Timotei Popa – șeful promoției 2010-2014 a Institutului Teologic Baptist București
Timotei Popa din Deva este șeful promoției 2010-2014 a Institutului Teologic Baptist din București.

Promoția 2010-2014 a Institutului Teologic Baptist din București (fotografii)
Prin harul Domnului în sesiunea iunie 2014 au finalizat studiile de teologie la nivel de licență o nouă generație de studenți. Fiind prezent la Institutul Teologic am împărtășit cu studenții prezenți bucuria de a se vedea absolvenți. Pe fețele și în atitudinea acestora s-a putut observa și responsabilitatea a ceea ce însemnă lucrarea lui Dumnezeu.
Mai jos postez o serie de fotografii realizate cu acest prilej.
Absolvenții formei de învățământ cu frecvență (zi)

De la stânga la dreapta: Adrian George Alboiu, David Lavric, Cristian Tănase, Raich Robert, Iulian Banari, Timotei Popa (șeful promoției), Marius Chende, Daniel Stoica
Absolvenții formei de învățământ la distanță (ID)

Dragoș Hogaș, Adrian Lauran, Bebi Prică
Absolvenții Institutului Teologic Baptist, sesiunea iunie 2014 – învățământ cu frecvență și învățământ la distanță

Absolvenții Institutului Teologic Baptist, sesiunea iunie 2014 – învățământ cu frecvență și învățământ la distanță împreună cu rectorul instituției, decanul, directorul de departament și coordonatorul formei de învățământ la distanță.

Albumul foto este disponibil aici www.facebook.com/istorieevanghelica/media
La mulți ani, Trandafir Popovici!
Pastorul Trandafir Popovici s-a născut la data de 5 iunie 1961 în localitatea Caransebeș, jud. Caraș-Severin.
Mesajul curat al Evangheliei vestit de pastorul Petre Dugulescu în timpul unei evanghelizări în Biserica Creștină din Reșita, a pătruns și a mișcat și inima tânărului student Popovici.
În data de 5 august 1982 a mărturisit public credința sa în Isus Hristos, alegându-L ca Domn și Mântuitor personal, și a fost botezat în Biserica Baptistă din Ciuta.
Din acel moment a simțit și a înțeles că viața sa trebuie dedicată în întregime lucrării în slujba lui Dumnezeu.
A fost admis la Institutul Teologic Baptist din București, în anul 1991. După absolvire, în anul 1995, Trandafir Popovici a fost chemat și ordinat ca pastor al Bisericii Baptiste Golgota din București.
A slujit ca și consilier în lucrarea cu studenții în cadrul Institutului Teologic Baptist din București, perioadă în care a deținut și funcția de secretar al Comunității Baptiste București. Din anul 2012 pastorul Trandafir Popovici deține funcția de Director administrativ în cadrul Institutului Teologic Baptist din București.
În anul 1985 s-a căsătorit cu Adina Verman și Dumnezeu le-a binecuvântat familia cu doi copii, Oana Cristina și Alexandru Filip.
Informații preluate de pe site-ul Bisericii Baptiste „Golgota” București.
La mulți ani, Adrian Neiconi!
Adrian Neiconi este pastor al Bisericii Baptiste Betania din Timișoara, profesor și prorector al Institutului Teologic Baptist din București.
Împreună cu corul, dirijorul și colegii din corpul profesoral al Institutului Teologic Baptist (dec. 2013)

Admitere la Institutul Teologic Baptist din București
Pentru mai multe detalii contactați secretariatul la o f f i c e @ i t b . r o .
Înregistrarea audio a conferinței „Sinele și lumea” susținută de Paul Fiddes (26.11.2013)
Așa cum menționăm în articolul Profesorul Paul Fiddes la inaugurarea Centrului de Cercetare a Credinței și Culturii, pun la dispoziția celor interesați înregistrările audio de la conferința susținută în dimineața zilei de miercuri, 26 noiembrie 2013, la Institutul Teologic Baptist din București.

Paul Fiddes – Sinele și lumea – partea I
Paul Fiddes – Sinele și lumea – partea II
Articole relaționate
Profesorul Paul Fiddes la inaugurarea Centrului de cercetare a credinței și culturii din cadrul Facultății de Teologie Baptistă din cadrul Univesrității București
În data de 26 noiembrie 2013 în prezența unui auditoriu format din studenți, profesori, teologi, oameni de cultură și interesați de realația dintre teologie și cultură a fost inaugurat la București în cadrul Facultății de Teologie Baptistă, „un centru de cercetare care încearcă să interogheze într-un mod creativ relația dintre credința creștină și cultura contemporană.”
Este vorba de Centrul de cercetare al credinței și culturii. Sesiunea științifică în cadrul căreia a fost lansat și acest centru de cercetare a fost deschisă de către Prof. univ. dr. Otniel Bunaciu, decanul Facultății de Teologie Baptistă, Universitatea din București și „a fost onorată de prezența Dr. Paul Fiddes, un suporter activ al învățământului teologic românesc și șef al catedrei de teologie sistematică a Universității Oxford, de Mircea Dumitru, rector al Universității București, Ioan Pânzaru – Universitatea București, Otniel Ioan Bunaciu – Universitatea București și Parush Parushev – Rectorul în exercițiu al International Baptist Theological Seminary.

Dr. Paul Fiddes a prezentat audienței un material extensiv bazat pe cea mai recentă lucrare de cercetare a sa, Seeing the world and knowing God (Sinele și lumea).

Aceasta este, în cuvintele autorului “o încercare de a susține o conversație între înțelepciunea din Biblie și unele interese postmoderne despre modul în care sinele se relaționează lumii și crearea doctrinei creștine, în special doctrina despre Dumnezeu ca trinitate.” Ulterior prezentării făcute de Dr. Paul Fiddes au urmat trei răspunsuri critice la soluția oferită de autor.” Răspunsurile critice au fost oferite de către Profesor univ. dr. Ioan Pânzaru, fost rector al Universității București în perioada 2005-2011, Prof. Univ. Dr. Mircea Dumitru, rectorul în exercițiu al Universității din București și Parush Parushev, Rectorul în exercițiu al International Baptist Theological Seminary.
Albumul foto realizat cu prilejul lansării Centrului de cercetare a Credinței și Culturii din cadrul Facultății de Teologie Baptistă și al vizitei Profesorului Paul Fiddes este disponibil AICI
Pentru redactarea acestui articol am folosit pe lângă opiniile personale formate ca urmare a participării la cele două sesiuni științifice cu profesorul Paul Fiddes (prima a avut loc la Institutul Teologic BAptist, iar cea de a doua la Universitatea din București) și articolul lui Ruben Ologeanu de pe site-ul Revistei Creștinul Azi.
Evenimentul a fost anunțat sub titlul
PS: În cadrul unei viitoare postări o să pun la dispoziția celor interesați și înregistrările audio de la acest eveniment.
Simpozionul Bisericile Baptiste din România în perioada regimului Antonescu (8-9) Întrebări și răspunsuri
Prin intermediul acestei postări închei seria despre Simpozionul științific care a fost organizat de Institutul Teologic Baptist din București împreună cu Facultatea de Teologie Baptistă din cadrul Universității București.
Menționez faptul că sesiunea de întrebări și răspunsuri nu a fost înregistrată chiar de la început, însă cu excepția a vreo două întrebări sesiunea la care am făcut referire a fost filmată și pusă astfel la dispoziția tuturor celor interesați de această problematică.
În această primă parte se află și răspunsul domnului Viorel Achim la întrebarea mea despre momentul în care baptiștii români au primit statutul de cult religios, fiindu-mi confirmate astfel cercetările publicate și în cartea Bisericile Creștine Baptiste din România între persecuție, acomodare și rezistență, conform cărora baptiștilor din România Mare le-a fost recunoscut pentru prima dată statutul de cult religios la nivelul întregii țări în septembrie 1940.
Cele două întrebări punctuale pe care le-am pus eu au fost următoarele:
1. Cum s-a ajuns la recunoașterea statutului de cult religios al baptiștilor în februarie 1940?
– răspunsul: conjunctură favorabilă și nu implicația regelui
2. Decizia de scoatere în afara legii a asociațiilor religioase în decembrie 1942 este conexată cu evoluția politică a frontului? Au existat influențe din această direcție care l-au determinat pe Ion Antonescu să ia o asemenea decizie?
– răspunsul a fost că în opinia dânsului nu a existat o asemenea legătură și că momentul decembrie 1942 a fost doar conjunctura favorabilă luării acelei decizii, momentul în care toate forțele implicate (politice și religioase, referire în acest ultim caz la Sfântul Sinod al BOR) au căzut de acord asupra măsurilor care trebuie luate. Poate că, zic eu, prin prisma răspunsului la influența intelectualității naționaliste românești, opinia publică era mai pregătită decât în 1937 sau 1940 pentru decizia de scoaterea în afara legii a acelor confesiuni religioase considerate secte, dar și a celora care aveau statutul de asociație religioasă. Punctul meu de vedere se bazează pe explicațiile oferite de domnul Viorel Achim la întrebarea pastorului John Vătran despre Mircea Eliade ca teoretician al naționalismului românesc și al legăturii dintre națiunea română și confesiunea ortodoxă. Dr. Viorel Achim face referire în răspunsul său la faptul că teoreticienii cu adevărat importanți au fost Nae Ionescu și Nichifor Crainic, ”cărora le datorăm într-un anumit fel, mai ales noi minoritarii”, teoretizarea politicii antireligioase, fapt care fundamentează într-un anumit mod politica statului împotriva evanghelicilor.
Partea a doua a sesiunii de întrebări și răspunsuri
Urmărește și
SIMPOZIONUL: BISERICILE BAPTISTE DIN ROMÂNIA ÎN PERIOADA REGIMULUI ANTONESCU (1 ) DANIEL MARIȘ
SIMPOZIONUL BISERICILE BAPTISTE DIN ROMÂNIA ÎN PERIOADA REGIMULUI ANTONESCU (4) VIOREL ACHIM
SIMPOZIONUL BISERICILE BAPTISTE DIN ROMÂNIA ÎN PERIOADA REGIMULUI ANTONESCU (5) VIOREL ACHIM
SIMPOZIONUL BISERICILE BAPTISTE DIN ROMÂNIA ÎN PERIOADA REGIMULUI ANTONESCU (6) DR. VIOREL ACHIM
Simpozionul Bisericile Baptiste din România în perioada regimului Antonescu (7) Dr. Viorel Achim despre deportarea evanghelicilor în Transnistria
Dr. Viorel Achim continuă în acestă parte din cadrul Simpozionului științific să prezinte politica regimului Antonescu față de cultele neoprotestante, răspunsul Bisericii Ortodoxe, precum și de politica religioasă a regimului.
Foarte interesant este faptul că Dr. Viorel Achim prezintă în această secțiune modul în care s-a ajuns la ordinul de deportare al evanghelicilor (neoprotestanților) în Transnistria, la Bug, acțiune care începe cu un ordin din mai 1942 la care s-a renunțat în august 1942. Dar, până la anularea ordinului unii dintre evanghelici au fost deportați în Transnistria, printre aceștia regăsindu-se și grupul de 30 de creștini după Evanghelie din Botoșani.
În finalul prelegerii, Dr. Viorele Achim atrage atenția asupra următoarelor aspecte:
1. Lipsa de cooperare între cele trei confesiuni (baptiști, creștini după Evanghelie, adventiști)
– cele trei comunități se aflată în aceeași situație, dar nu au comunicat, din contră spune Dr. Viorel Achim, „vechile animozități din perioada interbelică s-au păstrat”
– în toate documentele văzute, Viorel Achim menționează că nu a văzut nicio acțiune comună a celor trei confesiuni evanghelice
2. Prezența evreilor în comunitățile neoprotestante (evanghelice)
– în perioada războiului, nu în Basarabia deoarece în 1941 evreii au fost deportați, au existat mici comunități de evrei mesianici încadrați în cele trei confesiuni neoprotestante, mai ales în confesiunea Creștină după Evanghelie.
– Constantin Adorian, președintele Comunității Baptiste din București, a comparat într-o predică ținută în duminica din 7 mai 1941 în casa de rugăciune din Bulevardul Basarab 56 Bis (actualmente Biserica Golgota din șoseaua Nicolae Titulescu) a comparat persecuția evreilor români din timpul lui cu martirajul suferită de primii creștini. Demersul pastorului Constantin Adorian este cu atât mai important cu cât în perioada respectivă au fost foarte puține poziționări pozitive față de evrei. Nu a existat, spune domnul Viorel Achim, curaj civic, acela de a protesta, de a spune este nedrept, ori pastorul Constantin Adorian face lucrul acesta.
3. …….
Urmărește și
SIMPOZIONUL: BISERICILE BAPTISTE DIN ROMÂNIA ÎN PERIOADA REGIMULUI ANTONESCU (1 ) DANIEL MARIȘ
SIMPOZIONUL BISERICILE BAPTISTE DIN ROMÂNIA ÎN PERIOADA REGIMULUI ANTONESCU (4) VIOREL ACHIM
SIMPOZIONUL BISERICILE BAPTISTE DIN ROMÂNIA ÎN PERIOADA REGIMULUI ANTONESCU (5) VIOREL ACHIM
SIMPOZIONUL BISERICILE BAPTISTE DIN ROMÂNIA ÎN PERIOADA REGIMULUI ANTONESCU (6) DR. VIOREL ACHIM
Simpozionul Bisericile Baptiste din România în perioada regimului Antonescu (6) Dr. Viorel Achim
Perioada avută în discuție aici este cea de după implicarea României în cel de-al doilea război mondial și face referire printre altele la situația evreilor din Bucovina și Basarabia care au primit certificate de botez de la creștinii după Evanghelie pentru a-i scăpa de deportare.
Urmărește și
SIMPOZIONUL: BISERICILE BAPTISTE DIN ROMÂNIA ÎN PERIOADA REGIMULUI ANTONESCU (1 ) DANIEL MARIȘ
SIMPOZIONUL BISERICILE BAPTISTE DIN ROMÂNIA ÎN PERIOADA REGIMULUI ANTONESCU (4) VIOREL ACHIM















