Arhive etichetă: HotNews.ro

Arhitectii razboaielor SUA

De Marius Silvesan pe | Lasă un comentariu

Paul Wolfovitz
adjunctul secretarului american al Apararii, ianuarie 2001 – iunie 2005

Donald Rumsfeld
secretar american al Apararii, ianuarie 2001 – decembrie 2006

Condoleezza Rice
consilier pe probleme de securitate nationala, ianuarie 2001 – ianuarie 2005; secretar de stat ianuarie 2005 – ianuarie 2009

Gen. David Petraeus fost comandant al trupelor internationale din Irak si, ulterior, al trupelor din Afganistan. In iunie 2011 a fost confirmata nominalizarea sa pentru pozitia de director CIA.
Publicat în: Politică | Etichetat: , , , , ,

Efecte ale clasificarii universitatilor

De Marius Silvesan pe | 6 comentarii

 Dupa anuntarea rezultatelor primei clasificari a Universitatilor din Romania, Ministerul Educatiei a publicat ordinul privind repartizarea cifrei de scolarizare pentru ciclurile universitare de master si doctorat in anul universitar 2011-2012. Prima consecinta a clasificarii este ca universitatilor din prima categorie le-au fost alocate 85% din locurile la doctorat. Altfel spus, un buget mult marit, dupa cum a anuntat ministrul Educatiei, Daniel Funeriu. HotNews.ro va prezinta cifrele de scolarizare, comparate cu cele de anul trecut – defalcate pe fiecare universitate in parte

Finantarea bugetara a universitatilor la master si doctorat se calculeaza in functie de domeniul si forma de studiu pe care le urmeaza studentul, in baza unor coeficienti propusi de Consiliul National pentru Finantarea Invatamantului Superior (CNFIS). O parte a fondurilor este alocata catre universitati „in functie de numarul de studenti echivalenti unitari; notiunea student echivalent unitar exprima, in termeni matematici, faptul ca procesul de pregatire universitara a unui student necesita costuri diferite, in functie de domeniul si forma de invatamant la care acesta este inscris”, se arata inMetodologia de repartizare pe institutii de invatamant superior a alocatiilor bugetare pentru finantarea de baza in anul 2011.

  • Precizam ca aceasta clasificare realizata de Asociatia Universitatilor Europene se refera la universitati si nu la facultati, acestea din urma fiind definite in Legea Educatiei Nationale, la art. 132 alin. 1 ca „unitati functionale care elaboreaza si gestioneaza programele de studii.Facultatea corespunde unuia sau mai multor domenii ale stiintelor, artelor sau sportului”. Potrivit Metodologiei de evaluare in scopul clasificarii universitatilor si ierarhizarii programelor de studii, evaluarea in scopul ierarhizarii programelor de studii universitare se realizeaza anual.

Locurile la Master alocate de Ministerul Educatiei, pentru anul universitar 2011-2012, in functie de clasificarea universitatilor

I. Universitatile de Cercetare Avansata si Educatie (categoria I) 

Universitatea Politehnica din Bucuresti – 3.900 locuri master
Universitatea din Bucuresti – 4.260
Universitatea de Medicina si Farmacie Carol Davila din Bucuresti – 70
Academia de Studii Economice din Bucuresti (ASE) – 1.900
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca – 1.940
Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara din Cluj-Napoca – 450
Universitatea Babes – Bolyai din Cluj-Napoca – 4.000
Universitatea de Medicina si Farmacie Iuliu Hatieganu din Cluj-Napoca – 120
Universitatea Tehnica Gheorghe Asachi din Iasi – 1.920
Universitatea Al.I. Cuza din Iasi – 2.600
Universitatea de Medicina si Farmacie Grigore T. Popa din Iasi – 140
Universitatea Politehnica din Timisoara – 1.550
Total: 22.850

II. Universitati de Educatie si Cercetare Stiintifica (categoria a II-a)

Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti – 623 locuri master
Universitatea de Arhitectura si Urbanism „Ion Mincu” din Bucuresti – 95
Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara din Bucuresti – 560
Universitatea Nationala de Muzica din Bucuresti – 88
Universitatea Nationala de Arte din Bucuresti – 151
Universitatea Nationala de Arta Teatrala si Cinematografica „I. L. Caragiale” din Bucuresti – 90
Scoala Nationala de Studii Politice si Administrative din Bucuresti – 490
Universitatea „Transilvania” din Brasov – 1.270
Academia de Muzica „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca – 72
Universitatea de Arta si Design din Cluj-Napoca – 100
Universitatea „Ovidius” din Constanta – 600
Universitatea din Craiova – 1.550
Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova – 45
Universitatea „Dunarea de Jos” din Galati – 680
Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara „Ion Ionescu de la Brad” din Iasi – 360
Universitatea de Arte „George Enescu” din Iasi – 140
Universitatea din Oradea – 700
Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu – 750
Universitatea de Arte din Targu Mures – 40
Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara a Banatului din Timisoara – 320
Universitatea de Vest din Timisoara – 1.040
Universitatea de Medicina si Farmacie „Victor Babes” din Timisoara- 20
Academia Tehnica Militara din Bucuresti – 91
Universitatea Nationala de Aparare „Carol I” din Bucuresti – 98
Academia Nationala de Informatii „Mihai Viteazul” din Bucuresti – 95
Academia de Politie „Alexandru Ioan Cuza” din Bucuresti – 282
Academia Navala „Mircea cel Batran” din Constanta – 20
Total: 10.370

III. Universitati centrate pe Educatie (categoria a III-a)

Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia – 90 locuri master
Universitatea „Aurel Vlaicu” din Arad – 190
Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacau – 110
Universitatea de Nord Baia Mare – 110
Universitatea din Petrosani – 100
Universitatea din Pitesti – 250
Universitatea Petrol-Gaze din Ploiesti – 280
Universitatea „Eftimie Murgu” din Resita – 150
Universitatea „Stefan Cel Mare” din Suceava – 340
Universitatea „Valahia” din Targoviste – 350
Universitatea „Constantin Brancusi” din Targu Jiu – 50
Universitatea „Petru Maior” din Targu Mures – 150
Universitatea Nationala de Educatie Fizica si Sport din Bucuresti – 110
Universitatea Maritima din Constanta – 100
Total: 2.380

Legea Educatiei Nationale spune, la art. 222 alin. 1 ca „invatamantul universitar de stat este gratuit pentru cifra de scolarizare aprobata anual de Guvern si cu taxa, in conditiile legii„. La alin. 2, se precizeaza ca „in invatamantul universitar de stat gratuit se pot percepe taxe pentru: depasirea duratei de scolarizare prevazute de lege, admiteri, inmatriculari, reinmatriculari, repetarea examenelor si a altor forme de verificare, care depasesc prevederile planului de invatamant. De asemenea, se pot percepe taxe si pentru activitati neincluse in planul de invatamant, conform metodologiei aprobate de senatul universitar”.

Ordinul ministrului Educatiei privind repartizarea cifrei de scolarizare pentru ciclul de studii universitare de master in vederea admiterii la studii in anul universitar 2011-2012, publicat marti 6 septembrie in Monitorul Oficial, prevede ca „pentru ciclul de studii universitare de master cu taxadesfasurat in cadrul institutiilor de invatamant superior de stat, particulare acreditate si particulare autorizate sa functioneze provizoriu, care au dreptul legal sa organizeze studii universitare de master, cifra de scolarizare este aprobata de catre senatul universitar„.

„Senatul universitar aproba cifra de scolarizare cu taxa pentru fiecare program de studii universitare de master care functioneaza legal (…) cu respectarea numarului maxim al studentilor care pot fi scolarizati si carora li se poate acorda o diploma de absolvire, rezultat in urma evaluarii externe realizate de catre Agentia Romana de Asigurare a Calitatii in invatamantul Superior, denumita in continuare ARACIS”, precizeaza ordinul de ministru.

Locurile la Doctorat alocate de Ministerul Educatiei, pentru anul universitar 2011-2012, in functie de clasificarea universitatilor

Ordinul de ministru precizeaza ca „modul de alocare a locurilor pentru studii universitare de doctorat constituie criteriu de evaluare a performantei scolilor doctorale si a institutiilor de invatamant superior”. Legea Educatiei Nationale prevede la articolul 167 alin. 2 ca „un conducator de doctorat poate indruma simultan maximum 8 studenti-doctoranzi, aflati in diverse stadii ale studiilor de doctorat”.

I. Universitatile de Cercetare Avansata si Educatie (categoria I) 

Universitatea Politehnica din Bucuresti – 500 locuri doctorat
Universitatea din Bucuresti – 553
Universitatea de Medicina si Farmacie Carol Davila din Bucuresti – 95
Academia de Studii Economice din Bucuresti (ASE) – 129
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca – 270
Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara din Cluj-Napoca – 79
Universitatea Babes – Bolyai din Cluj-Napoca – 452
Universitatea de Medicina si Farmacie Iuliu Hatieganu din Cluj-Napoca – 79
Universitatea Tehnica Gheorghe Asachi din Iasi – 211
Universitatea Al.I. Cuza din Iasi – 330
Universitatea de Medicina si Farmacie Grigore T. Popa din Iasi – 70
Universitatea Politehnica din Timisoara – 137
Total: 2.905

II. Universitati de Educatie si Cercetare Stiintifica (categoria a II-a)

Scoala Nationala de Studii Politice si Administrative din Bucuresti- 20 locuri doctorat
Universitatea „Dunarea de Jos” din Galati- 18
Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu- 20
Universitatea „Ovidius” din Constanta – 15
Universitatea „Transilvania” din Brasov – 40
Universitatea de Arhitectura si Urbanism „Ion Mincu” din Bucuresti – 15
Universitatea de Arta si Design din Cluj-Napoca – 12
Universitatea de Arte „George Enescu” din Iasi – 20
Universitatea de Arte din Targu Mures – 8
Universitatea de Medicina si Farmacie „Victor Babes” din Timisoara – 18
Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara „Ion Ionescu de la Brad” din Iasi – 18
Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara a Banatului din Timisoara – 18
Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara din Bucuresti – 27
Universitatea de Vest din Timisoara – 55
Universitatea din Craiova – 22
Universitatea din Oradea – 12
Universitatea Nationala de Arta Teatrala si Cinematografica „I. L. Caragiale” din Bucuresti – 13
Universitatea Nationala de Arte din Bucuresti – 16
Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti – 44
Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova – 15
Universitatea de Medicina si Farmacie din Targu Mures – 22
Universitatea Nationala de Muzica din Bucuresti – 12
Academia de Muzica „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca – 10
Total: 470

III. Universitati centrate pe Educatie (categoria a III-a)

Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia – 6 locuri doctorat
Universitatea „Aurel Vlaicu” din Arad – 3
Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacau – 3
Universitatea de Nord Baia Mare – 3
Universitatea din Petrosani – 4
Universitatea din Pitesti – 6
Universitatea Petrol-Gaze din Ploiesti – 19
Universitatea Nationala de Educatie Fizica si Sport din Bucuresti – 10
Universitatea „Stefan Cel Mare” din Suceava – 10
Universitatea „Valahia” din Targoviste – 8
Universitatea Maritima din Constanta – 5
Total: 77

Ministrul Educatiei, Daniel Funeriu, a declarat marti ca „ordinul de ministru pentru alocarea locurilor la doctorat prevede ca locurile la doctorat in sanul universitatilor se vor aloca preferential celor care indeplinesc criteriile de abilitare, dupa care se vor aloca celor care indeplinesc criteriile de eligibilitate pentru granturi si parteneriate si apoi celor care sunt profesori conducatori de doctorat si nu indeplinesc aceste standarde”. Mai multe detalii privitoare la criteriile de acordare a locurilor la doctorat, in Ordinul de Ministru atasat

Tot marti, Funeriu a anuntat ca aceasta clasificare a universitatilor are ca rezultat faptul ca universitatile de cercetare avansata si educatie (categoria I) au primit in acest an universitar un numar total de locuri la master si doctorat cu aproximativ 20% mai mare decat in anii precedenti (ceea ce inseamna, in total, ca acestei categorii i-au fost alocate aproximativ 84% dintre locurile la doctorat)
– universitatile de educatie stiintifica si cercetare (categoria a II-a) au primit un numar de locuri aproximativ egal la master fata de anul trecut si un numar de locuri la doctorat diminuat;
– universitatile centrate pe educatie (categoria a III-a) au primit un numar diminuat de locuri la master si doar pentru programele care sunt de calitate. Concret, aproximativ 1,6% din locurile de la doctorat merg la universitati din categoria a III-a

Legea Educatiei Nationale precizeaza ca „scolile doctorale se pot organiza de catre o universitate sau un consortiu universitar ori de catre consortii sau parteneriate care se stabilesc legal intre o universitate sau un consortiu universitar si unitati de cercetare-dezvoltare. Universitatile, respectiv parteneriatele sau consortiile organizatoare de una sau mai multe scoli doctorale acreditate sau autorizate provizoriu constituie o institutie organizatoare de studii universitare de doctorat, denumita in continuare IOSUD, recunoscuta ca atare de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, pe baza autorizarii provizorii, a acreditarii, respectiv a evaluarii periodice”.

Evaluarea scolilor doctorale se face de catre ARACIS sau de catre o alta agentie de asigurare a calitatii, din tara sau strainatate, pe baza rapoartelor Consiliului National al Cercetarii Stiintifice (CNCS) referitoare la calitatea cercetarii si a rapoartelor Consiliului National de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare (CNATDCU) referitoare la calitatea resurselor umane. Legea Educatiei noteaza ca „studiile universitare de doctorat se organizeaza cu finantare de la bugetul de stat, in regim cu taxa sau din alte surse legal constituite”. „Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului aloca anual, prin hotarare a Guvernului, pentru studiile universitare de doctorat stiintific si pentru doctoratul profesional din domeniul artelor si al sportului, un numar de granturi doctorale multianuale, pe o durata de minimum 3 ani. Grantul doctoral include cuantumul bursei individuale si costurile pentru programul de studii avansate si pentru programul de cercetare”, se arata in articolul 160 alin 2 din LEN.

  • Cifrele de scolarizare pentru ciclurile universitare de master si doctorat in anul universitar 2010-2011
Universitatea „Politehnica” din Bucuresti – 3.700 locuri Master / 450 locuri Doctorat
Universitatea Tehnica de Constructii din Bucuresti – 600 locuri Master / 50 locuri Doctorat
Universitatea de Arhitectura si Urbanism „Ion Mincu” din Bucuresti – 100 Master / 15 Doctorat
Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara din Bucuresti – 620 Master / 77 Doctorat
Universitatea din Bucuresti – 3.260 Master/ 410 Doctorat
Universitatea de Medicina si Farmacie „Carol Davila” din Bucuresti – 20 Master / 75 Doctorat
Academia de Studii Economice din Bucuresti – 1.690 Master / 100 Doctorat
Universitatea Nationala de Muzica din Bucuresti – 88 Master / 14 Doctorat
Universitatea Nationala de Arte din Bucuresti – 151 Master / 12 Doctorat
Universitatea Nationala de Arta Teatrala si Cinematografica „I. L. Caragiale” Bucuresti – 85 Master / 12 Doctorat
Universitatea Nationala de Educatie Fizica si Sport Bucuresti – 120 Master /12 Doctorat
Scoala Nationala de Studii Politice si Administrative din Bucuresti – 550 Master / 50 Doctorat
Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia – 180 Master / 19 Doctorat
Universitatea „Aurel Vlaicu” din Arad – 410 Master / 10 Doctorat
Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacau – 370 Master / 15 Doctorat
Universitatea de Nord din Baia Mare – 330 Master / 16 Doctorat
Universitatea „Transilvania” din Brasov – 1.270 Master / 75 Doctorat
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca – 1.670 Master / 200 Doctorat
Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara din Cluj-Napoca – 375 Master / 51 Doctorat
Universitatea „Babes-Bolyai” din Cluj-Napoca – 3.260 Master / 360 Doctorat
Universitatea de Medicina si Farmacie „Iuliu Hatieganu” din Cluj-Napoca – 40 Master / 50 Doctorat
Academia de Muzica „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca – 72 Master / 12 Doctorat
Universitatea de Arta si Design din Cluj-Napoca – 90 Master / 12 Doctorat
Universitatea „Ovidius” din Constanta – 700 Master / 58 Doctorat
Universitatea Maritima din Constanta – 100 Master / 6 Doctorat
Universitatea din Craiova – 1.620 Master / 70 Doctorat
Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova – 50 Master / 30 Doctorat
Universitatea „Dunarea de Jos” din Galati – 770 Master / 70 Doctorat
Universitatea Tehnica „Gh. Asachi” din Iasi – 1.694 Master / 180 Doctorat
Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara „Ion Ionescu de la Brad” din Iasi – 410 Master / 50 Doctorat
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iasi – 2.100 Master / 260 Doctorat
Universitatea de Medicina si Farmacie „Gr. T. Popa” din Iasi – 90 Master / 40 Doctorat
Universitatea de Arte „George Enescu” din Iasi – 150 Master / 20 Doctorat
Universitatea din Oradea – 900 Master / 30 Doctorat
Universitatea din Petrosani – 335 Master / 10 Doctorat
Universitatea din Pitesti – 695 Master / 25 Doctorat
Universitatea „Petrol-Gaze” din Ploiesti – 425 Master / 25 Doctorat
Universitatea „Eftimie Murgu” din Resita – 245 Master / 10 Doctorat
Universitatea „Lucia Blaga” din Sibiu – 1.071 Master / 75 Doctorat
Universitatea „Stefan cel Mare” din Suceava – 580 Master / 40 Doctorat
Universitatea „Valahia” din Targoviste – 700 Master / 66 Doctorat
Universitatea „Constantin Brancusi” din Targu Jiu – 210 Master
Universitatea „Petru Maior” din Targu Mures – 295 Master / 8 Doctorat
Universitatea de Medicina si Farmacie din Targu Mures – 25 Doctorat
Universitatea de Arte din Targu Mures – 40 Master / 5 Doctorat
Universitatea „Politehnica” din Timisoara – 1.200 Master / 90 Doctorat
Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara a Banatului din Timisoara – 358 Master / 60 Doctorat
Universitatea de Vest din Timisoara – 1.109 Master / 100 Doctorat
Universitatea de Medicina si Farmacie „Victor Babes” din Timisoara – 35 Master / 50 Doctorat
Academia Tehnica Militara din Bucuresti – 36 Master
Universitatea Nationala de Aparare „Carol I” din Bucuresti – 107 Master
Academia Nationala de Informatii „Mihai Viteazu” din Bucuresti – 140 Master
Academia de Politie „Alexandru Ioan Cuza” din Bucuresti – 340 Master
Academia Fortelor Aeriene „Henri Coanda” din Brasov – 0 Master/Doctorat
Academia Navala „Mircea cel Batran” din Constanta – 20 Master
Academia Fortelor Terestre „Nicolae Balcescu” din Sibiu – 24 Master
Institutul Medico – Militar din Bucuresti – 0 Master/DoctoratVezi aici ordinul de ministru din mai 2010 privind repartizarea cifrelor de scolarizare pe institutii de invatamant superior, in vederea admiterii la studii in anul universitar 2010-2011

Sursa: http://www.hotnews.ro/stiri-esential-10060048-primele-efecte-ale-clasificarii-universitatilor-cum-luat-partea-leului-din-locurile-alocate-master-doctorat-universitatile-din-prima-grupa-valorica.htm?cfnl=

Articole similare

Topul universităţilor din România, după standardele UE

In ce consta clasificarea universitatilor romanesti

 

Marile noutati ale anului scolar 2011-2012

Publicat în: Educație, Știri, Politică | Etichetat: , ,

Principalele modificari ale Hotararii de Guvern nr. 500/2011 privind registrul general de evidenta a salariatilor

De Marius Silvesan pe | Lasă un comentariu

In Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 372/27.05.2011, a fost publicata Hotararea de Guvern nr. 500/2011 privind registrul general de evidenta a salariatilor (H.G. nr. 500/2011.)

Legaturile cu alte acte normative ale Hotararea de Guvern nr. 500/2011 sunt urmatoarele:

  • Legea nr. 53/2003 privind Codul muncii
  • Incepand cu 1 august 2011, H.G. nr. 500/2011 abroga H.G. nr. 161/2006

H.G. nr. 500/2011, intra in vigoare de la 1 August si aduce o serie de modificari importante in reglementarea registrului de evidenta al salariatilor („Registrul”) si a dosarului de personal.

Principalele modificari cu privire la Registru vizeaza urmatoarele aspecte:

  • se instituie obligatia de infiintare si transmitere la Inspectoratul Teritorial de Munca („ITM”) a Registrului si pentru misiunile diplomatice si oficiile consulare ale altor state in Romania, institutele culturale si reprezentantele comerciale si economice ale altor state in Romania, pentru personalul angajat local, care are cetatenia romana sau resedinta permanenta in Romania;
  • completarea si transmiterea Registrului se fac de catre una sau mai multe persoane nominalizate prin decizie scrisa de catre angajator; completarea Registrului de catre alte persoane constituie contraventie, sanctionata cu amenda de la 3.500 lei la 5.000 lei;
  • se prevede posibilitatea contractarii serviciului de completare si transmitere a Registrului cu prestatori inregistrati la ITM; in acest caz, angajatorul are obligatia de informare scrisa a ITM, sub sanctiunea amenzii contraventionale de la 2.000 lei la 5.000 lei;
  • contractarea serviciului nu exonereaza angajatorul de obligatiile prevazute in sarcina sa de H.G. nr. 500/2011;
  • prestatorii nu pot subcontracta serviciul incredintat de angajator;
  • in Registru, se vor completa si urmatoarele elemente, nou introduse in raport de cele prevazute de H.G. nr. 161/2006:

– cetatenia si tara de provenienta a salariatului;
– perioada detasarii si denumirea angajatorului la care se face detasarea (se completeaza in Registru anterior inceperii detasarii);
– durata normala si repartizarea timpului de munca;
– salariul, sporurile si cuantumul acestora (se completeaza si pentru contractele individuale de munca deja inregistrate, in termen de 90 de zile de la data intrarii in vigoare a H.G. nr.500/2011);
– perioada si cauzele de suspendare a contractelor individuale de munca, cu exceptia cazurilor de suspendare in baza certificatelor medicale; se completeaza in Registru in maximum 20 de zile lucratoare de la data suspendarii;

  • modificarile privind elementele de identificare a salariatilor, detasarea, functia, tipul contractelor individuale de munca, durata normala si repartizarea timpului de munca, salariul si sporurile se inregistreaza in Registru cel tarziu in ziua lucratoare anterioara implinirii termenului de 20 de zile lucratoare de la data aparitiei modificarii. Daca modificarile survin ca urmare a unei hotarari judecatoresti sau ca efect al unui act normativ, inregistrarea in Registru se face in ziua in care angajatorul se prezuma, potrivit legii, ca a luat cunostinta de continutul acestora;
  • se definesc noi contraventii, se stabilesc noi praguri ale amenzilor contraventionale si se instituie posibilitatea de a achita in cel mult 48 de ore jumatate din minimul amenzii contraventionale prevazuta pentru o parte (si nu  pentru toate) contraventiile;
  • netransmiterea Registrului, completat conform H.G. nr. 500/2011, cel tarziu in ziua lucratoare anterioara inceperii activitatii de catre salariat, constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de 10.000 lei pentru fiecare persoana primita sa presteze munca fara transmiterea la ITM a Registrului completat cu toate elementele contractului individual de munca, fara posibilitatea de a achita in cel mult 48 de ore jumatate din minimul amenzii contraventionale. Amenda totala cumulata nu va depasi suma de 50.000 lei.

Principalele modificari aduse regimului dosarului de personal al salariatilor vizeaza urmatoarele aspecte:

  • angajatorul are obligatia de a pastra la sediu dosarul de personal ale salariatilor. In dosarul de personal vor fi pastrate, pe langa documentele pe care le prevedea H.G. nr. 161/2006, si acte de studii sau certificate de calificare a salariatilor;
  • se instituie un termen, de cel mult 15 zile de la data solicitarii scrise a unui salariat sau fost salariat, in care angajatorul este obligat sa ii elibereze copii de pe actele din dosarul sau de personal si de pe paginile din Registru referitoare la salariat si/sau un document care sa ateste activitatea desfasurata de acesta, durata activitatii, salariul, vechimea in munca, in meserie si in specialitate. Refuzul angajatorului de a elibera copii de pe actele mentionate anterior constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 300 lei la 1.000 lei;
  • in masura in care, din motive obiective, angajatorul se afla in imposibilitatea de a elibera aceste documente, salariatul sau fostul salariat se poate adresa ITM pentru eliberarea unei adeverinte din care sa rezulte elementele din Registru, astfel cum a fost intocmit si transmis de catre angajator. ITM elibereaza documentul in termen de cel mult 15 zile de la data solicitarii.

Se introduc prevederi exprese privind obligatia de respectare a Legii nr. 677/2001 pentru protectia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal si libera circulatie a acestor date, cu modificarile si completarile ulterioare.

Se instituie atat posibilitatea autoritatilor si institutiilor publice de a accesa date din Registru, cat si posibilitatea ITM de a accesa la bazele de date detinute de autoritati si institutii publice, in scopul combaterii muncii nedeclarate materializata prin neinregistrarea  contractelor individuale de munca in Registru.

Citeste mai multe despre    

http://www.hotnews.ro/stiri-dreptul_muncii-9851305-principalele-modificari-ale-hotararii-guvern-500-2011-privind-registrul-general-evidenta-salariatilor.htm?cfnl=

Publicat în: Diverse | Etichetat: , , ,

HARTA BAC 2011

De Marius Silvesan pe | 2 comentarii

Alba: Promovabilitatea a crescut cu 1,33 puncte procentuale

In urma rezolvarii contestațiilor la examenul de Bacalaureat in judetul Alba, promovabilitatea a crescut de la 38,45% la 39,78%. Potrivit reprezentanților Inspectoratului Scolar al Judetului Alba, aproape 60 de elevi au promovat examenul de Bacalaureat dupa solutionarea contestatiilor, informeaza Agerpres.

Arges: Promovabilitatea a crescut cu mai putin de un procent dupa verificarea contestatiilor

Promovabilitatea a crescut de la 36,41 la 37,14%, potrivit inspectorului scolar general al ISJ Arges, profesor Gabriel Bratu, citat de Mediafax.

„In 103 cazuri notele au crescut de la mai putin de 5 la peste 5, in 25 de cazuri notele au scazut sub 5, iar dintre cei aproape 300 de elevi de la unitatile scolare din Stefanesti, Stalpeni, Costesti si Pitesti, cu promovabilitate ￯zero￯ o parte au facut contestatii, cei cu medii mai apropiate de cea de trecere, dar niciunul nu a fost declarat promovat dupa contestatii. Pe judet, promovabilitatea la bacalaureat a crescut cu 0,73 la suta dupa verificarea lucrarilor contestate, care s-a realizat intr-un centru de evaluare din Valcea”, a declarat seful ISJ Arges.

Bihor: Promovabilitatea a crescut cu 1,7 puncte procentuale

Rezultatele finale ale Bacalaureatului 2011, sesiunea iunie-iulie, au condus la majorarea promovabilitatii in judetul Bihor cu 1,7 puncte procentuale. Dupa solutionarea contestatiilor, rata de promovabilitate in Bihor a crescut la 52,08%, de la 50,38, potrivit Mediafax.

Bistrita-Nasaud: Promovabilitatea la Bacalaureat a crescut cu 2,44 puncte procentuale, dupa contestatii

Solutionarea contestatiilor la Bacalaureat 2011, in sesiunea iunie-iulie, a dus la majorarea procentului de promovabilitate cu 2,44 puncte procentuale, in Bistrita-Nasaud. Rezultatele examenelor de BAC aratau o promovabilitate de 41,92%, inainte de depunerea contestatiilor. Dupa rezolvarea acestora, rezultatele finale arata o promovabilitate de 44,36%, potrivit Mediafax.

Purtatorul de cuvant al Inspectoratului Scolar Judetean (ISJ) Bistrita-Nasaud, Anamaria Leuca, a anuntat ca au fost depuse in total 1.553 de contestatii. Din acestea, in cazul a 197 de lucrari au fost modificate notele acordate initial de comisiile de examinare.

Braila: Promovabilitatea a crescut cu mai putin de jumatate de procent ajungand la 56,34%

Promovabilitatea la examenul de bacalaureat a crescut, in judetul Braila, cu mai putin de jumatate de procent, dupa rezolvarea contestatiilor, ajungand la 56,34 la suta.

Potrivit inspectorului scolar general adjunct al Insectoratului Scolar Judetean (ISJ) Braila, Romeo Mocanu, in judet s-au afisat rezultatele contestatiilor, diferenta dintre procentul de promovabilitate initial si cel final, fiind foarte mica, de doar 0,33 la suta, informeaza Mediafax.

Buzau: Promovabilitate mai mare cu 1,08 puncte procentuale, dupa rezolvarea contestatiilor

Procentul de promovabilitate a crescut in judetul Buzau cu 1,08, dupa rezolvarea contestatiilor. Inspectorul general adjunct al Inspectoratului Scolar Judetean Buzau, Mariana Davidescu, a declarat pentru Agerpres ca „procentul de promovabilitate a crescut de la 53,20%, la 54,28%”, dupa rezolvarea contestatiilor.

Este „un procent multumitor, avand in vedere exigentele examenelor din acest an”, a precizat Mariana Davidescu. Potrivit acesteia, peste 40 de absolventi au primit note de promovare dupa rezolvarea contestatiilor, dar peste 1.700 de elevi urmeaza sa se prezinte la examenele din luna august.

Caras-Severin: Promovabilitatea a crescut cu 1,38 puncte procentuale dupa contestatii

Promovabilitatea la examenul de Bacalaureat a crescut in judetul Caras-Severin cu 1,38 puncte procentuale, in urma solutionarii celor peste 900 de contestatii. Dupa recorectarea lucrarilor, procentul celor care au fost declarati admisi a crescut la 26,2%, de la 24,82%, potrivit Agerpres.

Cluj: Promovabilitatea a crescut cu 0,84 puncte procentuale, dupa contestatii

Un numar de 773 de contestatii au fost solutionate prin majorarea notei la Bacalaureat, din totalul celor 2.354 depuse in judetul Cluj. In urma analizarii contestatiilor, promovabilitatea din judet a crescut cu 0,84 puncte procentuale, de la 54,07% la 54,91%, potrivit Agerpres.

Constanta: Promovabilitatea la Bacalaureat a crescut cu 0,4 puncte procentuale

Gradul de promovare la examenul de Bacalaureat a crescut, in judetul Constanta, de la 57,6% la 58% dupa solutionarea contestatiilor. Purtatorul de cuvant al Inspectoratului Scolar Judetean, Gabriela Costea, a declarat pentru Agerpres ca rezultatele vor fi afisate la centrele de examinare in aceasta dupa-amiaza.

Aproape 3.000 de contestatii au fost depuse dupa rezultatele obtinute la Bacalaureat, in judetul Constanta, iar cei mai multi dintre elevi au fost nemultumiti de notele obtinute la limba si literatura romana si la matematica.

Covasna: Promovabilitatea a crescut cu 1,63 puncte procentuale

Rezultatele finale ale Bacalaureatului 2011, sesiunea iunie-iulie, arata dupa solutionarea contestatiilor ca procentul de promovabilitate a crescut in judetul Covasna cu 1,63 puncte procentuale, de la 44,29% la 45,92%. Doar 32 din cele 866 de contestatii depuse de elevii covasneni care au picat Bacalaureatul au fost admise de comisia de reexaminare, transmite Agerpres.

Examenul de bacalaureat a fost sustinut de 1.977 de elevi, dintre care au fost declarati admisi 908. Dupa rezolvarea contestatiilor, alti 32 de elevi au fost declarati admisi. Elevii de la liceele cu predare in limba maghiara au obtinut note mai bune decat cei de la liceele cu predare in romana, potrivit Agerpres.

In ansamblu, promovabilitatea la liceele teoretice a fost de aproape 80%, in timp ce la grupurile scolare a fost de circa 17%, fiind scoli la care au trecut examenele de bac doar unul sau doi candidati.

Dambovita: Promovabilitatea in judet a crescut cu 0,5% la 35,5% / Inca 28 de elevi au promovat examenul

In judetul Dambovita 28 de elevi au promovat Bacalaureatul in urma rezolvarii celor peste 1.250 de contestatii depuse, iar rata de promovare in judet a crescut cu doar 0,5%, de la 35% la 35,5%. In urma contestatiilor, la nivelul judetului Dambovita, 731 de elevi au obtinut note mai mici, in timp ce 733 s-au ales cu nota marita. Dintre acestia insa doar 28 au reusit sa atinga pragul de promovare, informeaza Agerpres.

In urma procesului de recorectare, situatia de la Liceul Auto din Targoviste, acolo niciun candidat nu a reusit initial sa promoveze, a ramas neschimbata.

Dolj: Promovabilitatea a ajuns la 40,84%

Un numar de 75 de elevi din judetul Dolj, care au contestat notele pe care le-au obtinut la probele scrise ale bacalaureatului, au reusi sa promoveze examenul dupa recorectarea lucrarilor, in timp ce 71 de absolventi au primit note mai mici. Procentul promovabilitatii in judetul Dolj a crescut de la 39,74 la 40,84 la suta, informeaza Mediafax.

Din cele 444 de note modificate, 71 au fost in minus, iar 373 au fost pe plus. Dintre cele 373 pe plus numai 75 de elevi au reusit sa promoveze Bac-ul dupa recorectare”, a declarat Cerasela Cremene.

Gorj: Promovabilitatea a crescut cu 0,86 puncte procentuale

Rezolvarea contestatiilor la sesiunea iunie-iulie a Bacalaureatului 2011 a adus 47 de medii de trecere, in Gorj. Procentul de promovabilitate la nivelul judetului Gorj a crescut cu 0,86 puncte procentuale, de la 34,95% inainte de rezolvarea contestațiilor, la 35,81% – rezultat final al examenelor de Bacalaureat 2011 in acest judet, transmite Gorj Exclusiv.

Solutionarea contestatiilor a lasat neschimbata situatia la Grupul Scolar din comuna Bustuchin, unde in continuare niciun elev nu a promovat examenele de Bacalaureat 2011 in sesiunea iunie-iulie.

Harghita: Procentul de promovabilitate a crescut cu peste 3% pana la 67,41%

Dupa rezolvarea contestatiilor examenului de Bacalaureat, procentul de promovabilitate a crescut, in judetul Harghita, de la 64,03% la 67,41%. Potrivit reprezentantilor Inspectoratului Scolar Judetean Harghita, au fost contestate 1.295 de lucrari si in urma recorectarii nota a ramas neschimbata la 852 dintre ele si s-a modificat la 443 de lucrari.

Totodata, in cazul a 73 de lucrari notele au scazut, iar la 370 au crescut. Au fost elevi care, initial, nu au promovat Bacalaureatul, dar care au obtinut note de trecere, dupa recorectare, insa reprezentantii Inspectoratului Scolar nu au putut preciza numarul acestora, informeaza Agerpres.

Hunedoara: Promovabilitatea a crescut cu 0,22 puncte procentuale

Rezultatele finale ale Bacalaureatului 2011, sesiunea iunie-iulie, arata ca 810 note au fost modificate in urma solutionarii contestatiilor, in Hunedoara. Dintre acestea, 265 de note au crescut, potrivit Mediafax. Inspectoratul scolar general din judetul Hunedoara, Alexandru Lautaru, a declarat ca in judet s-au inregistrat 2.010 contestatii la examenul de bacalaureat, iar in urma solutionarii acestora un numar de 1.200 de note au ramas nemodificate. Procentul de promovabilitate la Bacalaureat a crescut in Hunedoara cu 0,22 puncte procentuale, de la 38,5% la 38,72%.

Ialomita: Promovabilitatea la examen a crescut cu aproape un procent la 41,09%

Promovabilitatea la Bacalaureat in judetul Ialomita, dupa rezolvarea contestatiilor, a crescut cu 0,91%, de la 40,18% la 41,09%. Desi aproape o mie de elevi au contestat rezultatul obtinut la examen, in urma reevaluarii lucrarilor au fost admisi doar 22 de candidati, noteaza Agerpres.

Potrivit datelor furnizate de Inspectoratul Scolar Judetean Ialomita, la sesiunea din aceasta vara s-au inscris 2.673 de elevi, prezentandu-se la examen 2.429, noua dintre ei fiind eliminati. Dintre cei 2.420 de elevi ramasi in examen, doar 976 au fost admisi in prima sesiune a Bacalaureatului.

Iasi: A 13-a medie de 10, dupa recorectarea lucrarilor / Promovabilitatea a crescut cu 1,18 puncte procentuale 

Rezultatele finale ale Bacalaureatului 2011, sesiunea iunie-iulie, dupa solutionarea contestatiilor, arata ca promovabilitatea a crescut cu 1,18 puncte procentuale, de la 41,9% la 43,08%. Totodata, recorectarea lucrarilor a mai adus o medie de 10 la Bacalaureat. Astfel, numarul elevilor din judet care au terminat BAC-ul cu 10 este de 13, potrivit Inspectoratului Scolar Judetean Iasi, citat de Agerpres.

Cea de a 13-a nota de 10 situeaza Colegiul ”Costache Negruzzi” din Iasi in fruntea clasamentului liceelor din judet. Camelia Gavrila, directorul Colegiului ‘Costache Negruzzi’, a declarat pentru Agerpres ca eleva a contestat nota obtinuta la proba de Matematica, la care a obtinut initial 9,60.

In judetul Iasi au fost prezenti in examenul de Bacalaureat 6.326 de candidati, dintre care 2.652 au fost declarati admisi inainte de contestatii.

Mures: Promovabilitatea a crescut cu 0,75 puncte procentuale

Rezultatele finale ale Bacalaureatului 2011, sesiunea iunie-iulie, arata ca promovabilitatea a crescut in Mures cu 0,75 puncte procentuale, de la 45,56% la 46,31%. In aceste conditii, 40 de elevi din judetul Mures au reusit sa promoveze examenul urma solutionarii contestatiilor. La Grupul Scolar din Band promovabilitatea a ramas zero, potrivit Mediafax.

Inspectorul scolar general al judetului Mures, Dumitru Matei, a declarat pentru Mediafax ca a discutat cu o parte dintre directorii celor noua scoli unde s-a inregistrat o rata de promovabilitate scazuta, sub zece la suta, inclusiv cu cel de la Grupul Scolar din Band, unde niciun elev nu a promovat examenul, nici macar dupa contestatii, si ca nu crede ca se impun masuri de genul demiterii acestora.

Olt: Promovabilitate mai mare cu aproape un punct procentual

Rezultatele finale ale Bacalaureatului 2011, sesiunea iunie-iulie, au adus o promovabilitate mai amre cu un procent in judetul Olt. Inspectorul scolar general din judetul Olt, Mariana Gheorghe, a declarat pentru Agerpres ca promovabilitatea la examenul de Bacalaureat a crescut de la 54,26% la peste 55%.

Prahova: Promovabilitatea a crescut cu 0,35 puncte procentuale dupa contestatii

Rezultatele finale ale examenului de Bacalaureat 2011, sesiunea iunie-iulie, arata ca procentul de promovabilitate a crescut cu 0,35 puncte procentuale, in judetul Prahova. In cadrul solutionarii contestatiilor, 354 de lucrari dintre cele 3.449 de teze supuse procesului de reverificare au fost admise, a declarat inspectorul scolar general Gheorghe Borovina, citat de Agerpres.

Potrivit acestuia, promovabilitatea din judetul Prahova a ajuns astfel la 45%, de la 44,65% cat era inainte de recorectarea lucrarilor. Dintre cele peste 3.000 de lucrari care au fost recorectate de comisii din Bucuresti, 1.126 au fost la Limba romana, 1.263 la Matematica, 493 la Biologie, 120 la Fizica, 164 la Geografie, 107 la Chimie si 91 la Istorie.

Salaj: Promovabilitate majorata cu 0,36 puncte procentuale

Noua elevi care nu obtinusera initial medie de trecere la Bacalaureat 2011, in sesiunea iunie-iulie, au promovat examenul dupa solutionarea contestatiilor. Inspectorul general scolar din Salaj, Ioan Abrudan, a declarat ca promovabilitatea a crescut de la 58,66% la 59,02%, transmite Agerpres.

Potrivit Inspectoratului Scolar Judetean Salaj, „au fost admise 192 de contestatii dintr-un total de 659. Ca urmare a solutionarii contestatiilor, noua elevi au promovat examenul, iar restul au obtinut note mai mari sau mai mici decat cele initiale”.

Sibiu: Promovabilitate mai mare cu 0,22 puncte procentuale

Rezultatele finale ale Bacalaureatului 2011, sesiunea iunie-iulie, au adus dupa solutionarea contestatiilor o majorare a promovabilitatii in judetul Sibiu de 0,22 puncte procentuale. 19 elevi au reusit sa promoveze examenul, dupa contestatii, procentul de promovabilitate crescand de la 53,1 la 53,32, potrivit inspectorului scolar general al judetului Sibiu, Constantin Gorun, citat de Mediafax.

Tulcea: Rata de promovabilitate a examenului a crescut de la 37,18% la 38% 

Doar 16 absolventi de clasa a XII-a din judetul Tulcea au promovat Bacalaureatul dupa ce au contestat notele obtinute in urma examenului. Inspectorul general scolar Doru Caprita a declarat vineri pentru Agerpres ca in aceste conditii rata de promovabilitate a examenului a crescut de la 37,18% la 38%.

Valcea: Promovabilitatea a crescut cu 3,33 puncte procentuale

Rezultatele finale ale Bacalaureatului 2011, sesiunea iunie-iulie, au dus la majorarea promovabilitatii in judetul Valcea cu 3,33 de puncte procentuale. Dupa solutionarea contestatiilor, promovabilitatea a crescut de la 55,88 la 59,21%, potrivit Mediafax.

Vaslui: Promovabilitatea a crescut cu 1,02 puncte procentuale, dupa contestatii

Procentul de promovare la examenul de Bacalaureat in urma rezolvarii contestatiilor a crescut la nivelul judetului Vaslui cu 1,02 puncte procentuale, de la 43,27% la 44,29%. Din primele date ale Inspectoratului Scolar Judetean Vaslui, cele mai multe cresteri de nota s-au inregistrat la limba romana, iar cele mai multe scaderi, la matematica si biologie, transmite Agerpres.

Din cele peste 1.300 de contestatii depuse, in urma recorectarii, care s-a efectuat la Cluj, au fost inregistrate modificari ale notelor, atat in plus, cat si in minus, la un numar total de 432 de lucrari. Astfel, 300 de note au crescut, iar pentru 132 de contestatii au fost date note mai mici decat cele acordate initial.

Vrancea: Promovabilitatea a crescut cu 1,17 puncte procentuale

Rezultatele finale ale Bacalaureatului 2011, sesiunea iunie-iulie, au dus la o majorare a promovabilitatii in judetul Vrancea cu 1,17 puncte procentuale. Astfel, dupa rezolvarea contestatiilor, promovabilitatea la BAC a crescut de la 38,73% la 39.9%, potrivit Mediafax.

http://www.hotnews.ro/

Citește și

Liceele teologice protestante – printre cele mai bune la examenul de bacalaureat

Publicat în: Educație, Știri, Statistica | Etichetat:

Reorganizarea administrativ-teritoriala: Vezi cum vor arata cele opt noi judete cu capitalele lor, principalele orase, datele demografice si economice

De Marius Silvesan pe | 19 comentarii

HotNews.ro a realizat o serie de harti detaliate cu noua impartire administrativ-teritoriala a Romaniei dupa care s-ar putea derula alegerile locale din 2012. Potrivit unor surse din PDL, cele opt judete ar urma sa fie trasate dupa conturul actualelor regiuni de dezoltare si ar putea sa se numeasca Moldova de Nord, Moldova de Sud, Muntenia, Oltenia, Banat, Crisana, Centru si Bucuresti. Numele judetelor inca nu sunt stabilite oficial.

Actuala regiune de dezvoltare Nord-Est va deveni Judetul Moldova de Nord si va ingloba actualele judete Suceava, Botosani, Neamt, Iasi, Bacau si Vaslui. In ceea ce priveste aportul la PIB-ul Romaniei, potrivit datelor Comisiei Nationale de Prognoza (CNP), procentul estimat pentru Moldova de Nord in 2011 ar urma sa fie circa 10,17%. Cel mai mare oras al noului Judet este Municipiul Iasi care are 308.843 de locuitori.

Dintre toate judetele propuse, Moldova de Nord are cea mai mare populatie – 3.836.875 locuitori – si o suprafata de 30.949 kmp.

In ceea ce priveste capitala viitorului judet, secretarul general al PDL, Ioan Oltean a spus ca aceasta va fi Municipiul Iasi.

Moldova de Sud este singurul judet nou care va avea in componenta judete din trei zone istorice diferite, Moldova, Muntenia si Dobrogea. Judetul va fi compusa din actualele judete: Vrancea, Galati (Moldova), Buzau, Braila (Muntenia), Tulcea si Constanta (Dobrogea).

In ceea ce priveste aportul estimat la PIB-ul tarii in 2011, Moldova de Sud ar urma sa aduca 10,50%. Populatia noului judet este de 2.932.124 locuitori si suprafata este de 35.770 kmp. Cel mai mare oras al noului judet este Municipiul Constanta (302.171 locuitori), urmat indeaproape de Municipiul Galati (291.354 locuitori).

Capitala noului judet va fi Constanta. Aportul judetelui Constanta la PIB-ul tarii ar urma sa fie de 21,73 miliarde de lei in 2011.

Dintre toate judetele propuse, Moldova de Nord are cea mai mare populatie – 3.836.875 locuitori – si o suprafata de 30.949 kmp.

In ceea ce priveste capitala viitorului judet, secretarul general al PDL, Ioan Oltean a spus ca aceasta va fi Municipiul Iasi.

Moldova de Sud este singurul judet nou care va avea in componenta judete din trei zone istorice diferite, Moldova, Muntenia si Dobrogea. Judetul va fi compusa din actualele judete: Vrancea, Galati (Moldova), Buzau, Braila (Muntenia), Tulcea si Constanta (Dobrogea).

In ceea ce priveste aportul estimat la PIB-ul tarii in 2011, Moldova de Sud ar urma sa aduca 10,50%. Populatia noului judet este de 2.932.124 locuitori si suprafata este de 35.770 kmp. Cel mai mare oras al noului judet este Municipiul Constanta (302.171 locuitori), urmat indeaproape de Municipiul Galati (291.354 locuitori).

Capitala noului judet va fi Constanta. Aportul judetelui Constanta la PIB-ul tarii ar urma sa fie de 21,73 miliarde de lei in 2011.

Muntenia, noul judet din partea de sud a tarii cuprinde sapte judete din jurul zonei Capitalei – Arges, Dambovita, Prahova, Teleorman, Girugiu, Ialomita si Calarasi. Noul judet va fi al doilea ca marime a poluatiei cu 3.485.759 locuitori pe o suprafata de 34.450 kmp.

In ceea ce priveste economia, in 2011, raportul judetului Muntenia la PIB-ul tarii in 2011 ar urma sa fie de 13,32%. Aici, judetele Arges (22,15 mld lei) si Prahova (21,65 mld lei) au cea mai mare contributie.

Potrivit lui Ioan Oltean, capitala Munteniei va fi Municipiul Ploiesti (229.285 locuitori).

Judetul Oltenia este format din actualele judete Mehedinti, Gorj, Valcea, Dolj si Olt. Noul judet are o populatie de 2.394.895 de locuitori si o suprafata de 31.211 kmp. Aportul Oltenie la PIB-ul tarii in 2011 ar urma sa fie de 7,64%.

In ceea ce priveste posibila Capitala a judetului, Ioan Oltean a anuntat ca aceasta va fi Municipiul Craiova, orasul cu cei mai multi locuitori (298.928). Judetul Craiova aduce cel mai mult la PIB (13,53 mld lei) din toata regiunea.

Judetul Bucuresti este cel mai mic din punct de vedere al suprafetei, doar 1.811 kmp, insa numarul de locuitori este comparabil cu cel al celorlalte judete, 2.231.961 locuitori. Aportul jduetului la PIB-ul Romaniei in 2011 este estimata la 25,8%, cea mai mare contributie avand-o, evident, Municipiul Bucuresti cu 123,7 mld. lei, aproape cat totalul urmatoarelor cinci judete (Timis, Cluj, Arges, Constanta si Prahova) clasate in topul PIB-ului in 2011.

Judetul Banat va cuprinde judetele Timis, Arad, Hunedoara si Caras-Severin. In ceea ce priveste demografia, judetul va avea cel mai mic numar de locuitori – 1.940.187, si o suprafata de 32.034%. Aportul judetului la PIB-ul tarii in 2011 este asteptats a fie de 9,95%.

Potrivit lui Oltean, capitala noului judet va fi Timisoara, (311.586). Potrivit CNP, dintre toate judetele actuale din zona, judetul Timis are si cea mai mare contributie la PIB in 2011 (24,96 mld lei). Aici, presedintele CJ este democrat-liberalul Constantin Ostaficiuc, insa primaria municipiului este a lui Gheorghe Ciuhandu (PNL*PNT-CD*FDGR).

Viitorul judet Crisana va ingloba actualele judete Bihor, Satu-Mare, Salaj, Cluj, Maramures si Bistrita-Nasaud. Crisana are o populatie de 2.737.400 locuitori, iar suprafata noului judet este de 34.159 kmp. Potrivit datelor Comisiei Nationale de Prognoza, aportul judetului in 2011 la PIB-ul tarii va fi de 11,5%, cel mai mult contribuind judetul Cluj cu 23,73 miliarde de lei.

Potrivt lui Ioan Oltean, capitala noului judet va fi Municipiul Cluj-Napoca (306.474 locuitori).

Judetul denumit generic „Centru” cuprinde sase judete actuale: Alba, Sibiu, Mures, Harghita, Covasna si Brasov. Noua unitate administrativ-teritoriala ar urma sa aiba o populatie de 2.638.809 de locuitori si o suprafata de 34.100 kmp. Aportul la PIB in 2011 ar urma sa fie de 11,12%.

Capitala ar urma sa fie Municipiul Brasov – 278.048 locuitori.

Judetul „Centru” aduce si cele mai multe controverse in Coalitia de Guvernare, avand in vedere ca UDMR isi doreste ca judetele actuale Mures, Harghita si Covasna, judete cu o puternica prezenta maghiara, sa formeze singure o unitate administrativ-teritoriala.

Harti realizate de HotNews.ro cu sprijinul ESRI Romania.

Sursa: http://www.hotnews.ro

Publicat în: Politică, Statistica | Etichetat:

Cum a ajuns sfarsitul lumii in Romania. Pastorul care a adus isteria in SUA isi face reclama si in Bucuresti.

De Marius Silvesan pe | 1 comentariu

Mesajele unei organizaţii creştine – Family Radio -, care propovăduieşte sfârşitul lumii pe 21 mai au apărut pe mai multe panouri publicitare din Capitală, dar şi din ţară. Firma de panotaj implicată în popularizarea mesajului apocaliptic spune că nu încalcă nicio prevedere legală. „Această campanie are ca obiectiv lansarea postului de radio familyradio.com”, se arată în comuncatul Euromedia & Beta Cons.

Afişele publicitare însă dau drept sigur sfârşitul lumii, precizând scriptic: că „Biblia îl garantează”. Panourile au fost amplasate în Timişoara, dar şi în Capitală, în zona Lujerului şi cartierul Titan. În colţul de jos din dreapta apare adresa unei paginii web care aparţine organizaţiei Family Radio, condusă de pastorul şi moderatorul radio Harold Camping, în vârstă de 89 de ani. Camping este cel care susţine că a descoperit un sistem matematic cu ajutorul căruia poate interpreta anumite informaţii criptate din Biblie. După calculele lui, Iisus va coborî pe pământ pentru a doua oară pe 21 mai 2011, ceea ce va aduce după sine „ziua judecăţii” şi sfârşitul lumii.

Citiţi aici care au fost calculele care l-au convins pe Camping că sfârşitul lumii are loc pe 21 mai 2011

Cu toate că moderatorul s-a mai înşelat în legătură cu sfârşitul lumii, adepţii învăţăturilor sale s-au mobilizat pentru a răspândi profeţia Zilei Judecăţii. Robert Fitzpatrick, un american în vârstă de 60 de ani, şi-a cheltuit toate economiile pentru o campanie de avertizare care a costat în jur de 140.000 de dolari. Suma este infimă pe lângă valoarea radioului condus de Camping şi evaluat la 72 de milioane de dolari. Potrivit Business Insider, cea mai mare parte a banilor provine din donaţii, iar afacerea condusă de bătrânelul de 89 de ani pare escrocheria perfectă. Din toate colţurile lumii, adepţii înspăimântaţi ai teoriei Apocalipsei donează acum bani radioului, chit că – potrivit convingerilor lor – planeta îşi va da obştescul sfârşit pe 21 mai, iar banii se vor duce în neant. Însă, în ciuda faptului că e evaluată la o sumă atât de mare, compania dispune în cash doar de 1,5 milioane de dolari, iar cei mai mulţi bani – nu mai puţin de 56 de milioane de dolari – îi cheltuie pe licenţele de transmisie. Dacă este o escrocherie, atunci este una inteligentă, scrie publicaţia citată care nu exclude pdeloc osibilitatea ca pastorul de 89 de ani să creadă cu adevărat în sfârşitul lumii.

Povestea lui Fitzpatrick poate fi citită AICI

Family Radio România: „Bine aţi venit la studiul nostru biblic. Sfârşitul lumii aproape că a venit”

Site-ul mamă al sectei lui Camping a fost tradus în 48 de limbi, inclusiv în limba română. Pe varianta autohtonă se găsesc şapte documente care detaliază mesajele organizaţiei misionare creştine precum şi trei înregistrări audio în care un bărbat citeşte o parte a explicaţiilor referitoare la Ziua Judecăţii. Lămuririle, potrivit acestuia, ar trebui „să aibă un impact profund asupra tuturor bărbaţilor, femeilor şi copiilor din lume”.

Tot pe site sunt precizate şi frecvenţele pe care poate fi recepţionat postul în România, precum şi intervalele orare ale transmisiunilor.

„E Apocalipsă totală sau parţială?” – întrebarea care circulă în online-ul românesc

Utilizatorii de Twitter din România comentează pe marginea profeţiei ajunse şi pe panourile publicitare din România. Astfel, un utilizator – Daniel Alexe – se întreabă dacă vom avea parte de o Apocalipsă totală sau parţială, în vreme ce jurnalistul Vlad Petreanu scrie că „Sfârşitul lumii vine mâine. Din nou”. Toate comentariile au fost reunite sub hashtag-ul #apocalipticwe, unde pot fi găsite glume şi sfaturi pentru a întâmpina sfârşitul lumii. „Cine-mi dă 1.000 de lei împrumut până poimâine”, întreabă Paul Luca Horga, în timp ce un alt utilizator ne recomandă o spovedanie de moment – în faţa şefului cîruia am putea să-i spunem ce credem despre el. Blogerul Nihasa (Bogdan Epure) îi compătimeşte pe cei care şi-au irosit banii pe un loc de veci, iar Matei Psatta recomandă o melodie, motivând că „Dacă tot murim, zic să murim cu stil”.

Gandul.

Publicat în: Religie | Etichetat: , , , ,

Preotul Gheorghe Popa, prorector cu strategia universitară la „Al.I. Cuza” colaborator al Securitatii din patriotism

De Marius Silvesan pe | 1 comentariu

Preotul Gheorghe Popa

Preotul Gheorghe Popa, prorector cu strategia universitara la „Al.I. Cuza”, a fost recrutat de Securitate in vremea in care era ghid la Manastirea Voronet. Perspectiva de a ajunge muncitor necalificat. Prin aceasta spaima explica preotul Gheorghe Popa semnatura pe care si-a pus-o pe un angajament cu Securitatea, pe 17 iulie 1980. Prorectorul celei mai vechi universitati din tara era pe atunci student la Institutul Teologic din Bucuresti si începuse sa fie curtat de securisti in momentul in care se angajase, pe perioada vacantei, ca ghid la Manastirea Voronet, situata in apropiere de Stulpicani, satul sau natal din judetul Suceava. Preotul Gheorghe Popa, verificat de CNSAS la cererea EVZ si titularul unei note de constatare a calitatii de colaborator care se afla acum pe rolul Curtii de Apel Bucuresti, a acceptat sa colaboreze chiar inainte de a semna angajamentul cu numele conspirativ „Cristi Popescu”, scrie EVZ.

Sursa: HotNews.ro

Publicat în: Comunism, Deconspirare, Ortodocși, Politică, Securitatea | Etichetat: , ,

Argumente pro si contra parteneriat stat-biserica.

De Marius Silvesan pe | Lasă un comentariu

„Biserica va avea monopol asupra serviciilor sociale finantate de la stat”. „Parteneriatul stat-Biserica aduce este un proiect pe care statul ar trebui sa-si permita sa cheltuiasca”. „Relatia Biserica-autoritati are un iz electoral”. Acestea sunt doar cateva dintre reactiile pe care le-a generat adoptarea de catre deputati a proiectului Legii privind parteneriatul dintre stat si culte in domeniul serviciilor sociale. Initiata de 90 de democrat-liberali, legea a trecut, marti, de Parlament si mai asteapta doar promulgarea presedintelui pentru a fi pusa in aplicare.

Prin acest proiect, bisericile recunoscute din Romania vor putea realiza orfelinate, aziluri de batrani sau orice alte programe sociale, cu finantare asigurata de maxim 80% de la bugetul public si 20% din partea cultelor, donatii sau sponsorizari. Proiectul prevede ca unitatile de cult pot sa ingrijeasca copii aflati in dificultate, adulti cu dizabilitati, batrani fara venituri sau cu venituri mici si familii sarace. Potrivit proiectului, din fonduri publice, vor fi finantate aceste programe initiate de culte religioase pentru dezvoltarea si derularea de servicii sociale si actiuni caritabile, precum si pentru formarea si instruirea corpurilor de voluntari care activeaza in domeniul asistentei sociale.

  • Raluca Turcan: Statul trebuie sa isi permita un astfel de proiect. Pericolul politizarii este minim
Raluca Turcan
Foto: Agerpres

Contactata de HotNews.ro, Raluca Turcan – cea care a propus legea – a declarat ca proiectele trebuie sa treaca prin filtrul Consiliilor judetene si al Consiliilor locale, care sunt „variate ca influenta politica”. „Pericolul politizarii acestui proiect este diminuat, pentru ca filtrele sunt atat profesionale, cat si transparente. Bineinteles ca orice proiect derulat in lume, atata timp cat este derulat de oameni, poate sa aiba o componenta subiectiva sau politica, in cazul in care acele persoane sunt oameni politici”, a continuat initiatoarea legii.

Intrebata daca statul isi permite finantarea acestor proiecte (in contextul in care Guvernul le-a recomandat initiatorilor sa tina cont de „presiunile si riscurile determinate de evolutia economica interna si externa”), Raluca Turcan a precizat ca „statul trebuie sa isi permita”. „Statul este foarte avantajat pe termen lung, pentru ca daca aceasta componenta alternativa a statului functioneaza bine, treptat, asa cum discutam chiar cu unii presedinti de consilii judetene, o parte din serviciile de asistenta sociala de stat pot sa fie transferate la unitatile de cult”, a explicat aceasta.

In ce priveste sumele care vor fi suportate de stat si cine va da bani pentru cheltuielile cu personalul si cheltuielile curente pe care le implica ridicarea unui astfel de centru, Turcan sustine ca, „prin lege, nu sunt lucruri batute in cuie prin care sa spun ca Biserica pune la dispozitie incaperea, cheltuielile le plateste autoritatea locala sau Biserica. Proiectele sunt variate”.

Democrat-liberalul a precizat ca proiectul, „fiind gandit sub forma unuia national, se face prin finantare pe proiect national si bugetare in bugetul de stat”. Practic, in momentul in care se stabileste bugetul, se previzioneaza o suma de bani alocata pentru acest proiect. „Nu pot eu sa fac (o estimare a sumelor pe care le va scoate un astfel de centru de la bugetul de stat, n.red.). In primul rand, sumele variaza”.

  • Ludovic Orban: Toate Bisericile vor fi in dependenta directa fata de Guvern, care nu uita potentialul electoral al Bisericii
Ludovic Orban
Foto: Agerpres

Deputatul liberal Ludovic Orban a votat impotriva acestui proiect de lege si este unul dintre putinii parlamentari care au argumentat aceasta decizie. Liberalul a declarat pentru HotNews.ro ca, prin aceasta lege, „Biserica este pusa in subordinea puterii politice”. „Statul n-are bani sa achite obligatiile legale in domeniul serviciilor sociale si acum vrea sa isi si extinda aria de acoperire”, avertizeaza Orban, care precizeaza ca „fondurile vor fi alocate de la centru, prin decizii ale Guvernului, iar activitatea sociala a Bisericii va fi conditionata”.

Apoi, „prin aceasta decizie, se creeaza o discriminare intre organizatiile care tin de Biserica si cele care nu tin de Biserica”, sustine Orban. Potrivit acestuia, un alt argument impotriva proiectului este legat de faptul ca „se creeaza si o discriminare intre beneficiari, pentru ca nu exista niciun criteriu de alocare a fondurilor”.

Pe de alta parte, „Biserica este cea mai credibila institutie pentru a atrage fonduri in domeniul serviciilor sociale. Asa, Biserica nu mai are niciun interes sa creeze singura mecanismele de fundraising, de voluntariat sau tot ce tine de serviciile sociale, pentru ca de acum inainte ele vor fi platite de la stat”. Liberalul a revenit la dependenta pe care o creeaza proiectul de lege intre Biserica si autoritatile statului, precizand ca politicienii au astfel in vedere „potentialul electoral al Bisericii”.

„Proiectul pune toate Bisericile in dependenta directa fata de Guvern, atat in ceea ce priveste intierea proiectelor, cat si in ceea ce priveste derularea acestora. O buna bucata de vreme, autoritatile locale au avut in gestiune serviciile sociale, acum se face din nou o recentralizare a serviciilor sociale„, a precizat acesta.

  • Radu Preda, teolog: Metodele indirecte de ajutorare ar fi scos cu totul din joc ipoteza momelii electorale

 

Radu Preda
Foto: Agerpres

De cealalta parte, Radu Preda, doctor in teologie, lector la Facultatea de Teologie Ortodoxa a Universitatii „Babes-Bolyai” din Cluj, a explicat pentru HotNews.ro ca „cel putin principiul acestui proiect este bun si european”. „A recunoaste subsidiar ca activitatea cultelor religioase este benefica nu este un demers gresit„, a declarat Radu Preda, precizand ca parteneriate de acest gen functioneaza si in alte state. Numai ca, in cele mai multe tari, „cultele au fonduri proprii”.

„Prin incasarea directa, tot prin ajutorul statului desigur, a unui procent anume din impozitul pe venit, cultele au propriul lor buget si colaboreaza in termenii: cat ai tu si cat imi dai tu, ca rest? Ori, la noi, cultele nu au un buget fix, ceea ce cumva complica situatia. Dar principiul este cel clasic al subsidiaritatii, care este si la baza politicii europene. Faci ce poti tu, si daca nu mai poti te ajutam noi, sigur cu conditia ca proiectul sa fie de interes”, a explicat acesta.

Ideea acestei legi este „sa scoatem din zona improvizata care se schimba la fiecare ciclu electoral ajutorul pe care statul il da partii religioase in diversele proiecte„, a precizat Preda, adaugand: „mi-as dori foarte mult sa nu mai proiectam in termeni de troc raportul dintre stat si Biserica. (…) Si s-a vazut pana acum. Nimeni nu a castigat in mod real „mituind” Bisericile sau cultele religioase. Sa nu fim naivi si sa credem ca lumea e naiva. Statistic vorbind, sociologic, nu cred ca se poate demonstra cu pertinenta ca cineva ar fi castigat sau ar fi pierdut alegerile in functie de cum s-a pus bine sau rau cu un cult religios„.

„Ceea ce mie mi-ar conveni mult mai mult si atunci asta chiar nu ar mai putea fi momeala electorala, mi-ar placea sa fie mai mult metode indirecte de ajutorare, de pilda facilitati fiscale, adica intarirea acestei laturi indirecte pe care o prevede de altfel si Legea Cultelor din 2006, a punctat teologul.

In ceea ce priveste carentele acestui proiect de lege, Radu Preda sustine ca lipsesc datele tehnice si ca proiectul „concretizeaza partial ceea ce si Legea Cultelor spune”. „Dar as fi vrut-o ceva mai tehnic si mai precisa in ceea ce priveste identificarea surselor de finantare. De altfel, sa nu uitam ca este o lege care nu a avut avizul Guvernului, asta e interesant, si nici avizul Comisiei Juridice, tocmai pentru ca nu s-au identificat in mod transparent si univoc sursele de finantare. Ceea ce ar zice Comisia Juridica a Camerei Deputatilor, sub semnatura lui Daniel Buda, ca ar contrazice Constitutia. Ceea ce este adevarat, adica nu poti emite acte legislative care produc efecte financiare fara sa indici sau sa identifici in mod clar care este sursa lor de finantare. S-ar fi putut face mai tehnic”, sustine Preda.

Acesta a adaugat ca si traseul urmat de proiect in Parlament este unul interesant. „Anul trecut, Comisia Juridica renuntase la ea, pentru ca si-a dat seama ca dubleaza in mare parte prevederile Legii cultelor, pentru ca acum sa reapara. Tinand cont de ambuteiajul de texte care asteapta sa intre in plen, este totusi o performanta”.

  • Asociatia Secular-Umanista din Romania: Aceasta lege poate deschide calea unor ingerinte politice

Asociatia Secular-Umanista din Romania (ASUR) face apel la presedintele Traian Basescu sa nu promulge aceasta lege. Contactat de HotNews.ro, Alexandru Toma Patrascu, unul dintre membrii fondatori ai asociatiei, a declarat ca „este o lege nociva pentru ca introduce o discriminare marcanta intre cultele religioase si celelalte ONG-uri care ofera servicii sociale”.

„Aceasta lege nu isi are rostul”, deoarece exista reglementari in domeniu care prevad ca serviciile publice de asistenta sociala pot incheia conventii de parteneriat cu oricare alt furnizor de servicii sociale, inclusiv cultele religioase. „Acum, cultele devin mai egale decat ceilalti egali. Si atunci te intrebi: se va respecta principiul echidistantei statului fata de ceilalti actori din piata, din moment ce cultele beneficiaza de o lege speciala?„.

„Ne este frica ca nu cumva aceasta lege sa deschida calea unor ingerinte politice, pentru ca stim cum banii pentru primarii se dau pe culoarea politica a primarului sau a consiliului. Acesti bani care urmeaza a fi folositi de cultele religioase sunt dati de Ministerul Muncii, care minister va avea intotdeauna o coloratura politica. Ne intrebam care este rostul acestei legi, in prag de alegeri„, a declarat Alexandru Toma Patrascu.

Potrivit asociatiei, „presedintele este in acest moment singura stavila in calea intrarii in vigoare a legii si reiteram apelul facut anterior la nepromulgarea ei„.

  • Institutul pentru Politici Publice despre „Monopolul Bisericii asupra serviciilor sociale finantate de la stat”

Un apel catre presedinte a fost lansat si de Institutul pentru Politici Publice. Intr-o scrisoare deschisa adresata liderului de la Cotroceni, Institutul pentru Politici Publice (IPP), impreuna cu Fundatia Alpha Transilvana, Fundatia „Estuar”, Fundatia Pentru Voi, Reteaua Romanian Harm Reduction Network (RHRH), Asociatia „Alaturi de Voi” si Federatia Organizatia Nationala a Persoanelor cu Handicap din Romania au solicitat ca actul normativ sa fie retransmis Parlamentului spre re-examinare.

Organizatiile semnatare sustin ca „legea este in contradictie flagranta cu principiul competitiei libere in furnizarea de servicii sociale, instituind practic un al doilea monopol, dupa cel al Statului, al unitatilor de cult, asupra furnizarii de servicii de asistenta sociala finantate in proportie de 80% din bugetul de stat”.

In al doilea rand, legea incalca prevederile Conventiilor internationale la care Romania este semnatara (Conventia cu privire la Drepturile Copilului, Conventia Natiunilor Unite privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilitati) in ceea ce priveste angajarea finantarii din bani publici pentru procesul de institutionalizare a persoanelor aflate in situatii vulnerabile, se arata in scrisoarea deschisa.

  • Biserica Catolica aloca cei mai multi bani pentru programe sociale in Romania

Revista „Forbes Romania” a realizat in 2010 Topul Filantropilor din Romania. Potrivit acesteia, Biserica Catolica, prin Fundatia Caritas, a alocat in 2009 cele mai multe fonduri din Romania pentru programe de binefacere, in tara noastra. Mai exact, Caritas ocupa locul intai in functie de bugetul alocat programelor sociale derulate in anul 2009, cu un buget de 12,97 milioane de euro, transmite Adevarul.

Toate organizatiile Caritas din Romania deruleaza parteneriate cu autoritatile locale. Ele furnizeaza servicii copiilor din mediile defavorizate, persoanelor cu nevoi speciale, batranilor, familiilor numeroase si cu venituri mici. Potrivit sursei citate, in Bucuresti, 90% din beneficiarii Caritas sunt ortodocsi.

Biserica Ortodoxa, prin intermediul Patriarhiei Romane, ocupa locul al doilea in Topul Filantropilor din Romania. In 2009, Patriarhia Romana a derulat proiecte in valoare totala de 10,6 milioane de euro. In cadrul acestor proiecte au fost infiintate centre pentru copii, pentru batrani, cantine si brutarii sociale, centre medico-sociale si policlinici.

  • Traseul proiectului legislativ in Parlament

Proiectul de lege a fost adoptat cu 254 de voturi „pentru”, sapte „impotriva” si cinci abtineri. Programul va fi finantat in proportie de 80% de la bugetul public si 20% de biserica, donatii sau sponsorizari. Legea a fost propusa de deputatul PDL Raluca Turcan si initiata de aproximativ 90 de parlamentari PDL.

Proiectul prevede ca „activitatile desfasurate in cadrul programelor si proiectelor finantate potrivit prezentei legi sunt supuse controlului Curtii de Conturi”. Totusi, in raspunsul trimis la acest proiect in 2010, Guvernul preciza ca nu sustine adoptarea proiectului in forma prezentata. Executivul le recomanda initiatorilor sa tina cont de „presiunile si riscurile determinate de evolutia economica interna si externa” atunci cand propun adoptarea „oricaror masuri ce presupun angajarea de cheltuieli suplimentare de la bugetul de stat”.

Proiectul a fost inregistrat in Parlament pentru dezbatere in 30.04.2009 la Senat si a primit aviz favorabil de la Comisia pentru drepturile omului, culte si minoritati, Comisia pentru munca, familie si protectie sociala si Comisia pentru administratie publica, organizarea teritoriului si protectia mediului. Lipseste insa avizul Comisiei pentru Buget-Finante. In Senat, proiectul a fost votat de 40 de senatori si s-a inregistrat doar 1 vot impotriva. (Vezi aici traseul legii in Parlament)

  • Ce prevede proiectul

Presedintele Comisiei pentru cultura, arte, mijloace de informare in masa, deputatul Raluca Turcan, a precizat ca, prin implicarea Bisericii, initiativa „ofera o solutie complementara de suport social, in conditiile in care este cunoscut deficitul de resurse la bugetul de stat, mai ales pe fondul crizei economice”. „Autoritatile administratiilor locale vor deveni parteneri la proiecte prin punerea la dispozitie a terenurilor, cladirilor si a unor sume de bani necesare derularii actiunilor finantate”, precizeaza Turcan.

Aceasta a explicat ca proiectul se deruleaza sub forma unui program national prin care „unitatile de cult identifica nevoia sociala, care poate sa plece de la copiii necajiti, copiii cu parinti plecati la munca in strainatate, pana la varstnici sau persoane cu dizabilitati. Dupa ce se creioneaza un proiect, acestea sunt trimise la Ministerul Muncii si Protectiei Sociale si in urma evaluarii criteriilor de eligibilitate in acest proiect e facuta selectia”.

Potrivit legii, autoritatea contractanta este autoritatea administratiei publice locale (consiliul judetean, consiliul local, consiliul general al mun. Bucuresti sau consiliul local al sectoarelor mun. Bucuresti) care organizeaza selectia publica in vederea finantarii din fonduri publice a programelor si proiectelor inaintate de solicitantii eligibili.

Solicitantul este un cult sau o unitate de cult, asociatia sau fundatia infiintata de acesta, precum si asocierea dintre aceste persoane juridice in vederea depunerii unei propuneri de proiect in cadrul selectiei publice de proiecte.

Obiectivele acestor programe sociale sunt infiintarea, organizarea si acordarea de servicii sociale destinate unor categorii de persoane vulnerabile. Pentru a solicita finantare, cultele trebuie sa detina un raport de oportunitate acordat de catre autoritatea administratiei publice locale pe a carei raza teritoriala se deruleaza programele initiate.

Finantarea programelor se realizeaza prin programe multianuale de interes national, aprobate prin hotarari ale Guvernului, la propunerea Ministerului Muncii. Fondurile destinate finantarii programelor se asigura de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Muncii. Pentru acordarea finantarii de la bugetul de stat a proiectelor selectate, cultele au obligatia de a asigura cofinantarea acestora in cuantum de cel putin 20% din totalul sumei aprobate.

In termen de 90 de zile de la data intrarii in vigoare a legii, Ministerul Muncii este obligat sa elaboreze norme metodologice de aplicare a acesteia si le va supune spre aprobare prin hotarare a Guvernului.

  • Raluca Turcan: Nu cred ca Biserica trebuie sa intervina doar in constructia de icoane, clopotnite, cladiri

Intr-un interviu acordat septembrie anul trecut HotNews.ro, Raluca Turcan a declarat ca „Biserica poate sa vina cu niste centre de zi, pentru educatie. (…) Eu nu cred ca Biserica trebuie sa intervina doar in constructia de icoane, clopotnite, cladiri. (…) Misiunea sociala, interventia directa in societate, accentul pus pe caritate trebuie mult mai bine sprijinit in Romania”.

  • Teodor Baconschi: Parteneriatul stat-biserica inseamna ca statul sa delege catre biserica tot ce inseamna orfelinate, un anumit tip de invatamant

Amintim ca despre parteneriatul stat-biserica a vorbit si ministrul de Externe, Theodor Baconschi. Intr-un interviu acordat HotNews.ro, acesta declara in octombrie anul trecut ca „un partid popular are misiunea de a incheia un parteneriat stat-biserica pentru ca amandoua lucreaza cu propriile instrumente si in propriul registru pentru binele comun. (…) Cunoscand foarte bine Biserica Ortodoxa Romana si ierarhia ei, eu stiu ca n-are sens sa le cer sprijin politic partizan. Asta ar denatura misiunea bisericii. Dar cred ca pentru binele comun putem lucra in foarte multe domenii sociale, putem sa ne inspiram reciproc optiunile si mai cred ca un asemenea parteneriat stat-biserica este totusi necesar”.

Intrebat ce inseamna parteneriatul stat-biserica, Baconschi a declarat ca „statul sa delege legislativ si prin infrastructura catre biserica o parte din asistenta sociala. De pilda, tot ce inseamna orfelinate, tot ce inseamna un anumit tip de invatamant”.

HotNews.ro

Publicat în: Diverse, Ortodocși, Politică, Postcomunism, Puncte de vedere, Religie | Etichetat:

Dezbateri europene privind o lege de condamnare a celor ce neagă crimele comunismului

De Marius Silvesan pe | Lasă un comentariu

O lege la nivel european de condamnare a celor ce neagă crimele comise de regimurile comuniste nu ar fi încă posibilă – este concluzia Comisiei Europene. Şase dintre ţările foste comuniste, printre care şi România, ceruseră Comisiei să ia în calcul o astfel de lege, după modelul celei referitoare la Holocaust.

În privința crimelor comunismului nu există însă consens politic.

TVR

detalii și opinii puteți citi pe HotNews și în The Guardian, precum și pe  următoarele bloguri: Memorie, libertate, moderație, Persona , Vaisamar, Răscumpărarea Memoriei.

Un punct de vedere interesant din punct de vedere al comparației creștinism islam este prezentat de către Vasilică Croitor astfel:

Organizația Conferinței Islamice (OIC) – reprezentând 57 de state musulmane, a reușit astăzi să obțină la ONU un vot majoritar pozitiv pentru introducerea unei Rezoluții împotriva defăimării religioase. Legislația care promovează valori islamice mascate sub cuvântul magic „toleranță” va face din dreptul la opinie un delict. Deși nu există o legătură directă între cele două rezoluții votate azi, ele constituie un tandem care ne deslușește mersul vremii. Mai crede cineva că islamul nu are ușa larg deschisă pentru a răsturna valorile care au clădit Europa? Read more…

Pentru o înțelegere mai clară a implicațiilor de care vorbea Vasilică Croitor integrez aici  o hartă a religiilor publicată anterior pe acest site.

 

Publicat în: Comunism, Politică, Postcomunism | Etichetat: , , , , , ,

Sondaj: Aproape 45% dintre romani considera comunismul „o idee buna, dar prost aplicata”

De Marius Silvesan pe | Lasă un comentariu

Comunismul a fost „o idee buna, dar prost aplicata„, cel putin asa considera 44% dintre romani, potrivit unui sondaj intocmit de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc (ICCMER) si Centrul pentru Studierea Opiniei si Pietei (CSOP). 15% cred ca a fost „o idee buna, care a fost bine aplicata„, iar 29% au apreciat comunismul ca fiind „o idee gresita„. Sondajul a fost facut la nivel national, pe populatia de peste 15 ani, a chestionat 1.123 de persoane si vine sa confirme si sa accentueze rezultatele cercetarii desfasurate in luna august 2010 cand 47% dintre romani considerau comunismul ca a fost „o idee buna, dar prost aplicata”.

Instaurarea regimului comunist in Romania la sfarsitul celui de-al Doilea Razboi Mondial este considerata de respondenti in procente egale (38%) drept atat „un lucru bun”, cat si „un lucru rau”. Un procent de 25% au spus ca nu stiu sau nu au raspuns la aceasta intrebare.

Un procent de 83% dintre respondenti au declarat ca nu au avut, personal sau in cazul cuiva din familie, de suferit de pe urma regimului comunist.

Rolul hotarator in instalarea regimului comunist in Romania l-a avut Uniunea Sovietica dupa parerea a 48% dintre respondenti, in timp ce 17% dintre subiecti au spus ca Partidul Comunist din Romania a jucat un rol important in ceea ce priveste infiintarea regimului comunist la noi in tara.

Un procent de 71% sunt de parere ca sefii regimului comunist beneficiau de privilegii in comparatie cu restul populatiei. 63% au considerat ca securitatea a fost un factor principal in represiunea politica din comunism, urmata de militie – 37% si PCR – 35%.

Studiul integral poate fi descarcat de aici.

Concluzii:

  • Rezultatele prezentului studiu confirma datele obtinute in cadrul cercetarii anterioare, efectuate in luna august. Se poate concluziona ca romanii au in buna masura o pozitie ambivalenta fata de perioada comunista si ceea ce a insemnat aceasta: desi cei mai multi dintre romani cred ca a existat o forma de represiune, ca liderii regimului au beneficiat de privilegii, ca victimele regimului comunist ar trebui sa fie despagubite, cei mai multi dintre ei considera ca venirea la putere a regimului comunist a fost un lucru pozitiv, comunismul a reprezentat o idee buna, iar problema dosarelor si a lustratiei nu au sprijin majoritar.
  • Din analiza celor doua sondaje reiese la nivelul populatiei ca tendinta unei viziuni pozitive asupra perioadei comuniste reflecta atat o evaluare a situatiei economice prezente, nostalgia fata de perioada comunista, dar si interpretarea rolului statului drept unul asistential.
  • O asemenea apreciere trebuie raportata la faptul ca populatia nu a avut si nu are decat un acces limitat la acele informatii de natura sa clarifice responsabilitatile, crimele si abuzurile din perioada comunista. Perceptia asupra regimului comunist este explicabila si prin suprapunerea dimensiunilor politica si economica ale vietii cotidiene in comunism.
  • Pe langa datoria institutiilor statului si a mass-mediei din Romania de a promova un tip de discurs complex, nuantat si responsabil asupra trecutului comunist, este imperativ ca statul roman sa urmeze politici clare si coerente pe probleme punctuale legate de dictatura partidului-stat: arhivele Securitatii, lustratie, despagubiri, legea pensiilor fostilor demnitari si a responsabililor din Securitate sau memorializarea intervalului istoric marcat de regimul comunist.

Sondajul a fost facut la nivel national, pe populatia de peste 15 ani, a chestionat 1.123 de persoane. Eroarea estimativa a sondajului este plus/minus 3%, interviurile fiind efectuate in perioada 22 octombrie – 1 noiembrie 2010.

Sondajul de opinie reprezinta a doua etapa a parteneriatului intre ICCMER si CSOP, care are ca obiectiv elaborarea unei strategii de politici publice pentru o educatie democratica fundamentata pe cunoasterea si asumarea trecutului comunist.

Reprezentantii CSOP au aratat, joi, la o conferinta de presa, in care au prezentat rezultatele sondajului, ca un numar insemnat dintre respondenti – un sfert – nu au stiut sa raspunda la intrebarea privind rolul hotarator in instalarea regimului comunist in Romania, noteaza Agerpres. De asemenea, tinerii cu varsta intre 15 si 25 de ani au declarat ca nu stiu prea multe despre comunism si nici nu sunt foarte interesati.

In opinia celor de la ICCMER si a celor de la CNSAS, acest lucru ar trebui sanctionat, deoarece la nivelul educational se resimte o carenta in domeniul informarii elevilor.

Germina Nagit, din partea CNSAS, a atras atentia ca la liceele tehnice nu se mai studiaza Istoria, lucru gresit pentru formarea tinerei generatii.

„Sunt rezultate paradoxale in acest sondaj si nu cred ca trebuie dat un diagnostic dupa aceste date tehnice, daca ne raportam la comunism. (…) Peste 60% din tineri spun ca nu stiu nimic de aceasta perioada, lucru ingrijorator, daca ne gandim la comportamentul civic. Lipsa orelor de Istorie va pune o amprenta negativa asupra intelegerii acestei perioade si este riscant sa se piarda adevaratul inteles al libertatii cetateanului din acea perioada”, a declarat Germina Nagit.

de Victor Cozmei

HotNews.ro

Publicat în: Comunism, Postcomunism | Etichetat: , , ,