Atunci când vorbim despre încercări teoretice de fundamentare a liberalismului clasic şi a capitalismului cu ajutorul creştinismului, este dificil de identificat o şcoală de gândire bine definită. Capitolul Creştinism şi economia de piaţă şi-a propus să analizeze relaţia dintre religia creştină şi sistemul politico-economic, tipic democraţiilor liberale moderne, din prisma scrierilor unor autori conservatori şi libertarieni americani.

Între aceştia, Peter Berger este unul dintre cei mai importanţi sociologi contemporani ai religiei, dar şi un reprezentant important al teologiei protestante liberale. Opera lui Berger în domeniul sociologiei religiei şi al teologiei se întinde pe aproape cinci decenii, având ca reper conceptual fundamental pluralismul inerent modernităţii şi efectele acestuia asupra credinţelor religioase, societăţii civile şi culturii economice. Cel de-al doilea autor luat în discuţie este Michael Novak, un reputat teolog catolic, ale cărui lucrări despre matricea morală creştină a capitalismului, precum şi despre evoluţia gândirii papale în raport cu sistemele economice, sunt considerate repere în domeniile filosofiei culturii şi istoriei intelectuale. Ultimul autor analizat, pastorul Edmund Opitz, a fost unul dintre cei mai importanţi gânditori creştini libertarieni din SUA. În majoritatea scrierilor sale, el articulează o justificare teologică creştină pentru statul minimal, bazându-se pe binomul economie (înţeleasă strict ca o ştiinţă a mijloacelor) şi religie (concepută drept izvorul cel mai important al scopurilor).

Aşadar, cei trei autori propun un cadru amplu şi erudit pentru justificarea economiei de piaţă, prin apelul la valorile creştinismului. Abordările lor sunt diferite de argumentele favorabile liberalismului şi capitalismului, vehiculate în spaţiul public de lideri de opinie şi politicieni care se axează, în general, pe avantajele practice ale acestora (îmbunătăţirea nivelului de trai, menţinerea păcii etc).

În schimb, o parte dintre ideile avansate de cei trei autori (mai ales Novak) sunt adresate credincioşilor, în încercarea de a corecta percepţia greşită, dar des întâlnită, a incompatibilităţii dintre valorile creştine şi materialismul pieţei. Iar teoriile expuse de Berger şi Opitz pot fi considerate replici intelectuale şi teologice la discursul liberal secular, relevante pentru toţi cei care sunt interesaţi de liberalism, capitalism şi religie.

Un articol de Cosmin Victor Popa

Sursa: http://www.revista22.ro