Prof. dr. Vasile Talpos si Prof. dr. Ioan Bunaciu, profesori emeriti ai Institutului Teologic (video)
În data de 9 octombrie 2011, intr-un cadru festiv prilejuit de serbarea a 90 de ani de educație teologică baptistă în România (1921-2011), au fost inmanate profesorului Talpoș Vasile si profesorului Bunaciu plachetele cu titlul de profesor emerit. Senatul Universității din București a acordat în premieră, pentru prima dată de când această instituție funcționează, titlul de profesor emerit unui evanghelic, respectiv Prof. univ. dr. Talpoș Vasile. Luând în considerare această situație precum și contribuția profesorului Talpoș la dezvoltarea învățământului teologic evanghelic din România, Senatul Institutului Teologic Baptist din București a hotărât să acorde la rândul său aceasta prestigioasă distincție profesorului Talpoș. De asemenea, ca o recunoaștere a meritelor academice și a contribuției la menținerea și dezvoltarea învățîmântului teologic baptist în perioada comunistă când se proclama în piețe și la colțul străzilor ateismul, Senatul Institutului Teologic Baptist din București a hotărât acordarea titlului de profesor emerit Prof. univ. dr. Ioan Bunaciu.
Prof. dr. Vasile Talpoș împreună cu prof. dr. Otniel Bunaciu și Conf. dr. Mariș Daniel
Profesor dr. Vasile Talpoș împreună cu Prof. dr. Otniel Bunaciu
Prof. dr. Vasile Talpoș primind placheta de la Conf. dr. Mariș Daniel
Prof. dr. Otniel Bunaciu primește placheta aniversară în numele profesorului Ioan Bunaciu
Fotografie de grup cu corpul profesoral și studenții
Înregistrarea video a evenimentului
Partajează asta:
Ierarhizarea programelor de studii din universitatile din Romania. Vezi lista celor mai bune facultati
Programele de studii oferite de universitatile acreditate din Romania au fost ierarhizate pentru prima oara de un organism international: Asociatia Universitatilor Europene. Ministerul Educatiei a anuntat rezultatele acestei ierarhizari, care ofera informatii despre calitatea predarii, a cercetarii, a relatiei cu mediul extern si a serviciilor oferite de universitate.Universitatea Spiru Haret (cu 15 prezente) si Universitatea Hyperion (13 prezente) conduc detasat in topul programelor de studii cel mai prost cotate
Sursa Foto: MediafaxFoto
In aplicarea art. 193 din Legea educatiei nationale si ale prevederilor hotararii Guvernului nr. 789/2011 privind aprobarea Metodologiei de evaluare in scopul clasificarii universitatilor si ierarhizarii programelor de studii, Ministerul Educatiei a publicat rezultatele ierarhizarii programelor de studii ale universitatilor acreditate din sistemul national de invatamant din Romania, informeaza Ministerul intr-un comunicat. Aceste rezultate sunt valabile pentru anul universitar 2011-2012.
Ierarhizarea programelor de studii se realizeaza anual. Toate datele raportate de universitati in vederea clasificarii universitatilor si ierarhizarii programelor de studii sunt disponibile la adresa chestionar.uefiscdi.ro.
Programele de studii sunt plasate, in functie de pozitia universitatii care le organizeaza in domeniul de ierarhizare in care se incadreaza acestea, in cinci categorii: A, B, C, D si E, astfel incat A reprezinta categoria celor mai performante programe, iar E categoria celor mai putin performante.
- In cazul clasificarii universitatilor, indicele cel mai important luat in calcul a fost cercetarea stiintifica. La ierarhizarea programelor de studii, a contat in mod prioritar predarea si invatarea, precum si cercetarea stiintifica, dar cu diferite ponderi, in functie de programul de studii.
Universitatea Babes-Bolyai din Cluj-Napoca
Universitatea din Bucuresti
Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iasi
Universitatea Babes-Bolyai din Cluj-Napoca
Universitatea Lucian Blaga din Sibiu
Universitatea din Bucuresti
Universitatea Emanuel din Oradea (….)
Ce inseamna ierarhizarea programelor de studii
Ierarhizarea programelor de studii va da informatii despre calitatea predarii, calitatea cercetarii, calitatea relatiei cu mediul extern, calitatea serviciilor oferite de universitate.
„Vom avea, de exemplu la nivel ipotetic, in chimie, patru programe de studii ierarhizate in prima categorie. Intre aceste domenii de ierarhizare pot sa existe diferente subtile, dar stim ca la nivel global chimia este de top in patru locuri in Romania. Si daca dvs. vreti sa faceti chimie, incercati in mod evident sa mergeti in unul din acele patru locuri, dupa care intervin diferente mai fine. S-ar putea sa fiti interesat de chimia organica si atunci dintre aceste patru il veti alege pe acela unde componenta de chimie organica este mai dezvoltata„, a explicat pentru HotNews.ro Daniel Funeriu, in cadrul unui interviu.
„Studentii pot sa fie interesati, de exemplu, daca fac stiinte economice, de la care universitate se poate astepta ca odata absolvent sa petreaca un timp foarte scurt in somaj, altfel spus sa isi gaseasca cat mai repede de lucru. Sau, daca face drept, daca vrea sa mearga la Institutul National al Magistraturii, se va uita care este universitatea care ii da cea mai mare sansa de reusita la INM. Sau la medicina, care este universitatea de medicina care da cea mai mare sansa sa ia rezidentiatul. In functie de ceea ce fiecare student doreste, aceasta ierarhizare a programelor de studii ofera un referential in functie de care se poate ghida„, a continuat ministrul.
Potrivit acestuia, in absenta unei astfel de ierarhizari a programelor de studii, riscurile sunt urmatoarele: absenta unei finantari adecvate, absenta unui referential in vederea selectarii resurselor umane, a cadrelor didactice din universitati, absenta unui referential pentru studenti. „Doar dupa reputatie sau doar din auzite nu poti sa iti orientezi cariera universitara corect”, sustine Funeriu.
Cum se desfasoara procesul de clasificare a universitatilor si de ierarhizare a programelor de studii
Ce prevede Proiectul de Hotarare aprobat de Guvern si Ministerul Educatiei pe 3 august cu privire la aprobarea metodologiei de evaluare in scopul clasificarii universitatilor si ierarhizarii programelor de studii:
- La procesul de ierarhizare participa toate programele de studii universitare de licenta si master, acreditate sau autorizate sa functioneze provizoriu, din universitatile acreditate sau autorizate provizoriu, de stat, particulare si confesionale.
Evaluarea in scopul clasificarii universitatilor si ierarhizarii programelor de studii se realizeaza pe baza unora dintre urmatoarele criterii:
a). predarea si invatarea
b). cercetarea stiintifica
c). relatia universitatii cu mediul extern
d). capacitatea institutionala
Evaluarea in scopul clasificarii universitatilor utilizeaza cel putin criteriul B). Evaluarea in scopul ierarhizarii programelor de studii utilizeaza cel putin criteriile A) si B).
Evaluarea in scopul ierarhizarii programelor de studii universitare
Programele de studii sunt plasate, in functie de pozitia universitatii care le organizeaza in domeniul de ierarhizare in care se incadreaza acestea, in cinci categorii: A, B, C, D si E, astfel incat A reprezinta categoria celor mai performante programe, iar E categoria celor mai putin performante.
Lista domeniilor de ierarhizare se propune de catre ARACIS, CNCS si CNATDCU si se aproba prin ordin al ministrului Educatiei. Vezi atasat lista domeniilor de ierarhizare, aprobat prin ordinul de ministru nr. 5204/24.08.2011.
Un program de studii universitare se incadreaza intr-un singur domeniu de ierarhizare. Incadrarea unui program de studii intr-un anumit domeniu de ierarhizare se face de catre universitatea care organizeaza respectivul program. In cazul unei incadrari necorespunzatoare, organismul de evaluare poate modifica aceasta incadrare.
Evaluarea in scopul ierarhizarii programelor de studii universitare se realizeaza anual.
Sunt considerate programe de excelenta programele de studii universitare de licenta si master plasate in categoria A.
Organismul de evaluare, angajatii acestuia si expertii evaluatori au obligatia de a sesiza Ministerul Educatiei in cazul in care constata existenta unor date false in cadrul rapoartelor furnizate de universitati.
Partajează asta:
Prof. Dr. Vasile Talpoș – profesor emerit al Universității București
Senatul Universității din București, întrunit în ședință în data de 30 septembrie 2011, a decis acordarea titlui de profesor emerit domnului Prof. Dr. Vasile Talpoș.
Prof. dr. Vasile Talpoș este rectorul Institutului Teologic Creștin Baptist de grad universitar din București, profesor de teologie și ebraică la Facultatea de Teologie Baptistă, Universitatea din București. Domnia sa este și pastor din 1987, ulterior pastor coordonator al Bisericii Creștine Baptiste Nădejdea din București. Anul acesta se împlinesc 24 de ani de slijure pastorală în Biserica Nădejdea și 23 de când conduce cea mai importantă instituție de pregătire teologică a baptiștilor din România (Institutul Teologic Baptist din București).
Vasile Talpoș împreună cu Billy Graham (1985) și Mihai Hușanu
Prof. dr. Vasile Talpoș este căsătorit cu Lidia și împreună au trei copii: Cristina, Cristian-Mihail și Emanuela-Lidia.
Partajează asta:
Bisericile Baptiste din România între constrangere, colaborare și rezistență (1948-1965)
Titlul pe care l-am pus acestui articol reprezintă într-o anumită măsură sinteza cercetărilor mele din ultimii trei ani de zile, care se finalizează acum prin susținerea publică în data de vineri, 30 septembrie 2011, a tezei de doctorat intitulată Dinamica raporturilor dintre Stat și Bisericile Creștine Baptiste din România între anii 1948-1965. Activitatea de cercetare a fost coordonată de către reputatul istoric Dinu C. Giurescu. Evenimentul va avea loc cel mai probabil în sala de consiliu a Facultății de Istorie din cadrul Universității București. Pentru cei interesați de acest aspect al istoriei recente atașez rezumatul tezei, care poate fi downloadat apăsând AICI. În cadrul cercetării și apoi pe parcursul redactării m-am bazat cu precădere pe sursele arhivistice în cea mai mare parte inedite. Subiectul, de asemenea, reprezintă o noutate pentru spațiul istoriografic românesc. Din cunoștințele mele nu știu să mai existe o altă lucrare care să abordeze în exclusivitate relația dintre Bisericile Creștine Baptiste și statul român între 1948-1965. Dacă ne referim la Alexa Popovici și Ioan Bunaciu putem menționa că aceștia nu și-au propus o astfel de abordare și nici nu au întrebuințat surse arhivistice. O serie de cercetări recente și-au propus să investigheze istoria comunităților evanghelice sub comunism, fiind abordate cu precădere subiecte care privesc o anumită latură a relației Biserică-Stat, respectiv aspectul colaboraționismului. Lucrări de certă valoare științifică au realizat Dorin Dobrincu, Denisa Bodeanu, Vasilică Croitor, Gheorghe Modoran.
Cercetarea mea integrează aspecte legate de instaurarea comunismului în România, exportarea modelului sovietic, impunerea ateismului, comparație între legislația din perioada comunistă și cea interbelică. De asemenea sunt prezentate cazuri nominale de colaborare cu Securitatea, fiind amintiți și lideri despre care nu s-a mai scris până acum. Vorbim astfel de constrângere, colaborare dar și de rezistență. Prin tratarea subiectului rezistența în cadrul Bisericilor Baptiste pe parcursul perioadei comuniste am dorit să evidențiem modul în care instituția Bisericii a răspuns față de ingerințele statului în viața religioasă și în viața privată a credincioșilor acesteia. Ca o concluzie a cercetării, menționăm că Statul a permis Bisericii Baptiste o existență instituțională și uneori a avut o politică dualistă care îmbina persecuția cu o atitudine permisivă prin care a răspuns cererilor formulate de Uniunea Baptistă care cerea retrocedarea unor lăcașuri de cult. Un caz inedit în contextul raporturilor Biserică – lideri baptiști – Stat îl reprezintă cel al pastorului Herlo Teodor din Petroșani care în anul 1961 contestă în instanță o decizie arbitrară de condamnare și Tribunalul regional Deva l-a achitat de orice penalitate și a trecut cheltuielile penale în sarcina statului.
Tratarea unui astfel de subiect își găsește finalitatea și prin faptul că tânăra generație are nevoie să înțeleagă cadrul perioadei comuniste, compromisurile și consecințele căderii în cursa colaborării cu Departamentul Cultelor și Securitatea. Este necesar pentru noi, cei care trăim astăzi în democrație și libertate, să înțelegem că părinții noștri s-au luptat să păstreze o credință curată și astfel să o transmită generațiilor viitoare.
Marius Silveşan
Partajează asta:
Şcoala de analiză politică „Alexandru Duţu”
În perioada 24-30 septembrie 2011, Departamentul de Științe Politice, Relații Internaționale și Studii de Securitate al Facultăţii de Ştiinţe Politice din cadrul Universităţii din Bucureşti (FSPUB) organizează Şcoala de analiză politică „Alexandru Duţu”.
Şcoala de vară instituie în cadrul şi cu suportul FSPUB şi al Universităţii din Bucureşti un program interdisciplinar de studii de formare continuă destinată celor interesaţi de obţinerea de competenţe teoretice şi practice care să le completeze formaţia de bază şi să le ofere şansa unei cariere profesionale sau administrative în domeniul public sau privat.
Caracterul interdisciplinar al cursurilor oferite în cadrul Şcolii de vară de analiză politică decurge din reunirea într-o abordare generală unică a unor module care combină studii de ştiinţă politică, istorie cu matematică, statistică, simulare computaţională, inteligenţă artificială şi viaţă artificială. Tematica generală a ediţiei din 2011 este „Analiza, modelarea, simularea şi predicţia schimbărilor de mentalitate şi atitudine politică”. Această tematică generală acoperă mai multe domenii de studiu: domeniul ştiintelor politice şi sociale (istoria mentalităţilor, istoria administraţiei, diferitele tipuri de discriminare şi impactul acestora asupra mentalităţilor decizionale); teoria deciziei; domeniul ştiinţelor matematice şi informatice, ştiinţa calculatoarelor, ştiinţele artificialului.
Din 2011, pentru a omagia amintirea eminentului profesor Alexandru Duţu, a cărui carieră profesională se leagă în mod esenţial de crearea Facultăţii de Stiinţe Politice a Universităţii din Bucureşti, Şcoala de analiză politică a FSPUB (FSPUB School of Political Quantitative Analysis) îi va purta numele.
Mai multe informaţii despre organizarea şi programul evenimentului pot fi accesate aici.
Cursurile Şcolii de analiză politică „Alexandru Duţu” se vor desfăşura la sediul Facultăţii de Ştiinţe Politice din str. Spiru Haret nr. 8, Bucureşti.
Partajează asta:
Istoria statuilor de la Universitate
Statuile din Piaţa Universităţii au o istorie strâns legată de cea a Palatului Universităţii. Dacă în 1885 Palatul Universităţii este inaugurat cu mare fast de Principele Carol de Hohenzolern şi soţia sa, Elisabeta, cu aceeaşi ocazie este inaugurată şi cea de-a treia statuie, reprezentându-l pe Gheorghe Lazăr.
Prima dintre statui, cea a principelui Mihai Viteazul, este inaugurată în 1874, pe data de 8 noiembrie, de Sfinţii Mihail şi Gavril. Statuia a fost realizată de sculptorul francez Carrière-Belleuse, format în atelierul lui Auguste Rodin. Sculptorul italian Ettore Ferrari este creatorul celei de-a doua statui; în 1879, cea de-a doua statuie, reprezentându-l pe Ion Heliade-Rădulescu, zis Eliad, Heliad sau Eliade, este amplasată la dreapta lui Mihai Viteazul, cu faţa spre Universitate. „Cele două statui, bronzul şi piatra, pun alături două simboluri: cel dintâi, istoric, unirea tuturor provinciilor româneşti, fie ea şi efemeră, la 1600; cel de-al doilea, istoric şi cultural, pentru că Heliade-Rădulescu, dispărut dintre cei vii cu exact 7 ani înainte de a fi înălţat pe soclu, a fost unul dintre complotiştii revoluţiei de la 1848, dar şi unul dintre întemeietorii literelor moderne în aceste părţi ale lumii” (Ioana Pârvulescu, În intimitatea secolului XIX, p. 16).
Astfel, revenind la 1885, statuia lui Gheorghe Lazăr se alătură celor două, pe flancul stâng. Autorul acesteia este sculptorul român Ion Georgescu, iar amplasarea statuii lui Gheorghe Lazăr nu este deloc întâmplătoare, deoarece Şcoala superioară de la mănăstirea Sfântul Sava îşi avea ruinele exact pe acelaşi loc: Lazăr o înfiinţase, punând astfel bazele învăţământului superior românesc. Gheorghe Lazăr îi fusese profesor lui Ion Heliade-Rădulescu.
„Grupul celor trei statui – care alătură cu nonşalanţă armelor de război cărţile de învăţătură, într-un amestec destul de banal pentru contemporanii tunarului călător şi al cărturarilor tăiaţi în piatră – va străjui apoi, din umbra Universităţii, toate plimbările prin centrul oraşului” (op. cit, p. 17).
Partajează asta:
Topul universităţilor din România, după standardele UE
Doar 12 dintre universităţile româneşti au fost clasificate ca unităţi de cercetare avansată şi educaţie. Alte 15 universităţi au fost cotate ca unităţi de calitate medie, cele mai multe instituţii, inclusiv cele particulare, clasându-se în ultima categorie.
Ierarhizarea universităţilor româneşti, făcută de Asociaţia Universităţilor Europene, va ajuta la finanţarea diferenţiată a unităţilor de învăţământ,după criterii de performanţă. Clasificarea a fost făcută pe baza informaţiilor furnizate de instituţiile de învăţământ, prin intermediul unui chestionar.
Conform noii legi a Educaţiei clasificarea universităţilor presupune trei grupe:
1. universităţi de cercetare avansată şi educaţie
2. universităţi de educaţie şi cercetare ştiinţifică
3. universităţi centrate pe educaţie
Potrivit ministrului Educaţiei, citat de Mediafax, aproximativ 80% din locurile la doctorat vor reveni universităţilor din categoria cercetare avansată şi educaţie.
De asemenea, Ministerul va ţine cont de această clasificare în repartizarea locurilor de care dispun rectoratele. Pentru anul universitar 2011 – 2012, cifra de şcolarizare pentru ciclul universitar de licenţă va fi de 62.850, pentru învăţământul universitar de master sunt 35.600 de locuri , iar pentru ciclul doctoral vor fi aproximativ 3.500 de locuri, potrivit Hotărârii de Guvern din aprilie 2011.
Ziarul Gândul precizează că singura opţiune prin care universităţile din ultima categorie vor mai putea avea programe de master şi doctorat este prin finanţare „punctuală” către programele de master foarte bune. „Finanţarea va merge strict acolo unde se află calitatea,” a subliniat ministrul educaţiei. „Aşadar, universităţile centrate pe educaţie vor primi locuri bugetate la licenţă şi, în cazul în care au programe de master de calitate, un anumit număr de locuri pentru master, dar direcţionate strict către programele de master de calitate, nu şi către cele slabe. Nu cred că vreun cetăţean român vrea să finanţeze din banii lui fabrici de masteranzi în universităţi care nu pot să ofere calitate,” a mai spus ministrul Funeriu.
Iată clasificarea obţinută de Asociaţia Universităţilor Europene:
Categoria I: Universităţile de cercetare avansată şi educaţie
Universitatea din Bucureşti
Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi
Academia de Studii Economice
Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară (USAMV) din Cluj-Napoca
Universitatea de Medicină şi Farmacie (UMF) „Carol-Davila” din Bucureşti
Universitatea de Medicină şi Farmacie din Iaşi
Universitatea de Medicină şi Farmacie din Cluj-Napoca
Universitatea „Politehnica” din Bucureşti
Universitatea Tehnică din Iaşi
Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca
Universitatea Politehnică din Timişoara
Categoria II: Universităţi de educaţie şi cercetare ştiinţifică
Universitatea de Vest din Timişoara
Universitatea din Craiova
Universitatea „Transilvania” din Braşov
Universitatea „Ovidius” din Cosntanţa
Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi
Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu
Universitatea din Oradea
Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative din Bucureşti
USAMV din Iaşi
USAMV din Timişoara
USAMV din Bucureşti
UMF din Timişoara
UMF din Craiova
Universitatea Tehnică de Construcţii din Bucureşti
UMF din Târgu Mureş
Tot în categoria universităţilor de educaţie şi cercetare se înscriu şi instituţiile cu profil militar, universităţile de arte şi cele din domeniul sportiv:
Academia Tehnică Militară din Bucureşti
Academia Forţelor Aeriene „Henri Coandă” din Braşov
Academia de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza” din Bucureşti
Universitatea Naţională de Apărare „Carol I” din Bucureşti
Academia Navală „Mircea Cel Bătrân” din Constanţa
Academia Naţională de Informaţii „Mihai Viteazul” din Bucureşti
Academia Forţelor Terestre „Nicolae Bălcescu” din Sibiu
Universitatea Naţională de Arte din Bucureşti
Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu” din Bucureşti
Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică „I. L. Caragiale” din Bucureşti
Universitatea de Arte „George Enescu” din Iaşi
Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti
Universitatea de Artă şi Design din Cluj-Napoca
Academia de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca
Universitatea de Arte din Târgu Mureş
Categoria III: Universităţi centrate pe educaţie
Universitatea „Aurel Vlaicu” din Arad
Universitatea „Ştefan Cel Mare” din Suceava
Universitatea „Valahia” din Târgovişte
Universitatea Petrol-Gaze din Ploieşti
Universitatea Maritimă din Constanţa
Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia
Universitatea Titu Maiorescu din Bucureşti
Universitatea Romano-Americană din Bucureşti
Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău
Universitatea din Piteşti
Universitatea „Eftimie Murgu” din Reşiţa
Universitatea Creştină „Dimitrie Cantemir” din Bucureşti
Universitatea „Constantin Brancuşi” din Târgu Jiu
Universitatea Naţională de Educaţie Fizică şi Sport din Bucureşti
Universitatea de Nord Baia Mare
Universitatea Ecologică din Bucureşti
Universitatea din Petroşani
Universitatea de Vest „Vasile Goldiş” din Arad
Universitatea Creştină Partium din Oradea
Universitatea Emanuel din Oradea
Universitatea „Apollonia” din Iaşi
Universitatea Spiru Haret din Bucureşti
Universitatea Hyperion din Bucureşti
Universitatea „Petru Maior” din Târgu Mureş
Universitatea Dimitrie Cantemir din Târgu Mureş
Universitatea Română de Ştiinţe şi Arte „Gheorghe Cristea”
Universitatea „Tibiscus” din Timişoara
Universitatea Româno-Germană din Sibiu
Universitatea Andrei Şaguna Constanţa
Universitatea „Mihail Kogălniceanu” din Iaşi
Institutul Teologic Protestant din Cluj-Napoca
Institutul Teologic Penticostal din Municipiul Bucureşti
Institutul Teologic Baptist Bucureşti
Universitatea ARTIFEX din Bucureşti
Universitatea „Danubius” din Galaţi
Universitatea „Constantin Brâncoveanu” din Piteşti
Universitatea „Petre Andrei” din Iaşi
Universitatea „Avram Iancu” din Cluj-Napoca
Universitatea „Bogdan Vodă” din Cluj-Napoca
Universitatea „Nicolae Titulescu” din Bucureşti
Universitatea „George Bacovia” din Bacău
Universitatea „Athenaeum” din Bucureşti
Universitatea Europeană Drăgan din Lugoj
Institutul de Administrare a Afacerilor din Bucureşti
Universitatea „Mihai Eminescu” din Timişoara
Universitatea Financiar – Bancară Bucureşti
Universitatea George Bariţiu din Braşov
Universitatea Bioterra din Bucureşti
http://www.semneletimpului.ro/stiri/Topul-universitatilor-din-Romania–dupa-standardele-UE-4157.html
Partajează asta:
Concert de Pasti la Universitatea Bucuresti
Partajează asta:
Studii religioase – Texte și Tradiții
Istorie Evanghelica 