istorie


Primul mesaj telegrafic din istorie a fost expediat de Samuel Morse în anul 1844. Mesajul, cu textul “What hath God wrought?” („Ce a făcut Dumnezeu?”), a fost un citat din Biblie.

http://www.romanialibera.ro

„What hath God wrought” is a phrase from the Book of Numbers (Numbers 23:23), and refer to:
„What hath God wrought”, the message transmitted on May 24, 1844 to officially open the Baltimore-Washington telegraph line

https://en.wikipedia.org/wiki/What_hath_God_wrought

Baltimore-Washington telegraph line

The Baltimore-Washington Telegraph Line was the first long-distance telegraph system set up to run overland in the United States, the intention being to utilize the telegraph code system – Morse Code – invented by Samuel Morse. Along with similar transmission networks in Europe, it was a precursor to transatlantic telegraphic communications and later technologies such as telephone, fax and email.

In 1843 the United States Congress appropriated $30,000 to Samuel Morse in order to lay a telegraph line from Washington, D.C. to Baltimore, Maryland. The company’s first experimental line was demonstrated on May 24, 1844 and commenced with the transmission of Morse’s first message, „What hath God wrought!”, a phrase from the Bible’s Book of Numbers. The phrase was suggested by Annie Ellsworth whose husband was a supporter of Morse’s.

https://en.wikipedia.org/wiki/Baltimore-Washington_telegraph_line

23Descântecul nu poate face nimic împotriva lui Iacov, Nici vrăjitoria împotriva lui Israel. Acum se poate spune despre Iacov şi Israel: ‘Ce lucruri mari a făcut Dumnezeu!’ (Numeri 23:23)

FOTO: Ceremonia de încoronare a Reginei Elisabeta a II-a


Cu prilejul împlinirii a 63 de ani de la încoronarea reginei Elisabeta a II-a, ediția electronică a ziarului România Liberă pune la dispoziția publicului mai multe fotografii de la ceremonia de încoronare a reginei, precum și informații interesante despre activitatea acesteia ca suveran al Regatului Unit al Marii Britanii și a Irlandei de Nord.

Regina Elisabeta a II-a

Regina Elisabeta a II-a (foto Wikipedia.org)

În urmă cu 63 de ani, pe 2 iunie 1952, la Catedrala Westminster Abbey s-a desfăşurat ceremonia de încoronare a Elisabetei a II-a ca Regină a Regatului Unit al Marii Britanii şi a Irlandei de Nord, suverană peste 16 state cunoscute sub numele de Commonwealth: Regatul Unit, Australia, Canada, Noua Zeelandă, Jamaica, Barbados, Bahamas, Grenada, Papua Noua Guinee, Insulele Solomon, Tuvalu, Sfânta Lucia, Sfântul Vincent și Grenadine, Antigua și Barbuda, Belize și Sfântul Kitts și Nevis. Ceremonia solemnă a fost condusă de arhiepiscopul de Canterbury, Geoffrey Fisher. La ceremonie au fost prezenți mai toţi reprezentanții nobilimii britanice alături de publicul larg, reprezentații străini și cei ai Commonwealth-ului. Toți au asistat la întreaga procesiune, în ciuda ploii torențiale. Ceremonia a fost transmisă la radio în întreaga lume și, pentru prima oară, la cererea reginei, evenimentul a fost filmat.

A devenit regina Angliei la doar 25 de ani, după moartea tatălui sau, regele George al-VI-lea. Elisabeta era a treia în linia de succesiune la tronul britanic, în urma unchiului ei, Prințul de Wales devenit mai târziu, regele Eduard al VIII-lea, și a tatălui ei.

http://www.romanialibera.ro

Festival de carte şi muzică, în Piaţa Sfatului din Brașov


 

 

Asociaţia Culturală “Libris Braşov” organizează în Piaţa Sfatului, în perioada 17-20 iulie, Festivalul de Carte şi Muzică, ediţia a III-a.

Iubitorii de carte și muzică vor avea la dispoziție aproape 40 de standuri cu lucrări din diverse domenii — literatură română și universală, științe economice, psihologie, terapie familială și de cuplu, dezvoltare personală, sănătate și nutriție, spiritualitate, business, cărți pentru copii, cărți în limbi străine ale editurilor și furmizorilor de carte precum Polirom și Cartea Românească, Humanitas, All, Corint, Curtea Veche, Litera, Pastel, Paralela 45, Dinasty Books Proeditură și Tipografie, Rao, Saeculum I.O, Trei, Univers Enciclopedic Gold.

Surse:

http://jurnalul.ro
http://www.romanialibera.ro
http://libriscultural.ro

fESTIVALUL DE cARTE ȘI MUZICĂ BRAȘOV 2013

Noutăţile anului şcolar 2013-2014


Un articol de de ANDREI MĂRGĂRITESCU pentru Ziarul România Liberă

Cursurile au început astăzi cu mai multe schimbări, printre care creşterea ponderii mediei la evaluarea naţională la 75 la sută, simularea bacalaureatului şi la clasa a XI-a, evaluări la clasele a II-a, a IV-a şi a VI-a, dar şi cu mai multe inspecţii la clasă şi controale în şcoli.

După aproape trei luni de vacanţă, elevii revin la cursuri. Şcoala începe în 16 septembrie, iar elevii vor intra în vacanţa de vară după 36 de săptămâni de cursuri, în 20 iunie, semestrele fiind împărţite în mod egal.

Prima vacanţă va fi din 2 până în 10 noiembrie 2013, pentru elevii din învăţământul primar şi pentru copiii de la grădiniţă. Vacanţa de iarnă va începe sâmbătă 21 decembrie 2013 şi se va încheia duminică 5 ianuarie 2014.

Cursurile semestrului întâi vor fi reluate în 6 ianuarie şi se vor încheia pe 31 ianuarie, iar între 1 şi 9 februarie elevii vor avea vacanţa intersemestrială.

Semestrul al doilea va începe în 10 februarie şi se va încheia în 20 iunie. Un element de noutate în acest an şcolar este acela că elevii vor avea liber şi în a treia zi de Paşti. Vacanţa de primăvară va începe sâmbătă 12 aprilie şi se va încheia marţi 22 aprilie, după a treia zi de Paşti. ­

Programul „Şcoala altfel: Să ştii mai multe, să fii mai bun!“ va fi organizat în săptămâna 7-11 apri­lie 2014, când elevii vor par­ticipa la activităţi extra­curri­culare şi extraşcolare, potrivit unui grupaj realizat de Mediafax.

Noutăţile

Noul an şcolar aduce mai multe schimbări, dintre care cele mai importante sunt creşterea ponderii mediei la evaluarea naţională la 75 la sută, faţă de 50 la sută cât a fost până acum, şi reducerea la 25 la sută a ponderii notelor din ciclul gimnazial pen­tru admiterea la liceu, pregătirea bacalaureatului din ­prima zi de şcoală, introducerea simulării bacalaureatului la clasa a XI-a şi evaluarea periodică la clasele a II-a, a IV-a şi a VI-a.

Decizia de a schimba formula de calculare a mediei de admitere la liceu a fost luată după ce în 25 de judeţe, respectiv în 59,52 la sută din totalul unităţilor de învăţământ, s-au constatat diferenţe între 2 şi 2,5 puncte între mediile mari din gimnaziu şi cele mici obţinute de elevi la evaluarea naţională, în alte şase judeţe diferenţele fiind mult mai mari.

Pe lângă această schimbare, toate unităţile de învăţământ unde diferenţele de notare au fost mari sau unde numărul de elevi cu medii de promovare a fost scăzut vor fi monitorizate constant.

Din noul an şcolar vor fi introduse controale care vor urmări prezenţa la şcoală, ce se întâmplă în clasă şi modul în care decurge evaluarea. Primele controlate, chiar din septembrie-octombrie, vor fi şcolile unde au fost variaţii foarte mari între evaluările la clasă şi rezultatele de la evaluarea naţională.

Repartizarea în liceu fără examen, numai pe baza mediei de admitere, aduce de patru ani în clasa a IX-a mii de şcolari cu medii de repetenţie, pe care unii profesori încearcă să-i ridice, prin mari eforturi, la note de 5, dar pentru care, în majoritate, finalul este un bacalaureat ratat.

În clasa a VIII-a, la evaluarea naţională, notele primite din milă în gimnaziu şi-au spus cuvântul. Elevii cu medii de 6 sau chiar 7 în clasele V-VIII au luat, la primul test important din viaţa lor, note de 1, 2 sau 3, care le-au coborât media de admitere în liceu sub nivelul celei de repetenţie, adică sub 5.

Ulterior, în liceu, majoritatea miilor de elevi admişi cu medii de repetent nu au putut recupera lipsa de pregătire. Chiar şi cele câteva zeci de elevi care ­s-au ridicat cu greu spre 5 şi chiar au promovat an de an au ajuns, la sfârşitul clasei a XII-a, în faţa unei misiuni imposibile: bacalaureatul, pe care nu l-au putut lua chiar şi cu subiecte diferenţiate.

Autorităţile recunosc că este jenant să declari admis în liceu un elev cu media de admitere sub 5 şi susţin că situaţia s-ar putea schimba în bine numai prin modificarea reglementărilor în vigoare. Din punctul de vedere al părinţilor, problema ar putea fi rezolvată prin reintroducerea examenului de admitere în liceu.

O altă noutate este aceea că, în calcularea mediei de admitere în liceu, media de la evaluarea naţională va reprezenta 75 la ­sută, faţă de 50 la sută în anii trecuţi, scăzând astfel la 25 la sută ponderea notelor din ciclul gimnazial.

Evaluarea naţională din 2014 a elevilor din clasa a VIII-a se va desfăşura la aceleaşi discipline ca cele din acest an, elevii vor susţine examenele sub supraveghere video, iar repartizarea computerizată în licee va avea loc în trei etape. Cursurile la clasa a VIII-a se vor încheia în 13 iunie 2014, iar în perioada ­16-18 iunie va avea loc înscrierea la evaluarea naţională.

Bacalaureatul

Examenul de bacalaureat din 2014 va fi susţinut la aceleaşi probe ca cele din acest an, în perioada 10-27 iunie candidaţii vor fi evaluaţi la probele orale, iar din 30 iunie până pe 4 iulie vor fi testaţi la probele scrise, rezultatele finale urmând să fie afişate în 11 iulie.

Prima sesiune a examenului de bacalaureat va avea loc în perioada iunie-iulie, candidaţii putând să se înscrie din 26 până în 30 mai. Cursurile la clasele a XII-a şi a XIII-a se vor încheia în 30 mai 2014.

Examenul de bacalaureat din 2014 începe pe 10 iunie cu proba de evaluare a competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română (proba A), susţinută până pe 12 iunie. Ministrul Educaţiei vrea ca profesorii care fraudează să nu mai fie la catedră, ca legea să fie mult mai clară cu privire la măsurile care pot fi adopta în situaţii de fraudă.

Dincolo de suspiciunile de fraudă, testul maturităţii dat în acest an a arătat că în continuare sunt mulţi elevi slab pregătiţi la bacalaureat, că unii vin „la noroc” sau sunt dezinteresaţi de rezultat, situaţie care impune luarea unor măsuri rapide.

Lege controversată. Repari casa, plăteşti impozit mai mare pe ea


Foto: romanialibera.ro

Foto: romanialibera.ro

Un articol de de DORU CIREASA pentru http://www.romanialibera.ro

Persoanele care şi-au ”renovat major” clădirile în care locuiesc vor plăti impozite locale majorate.

Prevederea nu va încuraja în niciun caz românii să îşi consolideze clădirile şi a fost iniţiată de Comisia Economică a Senatului condusă de senatorul liberal Lucian Iliescu. Acesta nu a răspuns ieri la telefon pentru a explica iniţiativa comisiei pe care o conduce.

Amendamentul Comisiei senatoriale a apare în legea de adoptare a OUG 63/2012, privind reabilitarea termică a locuinţelor.

”În cazul clădirii la care au fost executate lucrări de renovare majoră, din punct de vedere fiscal, anul terminării se actualizează, astfel că acesta se consideră ca fiind cel în care a fost efectuată recepţia la terminarea lucrărilor.

Renovarea majoră reprezintă acţiunea complexă care cuprinde obligatoriu lucrări de intervenţie la structura de rezistenţă a clădirii, pentru asigurarea cerinţei fundamentale de rezistenţă mecanică şi stabilitate, prin acţiuni de reconstruire, consolidare, modernizare, modificare sau extindere, precum şi, după caz, alte lucrări de intervenţie pentru menţinerea, pe întreaga durată de exploatare a clădirii, a celorlalte cerinţe fundamentale aplicabile construcţiilor, conform legii, vizând, în principal, creşterea performanţei energetice şi a calităţii arhitectural-ambientale şi funcţionale a clădirii.

Anul terminării se actualizează în condiţiile în care, la terminarea lucrărilor de renovare majoră, valoarea clădirii creşte cu cel puţin 25% faţă de valoarea acesteia la data începerii executării lucrărilor”, prevede legea.

Ceea ce în UE se încurajează, în România se taxează

Prevederea nu este însă prea clară. Cât de ample trebuie să fie lucrările de intervenţie astfel încât acestea să poată fi considerate o renovare majoră? Cum se poate concluziona că lucrările de renovare au crescu cu cel puţin un sfert valoarea de vânzare a clădirii?

Măsura este neinspirată din mai multe puncte de vedere. Prevederea nu va încuraja în niciun caz renovarea substanţială şi consolidarea seismică a clădirilor, în condiţiile în care există sute de imobile cu bulină roşie care se vor prăbuşi în mod sigur la următorul cutremur puternic. Ea nu ajută în niciun fel la repararea caselor vechi cu aspect părăsit şi cu faţade distruse, dealtfel reuşite arhitectonic, ee constituie majoritatea fondului imobiliar din zonele centrale ale multor oraşe.

Multe ţări nu numai că nu impozitează suplimentar astfel de lucrări de renovare, ci, dimpotrivă le încurajează acordând facilităţi fiscale, sub formă de deduceri. Italia acordă o deducere din impozitul datorat pe venit egală cu 36% din costurile renovării şi d până la 48.000 de euro.

Taxa pe reabilitare, reconfirmată

Legea 238 consfinţeşte şi taxa pe reabilitarea termică introdusă în toamna anului trecut prin OUG 63/2012. Astfel, dacă până la apariţia Ordonanţei de Urgenţă o primărie putea prelua la bugetul acesteia cota de 20% din valoarea lucrărilor de reabilitare termică ce revenea asociaţiei de proprietari, acum primăria este obligată să recupereze banii în cel mult zece ani, fie din fondul de reparaţie  al asociaţiei de locatari, fie printr-o taxă de reabilitare al cărei cuantum este stabilit de către Consiliul Local sau General al Municipiului Bucureşti. Taxa se aplică şi în cazul în care din fondurile  de reparaţii ale asocciaţiei de locatari nu se poate acoperi cota ce revine acesteia pentru lucrări de reabilitare termică finanţate parţial din fonduri UE. In această ultimă situaţie se asigură din fonduri UE şi alocaţii bugetare 60% din necesar, restul urmând să fie dat de primărie împreună cu asociaţia de locatari. Contribuţia asociaţiei în cazul utilizării fondurilor UE nu poate fi mai mică de 10%, iar cea a primăriilor mai mare de 30%.

Expoziţie FOTO INEDITĂ. Regele Mihai, în dosarele Securităţii


Biblioteca Naţională a României găzduieşte, până pe 27 iulie, o expoziţie inedită realizată în colaborare cu CNSAS (Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii) ce are drept scop să radiografieze modul în care Regele Mihai I a fost urmărit de Securitate.

”Expoziţia îşi propune prezentarea unor documente semnificative emise de Securitate în cadrul urmăririi informative a Regelui Mihai în exil”, se precizează într-un comunicat al CNSAS, remis redacţiei.

*

http://www.romanialibera.ro/timpul-liber/evenimente/expozitie-foto-inedita-regele-mihai-in-dosarele-securitatii-306040-main_pic6.html

Expoziţia „Regele urmărit. Mihai I al României în dosarele Securităţii” s-a deschis joi, la ora 17.00, la Biblioteca Naţională a României

Organizată de de Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS), în parteneriat cu Asociaţia „General Nicolae Rădescu”, beneficiind de sprijinul Casei Regale a României expoziția va fi deschisă publicului în perioada 27 iunie – 27 iulie.

Materialele vorbesc despre perioada exilului, când Regele Mihai I al României a intrat în atenția poliţiei politice. De-a lungul anilor, Securitatea l-a numit „Străinul”, „Leon” sau „Rex”, iar măsurile supravegherii informativ-operative, întreprinse împotriva Familiei Regale, au fost organizate în acţiunea denumită „Coroana”.

Expoziţia cuprinde documente emise de poliţia politică pe toată durata urmăririi informative în exil a membrilor Familiei Regale (1948 – 1989), fotografii (o parte dintre ele, inedite, au fost puse la dispoziţie de Casa Regală a României), articole de presă etc. În afara supravegherii informative, expoziţia prezintă şi arhitectura operaţiunilor de compromitere, încercările de infiltrare a unor informatori pe lângă Familia Regală şi boicotarea iniţiativelor Regelui Mihai de coagulare a exilului în jurul unor comandamente patriotice.

Citiţi mai mult: Regele Mihai în Dosarele Securității pe http://www.evz.ro

România Liberă „Raportul stat-biserică în Constituție. Cum stau lucrurile în Europa”


de SIDONIA BOGDAN

Constitutia României (mediafax.ro - 21 iunie 2013)În viitoarea Constituţie, parlamentarii din comisia de revizuire au decis să fie recunoscut „rolul istoric, în constituirea şi modernizarea statului român” al Bisericii Ortodoxe şi al Casei Regale. Ce spun, însă, specialiştii în drept constituţional, în condiţiile în care raportul dintre stat-biserică a generat discuţii aprinse şi în alte ţări europene?

Comisia pentru modificarea Constituţiei a introdus, acum două zile, un amendament care prevede recunoaşterea rolului istoric al Bisericii Ortodoxe Române şi al Casei Regale în modernizarea statului român. Formularea amendamentului este următoarea: „Art.1.- (1) România recunoaşte rolul istoric, în constituirea şi modernizarea statului român, al Bisericii Ortodoxe şi al celorlalte culte religioase, al Casei Regale şi al minorităţilor naţionale”.

Prof. dr. Bogdan Murgescu, prof. dr. Simina Tănăsescu, prof. Ioan Stanomir şi prof. dr. Radu Carp au analizat, pentru România liberă,  formularea acestui amendament şi dacă este oportun ca acesta să fie introdus în Constituţie.

Istoricul Bogdan Murgescu susţine că formularea este de natură să genereze frustrări şi comparaţii nepotrivite. „Ar fi bine ca Parlamentul să aibă înţelepciunea să nu-şi însuşească această propunere. Desigur, se cuvine să apreciem spiritul incluziv al formulării propuse, care a încercat să nu lase pe nimeni nemenţionat. Totuşi, chiar şi o asemenea formulare generoasă este de natură să genereze frustrări şi comparaţii nepotrivite. Nu mă voi referi la controversele istoricilor cu privire la rolul Casei Regale, mult mai substanţiale decât transpare în discursul public, ci mai ales la problema minorităţilor şi cultelor religioase. Este extrem de pozitiv faptul că se recunoaşte rolul minorităţilor naţionale, dar ne putem întreba dacă populaţia majoritară nu a contribuit şi ea la „constituirea şi modernizarea statului român”. Pe de altă parte, este bine că sunt recunoscute cultele religioase, dar aceasta înseamnă implicit că se neagă contribuţia ateilor sau a liber-cugetătorilor”, explică Murgescu. Istoricul consideră că deosebirea făcută între Biserica Ortodoxă şi celelalte culte generează „frustrarea” lesne de înteles a Bisericii Greco-Catolice, care are argumente consistente pentru a nu se mulţumi cu menţiunea la „şi alţii”.

Biserica Greco-Catolică a făcut publică o scrisoare în care îşi exprima nemulţumirea că statul român nu i-a recunoscut meritele istorice de neconstestat în formarea statului, alături de Biserica Ortodoxă.

„Nu cred însă că o enumerare politic corectă a tuturor cultelor legal recunoscute ar fi o soluţie care să ne scutească de exacerbarea orgoliilor personale şi instituţionale. Pentru a ne păstra în spiritul valorilor religioase, ar trebui mai multă smerenie în slujirea comunităţii, iar din partea politicienilor mai multă reţinere în includerea în Constituţie a unor prevederi care au potenţialul mai mult de a divide decât de a uni pe cetăţeni în jurul unor valori comun asumate”, conchide Murgescu.

Simina Tănăsescu: „Relaţia dintre stat şi religie poate exista şi fără a fi nominalizată în Constituţie”

Profesorul de drept constituţional, Simina Tănăsescu, susţine că în unele state, tradiţiile în materie de religie ori culte pot fi foarte puternice fără ca acest lucru să fie reflectat în Constituţie, în vreme ce în alte state, deşi legea fundamentală conţine prevederi explicite, la nivelul societăţii practica este destul de diferită. „De exemplu, în Turcia, stat formal laic încă din 1928, dar cu o puternică dominantă a religiei islamice la nivel societal, Preambulul Constituţiei face vorbire despre « sentimentele religioase sacre », dar numai pentru a spune că ele nu trebuie să interfereze nicicum cu politica şi treburile statului. În schimb, în România a trecut aproape neobservată revizuirea din mai 2012 a Constituţiei Norvegiei prin care religia luterană a fost declasată de la nivel de «religie de stat » la rang de «religie a poporului » , aşa cum este cazul şi în Danemarca. Cu toate acestea, în practică, statul norvegian susţine în continuare biserica luterană, iar guvernul o finanţează – la fel, de altfel, ca şi pe alte culte religioase – , deşi declasarea sus-menţionată a avut drept consecinţă faptul că numirea clericilor revine de acum înainte bisericii şi nu statului ca înainte”, explică Simina Tănăsescu.

Profesorul consideră că dreptul comparat ne oferă o paletă destul de largă de referiri la creştinism în constituţiile altor state europene, dar ar fi dificil să ajungem la o concluzie doar prin examinarea dispoziţiilor constituţionale, fără a încerca şi o plasare a lor în contextul istoric, social, antropologic ori politic ce le este propriu.

Mai mult, introducerea unei menţionări explicite a Bisericii Ortodoxe riscă să inducă impresia unui dezechilibru în atitudinea de echidistanţă pe care trebuie să o aibă statul faţă de culte.

„Nu cred să poată fi negat rolul istoric jucat de religie în constituirea statului român aşa cum nu cred să poată fi negat rolul istoric jucat de religie în constituirea majorităţii statelor europene. Personal aş avea unele semne de întrebare în ce priveşte contribuţia cultelor la modernizarea statului, fără a le nega însă rolul în transformarea societăţii. Cred însă că trebuie făcută o clara distincţie între doleanţele – şi capacitatea de lobby eficient – a diferitelor tipuri de structuri societale şi impactul lor real asupra evoluţiei statale. Aşa cum este acum formulat acest amendament, el sugerează mai degrabă o oarecare incapacitate de luare a unei decizii tranşante de către factorii politici: o simplă recunoaştere a unui presupus fapt istoric nu are valoare normativă şi, din acest punct de vedere, nu e  prea clară utilitatea şi finalitatea practică a unei astfel de declaraţii; amalgamarea a două fenomene distincte – constituirea şi modernizarea statului român – şi tratarea lor într-o viziune triumfalistă indică o viziune uşor reducţionistă asupra conceptelor istorice; punerea pe picior de egalitate a cultelor, Casei Regale şi minorităţilor naţionale pare să trădeze o oarecare intenţie de împăcare şi a caprei şi a verzei în dulcele stil de compromis bizantin”, a conchis prof. dr. Simina Tănăsescu.

Care este diferenţa dintre preambul şi articol

Totuşi, dacă aruncăm o privire peste constituţiile ţărilor europene, vom putea observa că referirile la creştinism sunt multe, numai că acestea sunt făcute în preambulul legii fundamentale, nu într-un amendament. „Preambulul unei constituţii este un fel de contract între stat şi cetăţeni, iar pe baza lui se realizează clauzele, adică articolele constituţiei. Preambulul transmite nişte valori, iar în cadrul lui ar fi fost oportună o referire la creştinism”, a declarat prof. dr. Radu Carp. De aceeaşi părere este şi profesorul Ioan Stanomir. „Nu acestea ar trebui să fie temele unei revizuiri de constituţie. Eu nu sunt de acord cu genul acesta de amendament. Pe ce temei pui o biserică deasupra alteia? Preambulul curpinde elementele simbolice şi valorile unei constituţii, referirea la creştinism acolo şi-ar fi avut locul”, consideră Stanomir.

Deşi adoptată în 1991 în urma unei schimbări brutale de regim politic, legea fundamentala română nu a fost însoţită de un preambul. „În măsura în care actualul proces de revizuire constituţională îşi propune să schimbe din temelii sistemul instituţional şi politic din România,  recurgerea la un preambul poate fi justificată. În masura în care revizuirea constitutională nu doreşte decât să facă unele ajustări ale textului, redactarea unui preambul nu se justifică decât dacă fraze şi expresii de mai mică anvergură normativă ar fi scoase din textul legii fundamentale şi ar fi trecute în preambul. Un astfel de demers porneşte de la premisa ca preambulul nu are şi nu ar putea avea vreodată valoare normativă”, explică Tănăsescu.

Cum e la alţii: „Noi-naţiunea poloneză..”

Un exemplu de conservatorism european este Constituţia Poloniei, adoptată în anul 1997. În preambulul său prevede: „Noi-naţiunea poloneză- toţi cetăţenii care cred în Dumnezeu ca izvor al adevărului, dreptăţii, bunătăţii şi frumuseţii, dar şi cei care nu sunt credincioşi, dar respectă aceste valori universale..”. Un alt exemplu îl mai putem găsi în Constituţia Ungariei, adoptată în anul 2011, care a stârnit însă numeroase critici la nivel european. Aceasta prevede în preambul : „Noi, membrii Adunării Naţionale, care credem că făuritorul istoriei este Sfântul Dumnezeu”. În constituţiile ţărilor în care cultul ortodox este majoritar, cum ar fi Grecia, Bulgaria şi Rusia, nu există referiri la Biserica Ortodoxă. Constituţia Greciei din anul 1975 prevedea în preambul „religia de stat în Grecia este religia ortodoxă..Capul bisericii este Iisus Hristos”, dar la următoarea revizuire, acest articol a fost eliminat.

Un caz particular îl reprezintă Marea Britanie. Acolo, există o religie de stat consacrată prin acte de natură constituţională.  Monarhul este capul bisericii anglicane şi nu se poate converti la altă religie şi nici căsători cu o persoană de religie catolică, însă această stare de lucruri are explicaţii de natură istorică. De altfel, încercarea iniţiată în 2011 de a moderniza regulile de succesiune la tron, între altele şi prin eliminarea condiţionării accederii la tron de o anumită confesiune, au creat probleme de natură constituţională în fostele colonii. „Curtea Supremă din Canada judecă zilele acestea o plângere a mai multor profesori de drept constiţutional care au afirmat că actul constituţional britanic nu poate fi făcut opozabil pur şi simplu cetăţenilor canadieni, deşi regina Marii Britanii este şi şeful de stat al Canadei, pentru motive ce ţin de suveranitatea statului canadian şi de existenta unei autentice Constituţii canadiene distinctă de cea a Marii Britanii”, a explicat Simina Tănăsescu.

În ultimele decenii, a existat o dispută aprinsă la nivel european, pe tema relaţiei dintre stat şi biserică,  între conservatori şi susţinătorii secularismului. În perioada dezbaterilor privitoare la Constituţia Europeană, conservatorii au propus ca în preambul să fie introdusă o referire la „rădăcinile creştine ale Europei”. Doleanţa lor a fost refuzată, iar într-un final s-a ajuns la o formulă de compromis. În preambului Constituţiei, se face o referire timidă la valorile religioase care au fost „ancorate” în viaţa societăţii. „Inspirându-se din moştenirea culturală, religioasă şi umanistă a Europei, ale căror valori, prezente şi astăzi în patrimoniul său, au ancorat în viaţa societăţii rolul central al omului şi drepturile sale inviolabile şi inalienabile, precum şi respectarea dreptului..”, se arată în Constituţia Europei.

La fel s-a întâmplat şi în anul 2000, în timpul elaborării Cărţii drepturilor fundamentale ale Uniunii Europene, când a fost evitată o referinţă precisă la creştinism. „Conştientă de patrimoniul său spiritual şi moral, Uniunea este întemeiată pe valorile indivizibile şi universale ale demnităţii umane, libertăţii, egalităţii şi solidarităţii; aceasta se întemeiază pe principiile democraţiei şi statului de drept. Uniunea situează persoana în centrul acţiunii sale, instituind cetăţenia Uniunii şi creând un spaţiu de libertate, securitate şi justiţie”, scrie în documentul Uniunii Europene.

 http://www.romanialibera.ro/exclusiv-rl/dezbateri/raportul-stat-biserica-in-constitutie-cum-stau-lucrurile-in-europa-305380.html#top_articol

În final două comentarii care exprimă puncte de vedere extreme privind rolul religiei în făurirea națiunii române, cu referire specifică în al doilea caz la rolul, considerat nefast al BOR.

3. religia crestina! 19:36 | 20 Iunie
dorinteodor
 Cred ca va fi suficient sa se recunoasca rolul crestinismului in general fara denominari. iar daca si acum cineva va protesta sa fie ignorati!
2. Deranjau cu ceva rădăcinile creştine ale Europei ? 19:29 | 20 Iunie
da , Luminate !
 Sigur ca deranjau intr-o lume care nu recunoaste decit valorile FINANCIARE . E greu sa intelegem ce eforturi supraomenesti fac anumite forte pentru ca valorile crestine sa fie ECLIPSATE de valorile mercantile ? Singurul zeu admis trebuie sa fie BANUL – pentru asta se zbat toate guvernele lumii .
1. „Rolul BOR 18:48 | 20 Iunie
vasile
în constituirea şi modernizarea statului român” ?…Stiu istorie domnii „constitutionali” ? BOR i-a vandut cat a putut pe romanii pe care i-au condus prin calugari greci si rusi. Pana la Cuza 25 % din suprafata Moldovei si a Tarii Romanesti era ‘inchinata” Locurilor sfinte si Atosului…..Daca nu era Cuza Ardealul se unea cu Grecia in 1918 ! Iar in 1918 Biserica ortodoxa romana din Transilvania a afurisit armatele romane care trecusera Carpatii ! Asta da „rol istoric în constituirea şi modernizarea statului român”.

Soldaţii din teracotă în cadrul expoziției „Comorile Chinei” la Muzeul Național de Istorie a României


Soldații de teracotă

Câţiva soldaţi din teracotă care fac parte din celebra armată îngropată la Xi‘an, în China, vor fi expuşi în România, cu ocazia unei expoziţii de arheologie chineză, care va fi deschisă pe 30 aprilie la Muzeul Naţional de Istorie a României.

Armata din teracotă a fost descoperită în anul 1974 de câţiva ţărani din Xi’an în timp ce săpau un puţ. Ea face parte dintr-un complex funerar în care este îngropat primul împărat al Chinei, Qin Shi Huang (221–210 î.Hr.). Scopul soldaţilor, realizaţi în mărime naturală, era de a-l proteja pe împărat în viaţa de apoi. Înălţimea, uniforma şi pieptănătura ostaşilor din teracotă variază în funcţie de rangul deţinut în cadrul armatei. Iniţial, soldaţii din teracotă ţineau în mâini arme adevărate (arbalete, săbii sau lănci) şi erau vopsiţi în culori foarte vii.

Potrivit estimărilor, în cele trei gropi uriaşe s-ar afla, în total, 8.000 de soldaţi, 130 de care şi 520 de cai. Potrivit istoricilor, la construirea întregului complex funerar ar fi lucrat 700.000 de muncitori.

60 de ani de relaţii diplomatice bilaterale

Expoziţia intitulată „Comorile Chinei” va fi cea mai mare realizată de statul chinez în România în peste 60 de ani de relaţii diplomatice. Ea va reuni 101 piese din patrimoniul civilizaţiei chineze, care acoperă o perioadă ce începe cu neoliticul târziu (aproximativ 3.600 î.Hr.) şi se încheie cu secolul al XVIII-lea.

Alături de soldaţii din armata de teracotă vor fi expuse şi obiecte din jad, ceramică pictată, bronz, porţelan sau piatră. Expoziţia va fi organizată în holul MNIR.

Biletele costă 25 de lei pentru adulţi, 15 lei pentru pensionari şi 7 lei pentru elevi, studenţi, persoane cu handicap şi posesori de card Euro26. Expoziţia poate fi vizitată între orele 10-18, în toate zilele săptămânii, mai puţin lunea, când muzeul este închis.

Directorul instituţiei a mai precizat că partea chineză va finanţa transportul şi asigurarea pieselor din China, iar partea română va asigura cheltuielile expunerii obiectelor şi pe cele ale editării catalogului expoziţiei. Expoziţia va putea fi vizitată în perioada aprilie – august 2013.

http://www.romanialibera.ro

%d blogeri au apreciat asta: