Arhive etichetă: Bogdan Emanuel Răduț

Decalarația zilei -30 decembrie 2010


asta era ultima reduta…
si s-a dus si ea…
Iosif Ton a devenit…istorie

Bogdan Emanuel Răduț despre decizia Societății Misionare Române în cazul Iosif Țon

Mesia s-a născut


S-a zguduit întreg pământ
De vestea minunată,
Mesia, Cristosul Sfânt
Iată că se arată! 

Ca un Prunc umil pe paie,
Sta Stăpânul Cerului,
În casă n-avea odaie
Şi omul i-a dat ieslea Lui!

Mesia astăzi s-a născut,
Cântau îngerii de sus,
Păstorii ‘ndată au fugit
Să-L vadă pe Pruncul Isus!

Ei primii s-au închinat
Înaintea Domnului,
Vestea bună au primit
Mergând la ieslea Lui!

O stea pe cer strălucitoare
Vestea sublim naşterea Sa,
Magii-au venit din depărtare
Pentru Majestatea Sa!

Şi aceştia-au întrebat
De pruncul de curând născut,
Irod atunci s-a mâniat
Şi-un ordin sinistru a făcut!

Dar magii L-au găsit pe Prunc,
Cu daruri s-au închinat,
Slăvindu-L pe Domnul Sfânt
Cu bucurie spre casă-au plecat!

Astăzi iar este Crăciun,
Naşterea Domnului Divin,
Colinde spre cer răsun
Pământul de bucurie-i plin!

Ne amintim şi-L adorăm
Pe Domnul Isus Cristos,
Cu bucurie ne-nchinăm
Celui ce-a venit aici jos!

Afară ninge liniştit
Cu stele din cer căzând,
În Adunare împlinit
Cu Domnul stau lăudând!

Biserica e-n sărbătoare,
Naşterea Lui ne-a sfinţit,
Domnul să se bucure
Şi tuturor Crăciun fericit!

Mesia s-a născut vesruri de Bogdan Emanuel Răduţ

A apărut Statul şi Biserica în România Comunistă


Bogdan Emanuel Răduţ – Statul şi Biserica în România Comunistă (1948-1965). Între demnitate şi compromis, Cuvânt înainte de Lector univ. dr. Alexandru Oşca (Universitatea din Craiova), Editura Sitech, Craiova, 2010, 140 pag.

Cuprinsul lucrării:

Cuvânt Înainte
Introducere

1. Instaurarea regimului comunist în România
1.1. Consideraţii generale
1.2. Context intern
1.3. Determinări externe
1.4. Impactul reformelor promovate începând cu guvernul
Petru Groza asupra spiritualităţii româneşti
2. Studiu comparativ privind legislaţia cultică în regimul democratic şi în regimul comunist
2.1. Cadrul legislativ de existenţă a cultelor în timpul
regimului monarhiei constituţionale
2.2. Cadrul de existenţă şi de funcţionare a cultelor
în timpul Republicii Populare Române
3. Raporturile dintre stat, partidul comunist şi biserică în regimul comunist
3.1. Concepţia comunistă faţă de religie
3.2. Culte recunoscute în Republica Populară Română
3.3. Regimul cultelor nerecunoscute de stat
3.4. Relațiile între conducerea Bisericilor universale
și bisericile de pe teritoriul României
3.5. Represiunea regimului comunist împotriva bisericii
și slujitorilor ei
Concluzii
Bibliografie

Anexe

Bogdan Emanuel Răduţ

Statul şi Biserica în România Comunistă (1948-1965) update


Statul și Biserica în România Comunistă reprezintă proiectul lui Bogdan Emanuel Răduț de analiză a impactului pe care comunismul l-a avut asupra Bisericii. Prezentarea acestui proiect  materializat prin cartea de față îl găsiți în postarea anterioară apăsând aici precum și pe site-ul autorului al cărui link îl găsiți la sfârșitul acestui articol. După ce am publicat o succintă prezentare a cărții aflată încă sub tipar la momentul respectiv am plăcerea să anunț apariția cărții lui Bogdan Emanuel Răduț, Statul și Biserica în România comunistă (1948-1965) -între demnitate și compromis-, Editura Sitech, Craiova, 2010

Mai multe informații la Bogdan Emanuel Răduț.

Lectură plăcută!

Statul şi Biserica în România Comunistă (1948-1965)


Cartea domnului Bogdan Emanuel Răduţ – Statul şi Biserica în România Comunistă (1948-1965)– reprezintă o încercare reuşită – după aprecierea mea – de abordare a unui subiect foarte special: clerul din România comunistă şi relaţiile lui cu autorităţile de partid şi de stat. Ineditul lucrării rezultă nu atât din descrierea subiectului ca atare ci, mai degrabă, din felul în care este prezentată această descriere.

Lucrarea începe printr-un interesant excurs istoric, aparent departe de subiectul acesteia dar extrem de necesar pentru înţelegerea dinamicii fenomenului. Abordarea propusă de autor însoţeşte unul sau altul dintre aspecte în toată evoluţia lor, cu trimiteri interesante la statutul cultelor din România încă înainte de război, inclusiv cel formal, conferit prin legi şi decrete. Este interesantă, în această privinţă, paralela şi comparaţia între legislaţia cultică în perioada interbelică şi cea asumată în timpul regimului comunist.

Apoi, autorul prezintă sinteze dezvoltate despre rolul fiecărui cult important pentru progresul spiritual al comunităţilor, atitudinea enoriaşilor, dificultăţile şi pericolele la care se expuneau atunci când îşi promovau opţiunile şi credinţa. În lucrare sunt câteva exemple care subliniază solidaritatea dintre credincioşi şi ierarhii bisericilor sau cultelor în faţa riscurilor comune sau pericolelor propagandei laice.

Ideea unui studiu critic al surselor este, la fel, foarte utilă pentru că asigură o „punere în temă” a cititorului cu eforturile altor autori care şi-au dedicat studiile acestei problematici; reţine atenţia interesul autorului pentru contribuţiile cercetătorilor tineri şi foarte tineri care şi-au fundamentat studiile pe documente din arhive păstrate la Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor fostei Securităţi. Lucrările de memorialistică sunt frecvent invocate iar din rândul acestora nu lipsesc cele publicate prin grija pastorului Richard Wurmbrand sau Jurnalul fericirii al părintelui Nicolae Steinhardt.

Sunt, de asemenea, interesante trimiterile autorului la lucrările de sinteză ale istoricilor consacraţi care au tratat aspecte complexe ale istoriei contemporane a României, în special perioada de inceput a regimului comunist şi impactul acestuia asupra ansamblului mutaţiilor impuse de acesta în conştiinţa, spiritualitatea şi mentalitatea comunităţilor de români.

Cu multă grijă, cu pioşenie şi căldură se îndreaptă autorul către problematica suferinţelor îndurate de clerul diferitelor biserici şi culte – recunoscute sau nerecunoscute de către statul comunist; cititorul poate să lectureze liste întregi cu nume de ierarhi judecaţi pentru fapte închipuite şi întemniţaţi pentru foarte mulţi ani.

În concluzie, se poate aprecia că autorul a realizat o lucrare interesantă, documentată şi scrisă într-un stil ales, care satisface, deopotrivă, nevoia de cunoaştere a oricărui cititor interesat de istoria şi represiunea din timpul regimului comunist , dar oferă şi plăcerea unei lecturi agreabile, care îndeamnă la meditaţie şi la preţuire pentru jertfa părinţilor noştri spirituali.

Lector univ. dr. Alexandru Oşca (Universitatea din Craiova)

Mai multe detalii găsiți pe blogul lui  Bogdan Emanuel Răduț

Considerăm acest demers istoriografic binevenit pentru înțelegerea raporturilor dintre statul comunist și Biserică. ca instituție. Interesant în acest context este faptul că deși ideologia comunistă era una atee, comuniști doreau înlocuirea moralei și eticii creștine cu morala și etica comunistă. Această caracteristică alături de  pretenția ideologică a comunismului de a construi o lume mai bună, îl definesc ca fiind o religie politică.

Îl felicităm pe domnul Bogdan Emanuel Răduț pentru această lucrare care sperăm va fi complectată și cu alte studii și cărți despre relația Biserică-Stat.

%d blogeri au apreciat: