Arhive etichetă: Vasile Bel

Baptiștii români şi implicarea acestora în Marea Unire din 1918


Anul 2018 este unul important si pentru comunitatea baptista din România, fapt evidențiat si de aparițiile editoriale care vin sa prezinte implicarea baptiștilor in evenimentele din anul 1918 sau premergătoare acestuia.

Dintre aparițiile editoriale care fac o legatura între baptiștii români si Unirea din 1918, Conf. Univ. Dr. Mihaela Bucin de la Universitatea din Seghedin s-a oprit la două lucrări despre care puteți citi AICI.

Baptiștii și Marea Unire din 1918: adevăruri și fapte scrisă de Vasile Bel și Daniel Stoica

Cea de-a doua lucrare este realizată de Teodor – Ioan Colda, cuvânt înainte Daniel Mariș și se intitulează Biserica Baptistă Golgota din București și Marea Unire a Românilor.

Ambele volume evidențiază implicarea baptiștilor în societatea românească la începutul secolului XX, atât în timpul Războiului pentru Reîntregire Națională, cât și în anul de grație 1918 când s-a realizat România Mare prin unirea provinciilor românești cu Regatul României.

Aceste lucrări, scrise de către pastori baptiști, constituie un imbold pentru cercetarea istoriei baptiștilor din acea perioadă într-un mod sistematic.

Revenind la subiectul celor două volume este de evidențiat contribuția importantă pe care acestea o aduc la cunoașterea istoriei confesionale și implicit a celei naționale.

Cartea scrisă de Vasile Bel și Daniel Stoica este un volum care cuprinde pe lângă articole de presă referitoare la baptiștii din România și Marea Unire din 1918, care constituie materialul principal al cărții, documente de arhivă, secțiune care merită îmbunătățită, precum și mărturii despre baptiști români care au participat la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia ce s-a ținut la 1 decembrie 1918.

Cea de-a doua lucrare prezentată și în ordinea apariției editoriale este a Lect. Univ. Dr. Teodor-Ioan Colda care dovedește si onaplecare asupra istoriei comunității baptiste din România pe parcursul secolelor XIX și XX.

Biserica Baptistă Golgota din București, a cărei istorie seculară se împletește cu cea a României moderne, are meritul de a fi un far de lumină în orașul București. Implicarea acesteia în treburile cetății, atașamentul față de valorile creștine și naționale, precum și oamenii dedicați Cuvântului lui Dumnezeu, precum Constantin Adorian, sunt evidențiate de această lucrare. Meritul cărții constă și în prezentarea într-un mod cronologic și concis a evoluției din punct de vedere spiritual și administrativ, dar și a implicării în plan social a Bisericii Baptiste Golgota din București, prima biserică baptistă română din Vechiul Regat. La un secol de la Marea Unire din 1918, cartea documentează implicarea credincioșilor baptiști în realizarea idealului de veacuri al românilor, acela de a trăi liberi și a avea un stat al lor.

Demersul editorial este unul binevenit, iar subiectul este de asemenea interesant și de dorit a fi inteles, cu atât mai mult cu cât anul 2018 este Anul Centenar al României.

Reclame

La mulți ani, România!


Anul 2018 marchează centenarul României, împlinirea a 100 de ani de la momentul 1918 când în trei etape (martie, noiembrie, decembrie) provinciile românești s-au unit cu Regatul României. La 27 martie 1918 s-a votat unirea Basarabiei cu Țara Mamă (România), la 28 noiembrie 1918 s-a votat unirea Bucovinei cu România, iar ca o încununare a tuturor acestor eforturi, la 1 decembrie 1918 la Alba Iulia s-a dat citire de către episcopul greco-catolic Iuliu Hossu a Rezoluției Marii Adunări Naționale prin care s-a votat unirea Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu Vechiul Regat.

Acest proiect de unitate națională nu a fost unul facil, beneficiind de un context politic internațional favorabil, de jertfa unor generații întregi, dar și de implicarea unor oameni politici, remarcând aici contribuția deosebită a Reginei Maria la Conferința de Pace de la Paris. Sfârșitul Primului Război Mondial (1914-1918) și dispariția imperiilor multinaționale din vecinătatea noastră în cadrul cărora se aflau sau se aflaseră teritorii românești (Imperiul Țarist, Imperiul Austro-Ungar, Imperiul Otoman) au fost de asemenea factori pe care trebuie să-i luăm în considerare.

Deși România Mare a încetat să existe în vara anului 1940, România ca țară a rezistat vitregiilor timpului și astăzi, 1 Decembrie 2018, îi serbăm centenarul.

Dincolo de aspectul politic avem și unul social și religios. La realizarea visului de veacuri al românilor, unirea, și-au adus contribuția și oameni de cultură, dar și reprezentanți ai Bisericii Ortodoxe Române, Bisericii Greco-Catolice, dar și ai altor confesiuni religioase. Printre acestea din urmă doresc să evoc și contribuția celor de factură protestantă, precum confesiunea baptistă ai căror credincioși s-au jertfit pentru țară în Războiul de Reîntregire Națională, au dorit unirea și au militat pentru ea prin modul lor de a gândi și acțiunile lor.

Doresc să evoc aici și jertfa lui Samoilă Mârza, fotograful Marii Uniri, care și-a vândut o pereche de boi pentru a-și cumpăra un apărat de fotografiat cu care a imortalizat momente unice de la Marea Adunare Națională întrunită la Alba Iulia la 1 decembrie 1918.

Faptul că unirea românilor într-un singur stat nu a fost proiectul unei singure persoane sau partid politic este evidențiat și de istoricul Florin Constantiniu:

“Marea Unire din 1918 a fost şi rămâne pagina cea mai sublimă a istoriei româneşti. Măreţia ei stă în faptul că desăvârşirea unităţii naţionale nu este opera nici unui om politic, a nici unui guvern, a nici unui partid; este fapta istorică a întregii naţiuni române, realizată într-un elan ţâşnit cu putere din străfundurile conştiinţei unităţii neamului, un elan controlat de fruntaşii politici, pentru a-l călăuzi cu inteligenţă politică remarcabilă spre ţelul dorit.”

Pentru toate acestea se cuvină să le aducem tuturor recunoștiință și să nu ne uităm istoria.

Video: Credincioșii baptiști și Marea Unire de la 1918: o discuție istorică, teologică și culturală


O discuție despre Marea Unire din 1918 și rolul baptiștilor în realizarea acestui ideal național alături de pastorul Vasile Bel, coautor al cărții Baptiștii și Marea Unire din 1918 : adevăruri și fapte, Dr. Marius Silveșan, istoric, Drd. Cristian Popescu, specializat în filosofie, Drd. Nicu Sotir, pastor la Biserica Baptistă Logos din București și Romică Tilă, coordonator în cadrul asociației „Alege viața” și fundației „Romania proculture.” 

Moderatorul serii a fost Dr. Ștefan Cornu, pastorul bisericii gazdă, Biserica Adonai.

Credincioșii baptiști și Marea Unire de la 1918: o discuție istorică, teologică și culturală – Adonai București, 18 noiembrie 2018


În Primul război mondial existau doar câteva facțiuni protestante în România. Printre acestea se numără și baptiștii.
Care a fost rolul acestora în marea unire? Au fost ei dizidenți, împotrivitori unirii, așa cum presupun unii? Cum au străbătut ei vremuri așa de frumoase pentru această națiune, dar așa de complicate, cu niște convingeri ferm ancorate în Scripturi?

Formatul întâlnirii va fi unul antrenant, de tipul întrebări și răspunsuri, împreună cu invitații noștri speciali.
În compania pastorului Vasile Bel, autor al cărții „Baptiștii și marea unire din 1918” și a istoricului Dr. Marius Silveșan vom analiza aspectele istorice ale relației baptiștilor cu Marea unire.
De asemenea, vom analiza și latura teologică a baptiștilor împreună cu Drd. Nicu Sotir, pastor la Biserica Baptistă Logos din București și Romică Tilă, coordonator în cadrul asociației „Alege viața” și fundației „Romania proculture.” În ce mod teologia și practica baptiștilor le-au influențat convingerile politice și cetățenești.
De asemenea Drd. Cristian Popescu, specializat în filosofie, ne va ajuta să înțelegem mai bine lumea de la începutul veacului trecut, abordând aspectele socio-culturale ale României acelor vremuri.
Moderatorul serii va fi Dr. Ștefan Cornu, pastor al bisericii gazdă, biserica Adonai.

Va fi un timp de reflecție asupra trecutului și asupra unor oameni care nu s-au sfiit să creadă și să trăiască potrivit Sfintelor Scripturi în vremuri în care ar fi putut fi înțeleși total greșit.

https://www.facebook.com/events/305829010017795

 

Istorie Baptistă: În vizită de lucru, la revistele noastre baptiste de la B.C.U.


Vasile Bel și Daniel Stoica, doi oameni pasionați de istoria baptistă, dar și colecționari de documente, reviste, cărți vechi, au fost la sfârșitul lunii octombrie la Biblioteca Centrală Universitară din Cluj pentru a studia colecția de reviste baptiste pe care această instituție o deține. Cu acest prilej aceștia au primit aprobarea de a scana revistele baptiste aflate în depozitele BCU Cluj urmând ca acestea să fie disponibile spre cercetare și pe site-ul bibliotecii.

Partea cea mai grea a fost făcută, aceea de identificare a materialului și punerea acestuia la dispoziția celor interesați. Rămâne acum partea cea mai ușoară, este evident o glumă, aceea de a cerceta aceste documente și a scrie o istorie obiectivă care să respecte canoanele ștințifice. O istorie sine ira et studio.
— Read on istoriebaptistablogul.blogspot.com/2018/11/in-vizita-la-revistele-noastre-baptiste.html

Larisa Grenaderov – Amintiri


În luna iunie 2018, împreună cu pastorul Vasile Bel am avut ocazia deosebită de a o cunoaște și a sta de vorbă cu doamna Larisa Grenaderov, născută în octombrie 1939, credincioasă baptistă care provine din două familii baptiste celebre, Issler și Grenaderov. Urmărind aceste materiale video veți descoperi multe lucruri interesante despre cele două familii amintite, despre copilăria, adolescența și viața în perioada comunistă a doamnei Larisa Grenaderov. De asemena, amintirile dumneaei despre bunicul, tatăl și mama dânsei reconstituie o epocă istorică. Totodată aduce lămuriri referitoare la viața comunității baptiste din Tulcea și împrejurimi în anii 40 ai secolului XX.
Amintiri I

Amintiri II

Deportarea Lidiei Căldăraru și a pastorului baptist Eugeniu Jurenco


Perioada anilor ’40 este una în care am avut și acțiuni extreme precum deportările unor minorități, inclusiv religioase.

În primul caz vorbim de deportarea unor credincioși baptiști rămași în Basarabia cedată URSS-ului în vara anului 1940 la ordinul NKVD.

Trist este faptul că după recuperarea Basarabiei de către români în vara anului 1941 credincioșii baptiști au continuat să fie persecutați.

Iată mai jos link ul unde este prezentat acest caz de deportare al unei credincioase baptiste în baza unei documentări realizate de Vasile Bel care a fooosit informații regăsite în Revista Farul Creștin.

https://istoriebaptistablogul.blogspot.com/2018/06/lidia-caldararu-deportata.html?m=1

Un caz similar de deportare a minorităților religioase, inclusiv din Basarabia a avut loc în luna mai a anului 1942. Atunci Mareșalul Ion Antonescu, conducătorul statului, a dat un ordin secret care prevedea ca toți sectanții să fie deportați in organizațiile de muncă de pe Bug, în Transnistria. Ordinul a fost anulat la scurt timp și nu au fost deportați mulți credincioși baptiști, însă printre aceștia a fost si pastorul Eugeniu Jurenco din orașul Bălți care a fost închis în lagărul Golta din Transnistria. (Vezi AICI un portret al lui Eugeniu Jurenco realizat de Buni Cocar)

Problemele din perioada lui Antonescu le-am tratat în cadrul studiului „Evoluția legislației religioase referitoare la baptiștii din România în timpul Regimului Antonescu” publicat în Jurnalullibertății de credință, 2015, pp. 271-290.

Din prezentarea succintă acelor două cazuri putem observa faptul că acțiunile de deportare au vizat credincioșii baptiști în timpul unor regimuri totalitare sau autoritare pe parcursul anilor 40 ai secolului XX, un secol al extremelor după cum îl portretizează și Eric Hobsbawm.

Istorie baptistă: Herbei Damian 1932-1987


Herbei Damian (1932-1987) a absolvit Seminarul Teologic Baptist din București în anul 1959 sub directoratul lui Alexa Popovici. Dintre colegi, așa cum se menționează și în materialul realizat de Vasile Bel, l-a avut pe Hușan Mihai, cel care va deveni peste timp președinte al Cultului Creștin Baptist din RSR (1984-1988). La momentul absolvirii secretara Seminarului era Otilia Bunaciu, soția pastorului și profesorului Ioan Bunaciu.

Într-o vreme în care ateismul era propovăduit în societate, la școală, prin artă, acest om a ales să-L proclame pe Cel care este deasupra vremurilor, pe Dumnezeu.

Pentru a citi biografia acestui om al credinței accesați link-ul de mai jos

https://istoriebaptistablogul.blogspot.ro/2018/03/herbei-damian-1932-1987.html?m=1

Istorie Baptistă: Baptiștii și Majestatea Sa Regele Mihai I


Vasile Bel prezintă în cadrul articolului Baptiștii și Majestatea Sa Regele Mihai I

câteva extrase din Revista Farul Mântuirii care a prezentat informații despre monarhia românească.

Aspectele menționate sunt interesante și bine a fi cunoscute, fără însă a uita faptul că în acest timp baptiștii erau persecutați de autorități și li se interziceau drepturi și libertăți prevăzute în Constituția din 1923.

Spre deosebire de confesiunile religioase istorice, baptiștii au fost persecutați atât în perioada interbelică și a celui de-al doilea Război Mondial, cât și în cea comunistă.

Însă, în aceste zile de doliu național datorate morții regelui Mihai I pot menționa că în timpul regalității baptiștii au primit recunoașterea statutului de cult religios. Prima dată în luna februarie 1940 în timpul regelui Carol al II -lea, iar a doua oară în septembrie 1944 prin decretul semnat de regele Mihai I, care tocmai își reluase atribuțiile de rege, de conducător al statului, după 23 august 1944.

Despre aceste aspecte discut în cadrul unui articol ce tratează istoria baptiștilor din România de la dictatura regală a lui Carol al II -lea la regimul de democrație populară a Dr. Petru Groza, articol care va apărea în cadrul unui volum colectiv în luna ianuarie 2018. În cadrul articolului menționat tratez cu precădere aspecte legate de persecuția acestei comunități religioase.

Istorie Baptistă: Constantin Adorian – 1882-1954 – primul președinte al baptiștilor din România


Constantin Adorian a fost una dintre personalitățile baptiștilor din România în secolul XX, fiind primul președinte al Uniunii Baptiste, păstorul primei biserici baptiste române din Vechiul Regat, primul director al Seminarului Teologic Baptist după mutarea acestuia la București de la Arad în iarna anului 1921.

Am scris despre Adorian în lucrarea despre istoria Bisericilor Creștine Baptiste din România (1948-1965), dar și în alte lucrări, precum cea referitoare la istoria Seminarului Teologic Baptist.

Personalitatea și acțiunile sale merită cunoscute, fiind evidențiate de pastorul Vasile Bel care prezintă acum fragmente din istoria baptistă.

Citește articolul la adresa

https://istoriebaptistablogul.blogspot.ro/2017/09/constantin-adorian-1882-1954-primul.html

 

Apariții editoriale (46) – Vasile Bel, Constantin Ghioancă, Literatura baptistă de limbă română din perioada 1895-1990


 

Vasile Bel, Constantin Ghioancă, Literatura baptistă de limbă română din perioada 1895-1990, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2017, 240 pagini. Postfață de Marius Silveșan

Istoria se poate reconstitui prin intermediul mai multor mijloace și metode, iar literatura, scrierile aparținând unui anumit grup etnic sau religios, folosite de o anumită comunitate, în cazul de față comunitatea baptistă de limbă română, este una dintre metodele aleasă de către cei doi autori ai volumului de față. Pastorii Vasile Bel și Constantin Ghioancă, cei care și-au propus să prezinte publicului larg ce literatură au realizat și utilizat credincioșii baptiști de limbă română din perioada 1895-1990. Lucrarea este una realizată după criterii științifice care acoperă un interval de timp amplu ce se întinde de la sfârșitul secolului XIX până la sfârșitul secolului XX. Avem o perioadă de aproape un secol de istorie baptistă reconstituită prin intermediul literaturii de limbă română. Intervalul 1895-1990 este relevantă prin faptul că în anul 1895 a fost identificată prima resursă din patrimoniul literar baptist din România, respectiv cartea de cântări, Cântările Sionului, iar anul 1990 marchează atât un nou început în ceea ce privește viața politică, cât și cea religioasă. Prin urmare, anul 1990 este semnificativ în acest context pentru că constituie momentul în care România și-a deschis granițele pentru un aflux de literatură religioasă sosită din străinătate.

Din punct de vedere tehnic cartea conține note de subsol, bibliografie și indice de nume. De asemenea, în această lucrare se regăsesc o multitudine de imagini cu coperțile resurselor (cărți, broșuri, reviste, calendare de studiu biblic) la care se face referire în carte.

Cartea este structurată pe cinci capitole astfel:

Capitolul 1 „Cărțile” prezintă lucrările de tip carte editate și tipărite de baptiști sau doar folosite de aceștia în cadrul serviciilor religioase sau în particular. Acest capitol fiind cel mai amplu în economia lucrării acordându-i-se de către autori peste 100 de pagini din cele 240 ale volumului.

Capitolul 2 „Revistele” prezintă 30 de titluri ale unor resurse periodice care circulau printre baptiștii români.

Capitolul 3 „Calendarele pentru școlile duminicale” prezintă 9 titluri de calendare folosite pentru lecțiile de școală biblică duminicală.

Capitolul 4 „Muzica bisericească” prezintă 16 titluri ale unor resurse muzicale (caiete pentru cor și fanfară, cărți de cântări) folosite de credincioșii baptiști.

Capitolul 5 „Alte titluri de cărți și reviste” prezintă 98 de titluri ale unor resurse care nu se încadrează în tematica capitolelor anterioare.

Lucrarea rezultată este una originală și totodată utilă atât pentru înțelegerea istoriei comunității baptiste de limbă română, cât și pentru evoluția literaturii baptiste de limba română, a limbii române și temelor teologice, sociale sau politice tratate în cadrul acestor scrieri pe parcursul secolelor XIX și XX.

Iată și cuprinsul cărții împreună cu argumentul lucrării.

Interviu cu pastorul Vasile Bel (II)


În cea de-a doua parte a interviului cu pastorul Vasile Bel continuăm aventura istoriei prin referiri la perioada comunistă, cea postcomunistă, la oameni și instituții.

Prima parte a interviului a fost publicată AICI

Concret discutăm despre atitudinea Bisericii Ortodoxe Române față de baptiști, despre Iosif Țon,  vizita lui Billy Graham în România (1985), Radio Europa Liberă, colaborarea cu reprezentanții bisericilor evanghelice din zona unde pastorul Vasile Bel slujește, despre relația cu conducerea Uniunii Baptiste din România în perioada comunistă, dar și despre personalități baptiste, oameni care i-au influențat viața interlocutorului nostru.

Interviu cu pastorul Vasile Bel (I)


În această primă parte pastorul Vasile Bel vorbește despre copilărie, familie, slujire, precum și despre Iosif Țon și Liviu Olah. Este un interviu istoric în care veți avea oportunitatea să-l cunoașteți pe omul care se află în spatele blogului Istorie Baptistă.

Interviul a fost realizat de Marius Silveșan în București, 2015.

Istorie Baptistă: Marius Silveșan – Doctor în istorie


Pastorul Vasile Bel, autor a mai multor cărți privind istoria baptiștilor din România și administratorul blogului Istorie Baptistă, a inițiat realizarea unei serii de microportrete ale unor persoane din cadrul confesiunii baptiste care au obținut doctoratul în istorie. Prima postare din această serie a fost dedicată lui George Colcer proaspăt doctor în istorie cu o temă de cercetare pe istoria bisericii baptiste din Transilvania, iar cea de-a doua se referă la mine. Mă simt onorat de acest lucru și prezint mai jos introducerea la materialul dânsului cu promisiunea că voi reveni în cadrul unei postări separate cu informații despre cercetarea/ cercetările mele din ultimii ani. Până atunci lectură plăcută și cu folos.

Am prezentat nu demult un baptist, proaspăt doctor în istorie (vezi aici). Acum vin cu un alt doctor baptist mai vechi, dar tânăr și foarte activ în domeniul academic. Dar, ca orice român, are cont de Facebook, precum și un site și o pagină de Facebook, unde sunt depozitate multe informații din istoria evanghelică. Lucrarea dumnealui este de mai mare amploare și de aceea vă prezint câteva date biografice, iar apoi CV-ul cu lucrările sale.

Pentru cei interesați de istoria baptistă, dumnealui este omul potrivit la locul potrivit. Căutați-l, întrebați-l, cereți-i părerea și veți vedea că vă va fi de folos.

Pentru articolul integral accesați link-ul: https://istoriebaptistablogul.blogspot.ro/2017/01/marius-silvesan-doctor-in-istorie.html

Baptiștii nu sunt nici sectari și nici rătăciți. „’Rătăcirea’ în materie de crez nu vine din distanțarea față de o anumită Biserică, ci din distanțarea față de Cuvântul lui Dumnezeu și față de practica primelor comunități creștine, așa cum o prezintă Scriptura”


Pastorul Vasile Bel a publicat pe blogul Istorie Baptistă un articol despre modul în care este văzut de ceilalți datorită credinței baptiste, despre alteritate și diferențele de percepție în materie de credință și practică religioasă. O incursiune în perpetuarea unor clișee lingvistice precum cel de „sectar”, „rătăcit” și altele similare.

Plecând de la un fapt contemporan autorul se întoarce în istorie pentru a arăta, demonstra, că acest limbaj nu este unul nou, ci îl întâlnim atât la clericii ortodocși din perioada interbelică, precum și cea a anilor 40, cât și la autoritățile statului sau în diferite documente oficiale. În cadrul articolului menționat sunt prezentate și opiniile unor oameni de cultură față de baptiști, de cele mai multe ori defavorabile și partizane unui anumit mod de înțelegere a vremurilor și oamenilor. Remarc în acest context și menționarea la Gala Galaction a termenului neoprotestant.

În 1939 marele prelat și cărturar Gala Galaction la traducerea Bibliei nu se poate abține să nu-și arate ura față de alți creștini care nu cred ca dumnealui și în prefață scrie: „Poporul românesc, închinându-se de la începutul veacului al XVIII-le în două biserici, a trăit mai departe o viață bisericească nebântuită de tulburări iscate din pricina credinței, cinstind aceeași Sfântă Scriptură, și nemolipsit de propaganda sectelor protestante și neoprotestante” (subl. M.S.)

Articolul poate fi citit accesând link-ul de mai jos.

http://istoriebaptistablogul.blogspot.ro/2016/11/sunt-baptist-sectar-imi-zice.html

În completare la ceea ce scrie pastorul Vasile Bel aș dori să redau câteva pasaje dintr-un răspuns al Comunității Creștine Baptiste din Banat, datat cel mai probabil la începutul anului 2001 ca răspuns la o adresă din ianuarie 2001 a Episcopului Caransebeșului, Dr. Laurențiu Streza.

La afirmația că baptiștii sunt „sectari” se precizează: „ (…) nu suntem „sectari” și nici nu ne socotim credința „rătăcită” (…).

Nu ne considerăm „sectari” din moment ce acceptăm  și accentuăm ca bază doctrinară întreaga învățătură a Sfintei Scripturi. Dacă credința noastră e una „rătăcită”, atunci  ne rămâne consolarea  că în lume mai sunt 40 de milioane de „rătăciți”, ca și noi, adică practicanți ai credinței baptiste.

Baptiștii nu sunt o apariție postrevoluționară în peisajul religios românesc. Avem o istorie întinsă pe parcursul a unui secol și jumătate de existență. Ne este dragă această istorie, dar validitatea credinței baptiste nu o dă crezul nostru biblic și practica Bisericii  strămoșești (adică a strămoșilor noștri creștini).

Practicarea crezului Primei Biserici Creștine adică : „învățătura apostolilor, legătura frățească, frângerea pâinii și rugăciunea”, (Fapte 2:42) este și practica întâlnită în toarte Bisericile Baptiste. „Rătăcirea” în materie de crez nu vine din distanțarea față de o anumită Biserică, ci din distanțarea față de Cuvântul lui Dumnezeu și față de practica primelor comunități creștine, așa cum o prezintă Scriptura.”

Este clar că avem o construcție a alterității dat fiind faptul că cel de lângă noi este diferit, dar avem obligația de a vedea și înțelege înainte de a judeca. Prin urmare, este un exercițiu util ca înainte de a pune etichete celor din jur să ne asigurăm că îi cunoaștem și că știm despre ce este vorba.

La mulți ani, Vasile Bel!


Vasile Bel este pastor la Biserica Creștină Baptistă „Sfânta Treime” din orașul Târgu Lăpuș, județul Maramureș. Totodată acesta este un om pasionat de istoria bisericii.

Pastorul Vasile Bel (facebook.com-bel.vasile)

Pastorul Vasile Bel (facebook.com-bel.vasile)

*

Împreună cu pastorul Vasile Bel

Împreună cu pastorul Vasile Bel la susținerea tezei de doctorat a pastoruui Constantin Ghiancă, ginerele pastorului Vasile Bel

Pastorul Vasile Bel este și autorul unei cărți având ca tematică prezentarea credinței baptiste în zona orașului Târgu Lăpuș din județul Maramureș
Vasile Bel, Lupta credinței

De asemenea, acesta a mai scris:

Vasile Bel, Biserica Creștină Baptistă din Baia-Mare 1930-1990

Vasile Bel, BCB Română din Baia Mare 1930-1990

*

Vasile Bel, Teofil Mihoc, Ioan Bălănean : un pastor cu viziune. 130 ani de la naștere

Vasile Bel, Teofil Mihoc, Ioan Bălănean

Pentru cei care vor să știe mai multe despre activitatea dânsului menționez faptul că în curând va fi disponibil un interviu pe care acesta a avut amabilitatea să mi-l acorde. Unul în care vorbește despre familia sa, despre credință, dar și despre istorie.

Istorie Baptistă – George Slăv, primul intelectual convertit la baptiști


http://istoriebaptistablogul.blogspot.ro/2016/04/george-slav-primul-intelectual.html?utm_source=feedburner&utm_medium=email&utm_campaign=Feed:+IstorieBaptista+(Istorie+Baptista)

Istorie baptistă: Răspândirea Evangheliei


Prin intermediul acestui articol sunt prezentate informații despre răspândirea Evangheliei în secolul XIX.

Sunt amintiți Mihai Cornea (Mihaly Cornya) și Mihai Brumar, „primul pionier baptist român”.

http://istoriebaptistablogul.blogspot.ro

Istorie baptistă – un blog cu informații despre evenimente trăite și auzite


Istoria baptiștilor trebuie cunoscută de tinerele generații, iar pastorul Vasile Bel și-a propus să facă acest lucru nu numai prin intermediul cărților, ci și prin acela al unui blog. În acest sens acesta a lansat de curând (3 martie 2016) blogul Istorie Baptistă disponibil la adresa  http://istoriebaptistablogul.blogspot.ro/.

Motivația creării acestui blog este prezentată în postarea Scopul blogului unde editorul scrie următoarele: „Acest blog are rolul de a oferi informații  despre evenimente trăite, auzite și comentate de cei din generația mea, de cei  care s-au născut înainte de mine, cu câteva zeci de ani, dar cu care am avut ocazia să stau de vorbă”.

Sper ca prin intermediul acestui blog, pastorul Vasile Bel, o persoană interesată și pasionată de istorie, să scoată la lumină informații interesante care să ne ajute să ne înțelegem mai bine istoria.

Până astăzi, 8 martie 2016, pe blog sunt două postări interesante.

Familia Berbecar

În cadrul acestei postări sunt prezentate câteva fotografii ale familiei Berbecar obținute de la fata lui Vasile Berbecar, lider baptist.

Noul Testament 1863

Este vorba de Noul Testament tipărit la București prin Typographia Stephan Rassidescu în anul 1863 adus de către Anton Novak angajat de către Societatea Biblică Britanică.

Bogdan Emanuel Răduț „Istoria unei biserici în analiza unui fost membru” – postfață la cartea Biserica Creştină Baptistă Română din Baia Mare (1930-1990). Istorie şi Reflecţii


După cum am anunțat AICI, pastorul Vasile Bel, un om pasionat atât de Cuvântul lui DUmnezeu, cât și de istoria bisericii locale a publicat recent la Editura Risoprint cartea Biserica Creştină Baptistă Română din Baia Mare (1930-1990). Istorie şi Reflecţii.

Prietenul meu, istoricul Bogdan Emanuel Răduț, a scris postfața acestei cărți sub titlul Istoria unei biserici în analiza unui fost membru. În postfață este prezentat un portret al autorului cărții, pastorul Vasile Bel, și o trecere în revistă succint a principalelor aspecte tratate în carte.

Iată postfața:

Biserica Baia Mare pt tipar (1)_160Biserica Baia Mare pt tipar (1)_161Biserica Baia Mare pt tipar (1)_162

Apariții editoriale (33) – Vasile Bel, Biserica Creștină Baptistă Română din Baia Mare 1930-1990. Istorie și reflecții


Vasile Bel, BCB Română din Baia Mare 1930-1990

Pastorul Vasile Bel, un pasionat al istoriei baptiștilor din România, autorul cărții Lupta credinței. Istoria credinței baptiste în județul Maramureș, a mai realizat o carte de istorie locală. Este vorba de lucrarea de istorie și reflecții despre Biserica Creștină Baptistă Română din Baia Mare în perioada 1930-1990.

O astfel de lucrare își găsește locul printre alte lucrări similare având rolul nu numai de a documenta istoria unei comunități locale pe parcursul unei perioade atât de îndelungate, 1930-1990, dar și acela de a aduce la lumină fapte și argumente, biografii ale unor oameni deosebiți. O astfel de lucrare este cu atât mai importantă, cu cât trăim într-o perioadă de relativism în care Adevărul nu mai este unul absolut, iar identitatea este într-o continuă definire.

Îl felicit pe această cale pentru munca depusă în finalizarea acestui proiect, unul deloc ușor, și pentru elementele de noutate pe care această lucrare le aduce atât celor interesați specific de istoria bisericii locale, cât și celor interesați de istoria unei comunități care dorește să-și afirme identitatea și prin astfel de lucrări.

De asemenea, îl felicit și pe prietenul meu, istoricul Bogdan Emanuel Răduț, pentru scrierea postfeței acestei cărți, una realizată din perspectiva unui tânăr pentru care istoria are o importanță aparte.

Cartea Biserica Creștină Baptistă Română din Baia Mare 1930-1990. Istorie și reflecții a apărut la Editura Risoprint din Cluj -Napoca, are 197 de pagini, postafță de Bogdan Emanuel Răduț (pp. 160-162), Anexe (clarificări privind data înființării biserici alături de un tabel membral cu 628 de nume ale unor persoane care au fost sau sunt membrii ai Bisericii Baptiste din Baia Mare), iar ăn partea de final se regăsește bibliografia.

La mulți ani, Vasile Bel!


Vasile Bel este pastor la Biserica Baptistă „Sfânta Treime” din orașul Târgu Lăpuș, județul Maramureș.
Astăzi este ziua dumnealui și îi urăm La mulți ani!

Pastorul Vasile Bel

Pastorul Vasile Bel (facebook.com/bel.vasile)

*

Împreună cu pastorul Vasile Bel

Împreună cu pastorul Vasile Bel la susținerea tezei de doctorat a pastoruui Constantin Ghiancă, ginerele pastorului Vasile Bel

Pastorul Vasile Bel este și autorul unei cărți având ca tematică prezentarea credinței baptiste în zona orașului Târgu Lăpuș din județul Maramureș
Vasile Bel, Lupta credinței

La multi ani, Vasile Bel



http://www.facebook.com

Vasile Bel este pastor al Bisericii Baptiste din Târgul Lăpuș județul Maramureș.

Vasile Bel – Lupta credinţei. Istoria credinței baptiste în județul Maramureș.


Cartea păstorului baptist Vasile Bel, din Rohia (Maramureş) – Editura Astra-Dej, 2010, 86 pag. – vine să completeze lacunele şi golurile privind istoria credinţei baptiste în judeţul Maramureş. De aceea, salut cu mare entuziasm şi bucurie apariţia acestui volum muncit şi apărut cu sacrificiu şi dăruire din partea autorului.

Am o mare bucurie să primesc cartea din partea autorului şi să pot spune câteva cuvinte despre ea, făcânz uz şi de calitatea istoric şi oarecare privire obiectivă.

Citind cartea fratelui îmi vin în minte îndemnurile date de autorul epistolei către Evrei pentru noi: „Aduceţi-vă aminte de mai marii voştri, care v-au vestit Cuvântul lui Dumnezeu; uitaţi-vă cu băgare de seamă la sfârşitul felului lor de vieţuire şi urmaţi-le credinţa!”(Evrei 13:7). Cu acest îndemn vă recomand lectura acestei cărţi, cu îndemnul de a vedea credinţa unor înaintaşi, pionieri, oameni dedicaţi care au luptat şi-au suferit pentru adevăr.

Volumul, nu foarte mare, este o prezentare a apariţiei credinţei baptiste în zona oraşului Târgu Lăpuş din jud. Maramureş, după cum spuneam şi reiese şi din subtitlu. Autorul prezintă evenimentele şi din perspectiva unuia care a participat la ele, care le-a trăit, care le-a simţit, care a vibrat odată cu ele. Păstorul Bel spune în introducere: „Este concepută în acest fel pentru a fi mai uşor de lecturat. Nu este o lucrare ştiinţifică ci conţine relatări adevărate despre oameni simpli şi fapte trăite pe aceste meleaguri străbune. Unele fapte sunt cunoscute de mine, altele mi le-au povestit cei ce le-au trăit şi urmaşii acestora, în unele cazuri.” Prefaţa cărţii este semnată de Prep.Drd. Costel Ghioancă de la Institutul Teologic Baptist din Bucureşti, care spune, după lecturarea cărţii, că: „Autorul, pastorul Vasile Bel, se distanțează de stilul clasic, rece și adesea plictisitor de relatare a unor date istorice (motiv pentru care mulți oameni au o reticiență față de istorie) și recurge la un stil vioi, dinamic și atractiv presărat uneori cu intervenții și lămuriri care au scopul de a clarifica cele spuse. „

Citește mai mult

Mulțumesc lui Emanuel Răduț pentru această semnalare

%d blogeri au apreciat asta: