Creștinismul, religia persecutată în cele mai multe țări
Restricțiile cu privire la credințele și practicile religioase au crescut în 23 de țări ale lumii, între jumătatea anului 2006 și jumătatea anului 2009. În aceeași perioadă, libertățile religioase au crescut în doar 12 dintre țările lumii.
The Pew Forum a publicat un nou raport – „Rising Restrictions on Religion” – despre modul în care autoritățile se raportează la libertatea religioasă în țările lumii. Deși numărul țărilor unde restricțiile vizavi de religie au sporit este de 23, autorii studiului notează că acestea sunt țări foarte populate, astfel că restricțiile respective afectează un număr foarte mare de persoane.
Peste 2,2 miliarde de persoane (adică aproape o treime din populația globală) este afectată de aceste restricții și de ostilitățile și repercusiunile pe care le implică. Pe de altă parte, doar 1% din populația lumii trăiește în țări în care restricțiile cu privire la religie au scăzut în perioada amintită.
Studiul arată că religia confruntată cu restricții în cele mai multe țări (130 la număr) este creștinismul, urmat de islam, care se confruntă cu restricții în 117 țări ale lumii. Alte religii confruntate cu restricții și persecuții sunt religia sikh, zoroastrismul, baha’i și mișcarea rastafari, precum și o serie de religii locale, native.
În perioada 2008-2009, în 101 de țări ale lumii, membrii diverselor religii confruntate cu restricții și persecuții au fost omorâți, bătuți, reținuți de forțele de poliție, închiși, alungați din casele și de pe proprietățile lor.
În aproape 3 sferturi dintre țările lumii, indivizi sau grupări au comis acte de violență motivate de ură religioasă și justificate, în unele cazuri, prin legile care restrâng libertățile religioase.
Interesant este că 5 dintre țările în care s-a înregistrat o creștere „semnificativă” a restrângerii libertăților religioase sunt în Europa: Bulgaria, Danemarca, Rusia, Suedia și Marea Britanie. În aceste țări s-au înregistrat tensiuni legate în special de creșterea populației musulmane. În același timp, s-a constatat o creștere a atitudinilor antisemite, precum și atitudini negative față de gruparea Martorilor lui Iehova.
Țări în care s-au constatat creșteri ale restricțiilor religioase sunt China, Egipt, Franța, Nigeria, Rusia, Algeria, Uganda, Malaysia, Yemen, Siria, Somalia, Serbia, Tadjikistan, Hong Kong, Libia, Kîrgîstan, Qatar ș.a.
Studiul realizat de Pew Forum a avut în atenție 198 de țări ale lumii. Au fost analizate legile sau alte măsuri guvernamentale care limitează sau interzic anumite credințe religioase, care impun restricții predicării unei anumite religii, care favorizează unele religii sau care interzic convertirile la alte religii. Au fost investigate cazurile de violență motivată religios, formele de hărțuire și de intimidare care au pornit de la discriminarea religioasă.
Brian Grim, conducătorul studiului Pew Forum, a declarat că organizația intenționează să realizeze un studiu nou cu privire la atitudinile față de religie în contextul evenimentelor recente, precum revoltele din lumea arabă.
(Foto: pewforum.org)
http://www.semneletimpului.ro/
Partajează asta:
A fost descoperita o copie ilustrata a celor 4 Evanghelii care au apartinut Reginei Zewditu a Etiopiei
Steve Delamarter, profesor la Universitatea George Fox, care transpune în format digital manuscrise etiopiene religioase, revenind încă o dată în Etiopia anul trecut, a descoperit o altă operă: o copie ilustrată a celor patru Evanghelii creştine care au aparţinut reginei Zewditu, conducătoare a Etiopiei între anii 1916 – 1930.
Lucrând la acest manuscris, Delamarter a fost surprins să găsească mai multe notări dezvoltate, care precizau că această carte a fost realizată pentru regină, fiica regelui Menilek al II-lea, urmată de vărul ei şi co-regent, Haile Selassie. Notiţele mai sugerează că această carte a fost realizată în cursul anului al 11-lea al domniei sale.
Două sigilii, realizate cu cerneală, stampilate deasupra, se gaseau în partea dreaptă, jos, pe pagină. Kesis Melaku Terefe, un preot al Bisericii Ortodoxe Etiopiene a tradus cuvintele de pe fiecare sigiliu. Cel mai mic, aflat în partea stângă, este sigiliul unui oficial guvernamental, ministrul Pen, şi include sfatul: “Cel ce aude, să audă”. Pe cel din dreapta scrie “Cucerirea Leului din Tribul lui Iuda, Regina reginelor din Etiopia, Zewditu, fiica lui Menilek”.
Textul este scris de mână, în Ge’ez, vechea limba liturgică a Bisericii Ortodoxe Etiopiene. O ilustraţie colorată însoţeşte fiecare Evanghelie. Matei, Marcu, Luca şi Ioan sunt realizate în nuanţe bogate de portocaliu, verde şi albastru.
Manuscrisul aparţine lui Gerald Weiner, un colecţionar care locuieşte în Chicago şi care a decis să returneze cartea Etiopiei. Delamarter o va lua cu el în această toamnă, atunci când va începe cea de-a 12-a călătorie a sa în Etiopia.
Cartea reginei Zewditu, alte câteva texte religioase şi artefactele au fost expuse, până la sfârşitul lunii iulie 2011, la Universitatea George Fox din Portland Center, iar în această perioadă, până pe 18 august, ele pot fi văzute la Centrul de resurse şi Instruire Murdock, în campusul Newberg, aflam de la membri-abonati aflati in zona.
Delamarter este fondator şi director al Proiectului Etiopian de Fotografiere a Manuscriselor, în cadrul căruia a fost scanat conţinutul a sute de cărţi rare din colecţiile din afara Etiopiei, fiind creat totodată şi câte un exemplar pentru bibliotecile etiopiene.
– articol, trad. si interpetare: Ec. Ana-Carmen
http://stiri.lacasuriortodoxe.ro/
Partajează asta:
2,2 miliarde de oameni traiesc in tari in care restrictiile asupra religiei cresc subsantial
O treime din lume – circa 2,2 miliarde de oameni – locuieste în ţări unde restricţiile privind religia au crescut substanţial, potrivit unui nou raport.
Pew Forum pentru Religie şi Studiul Vieţii Publice a prezentat marţi, 9 august 2011, situaţia ţărilor cu intoleranţă din ce în ce mai mare faţă de libertatea religioasă, informeaza Agentia de Stiri Lacasuri Ortodoxe, conform unor date primite de la corespondenti-abionati aflati in zona Washington-ului.
„Pare a fi un fel de polarizare”, în special în ţările cu interdicţii constituţionale împotriva blasfemiei, a declarat Brian Grim, cercetător principal în cadrul raportului. „Atunci când există deja un set de restricţii, atunci este şi mai uşor să adaugi încă una”.
Între naţiunile cu cea mai mare creştere în privinţa restricţiilor guvernamentale religioase se află, în ordinea volumului populaţiei: Egiptul, Franţa, Algeria, Uganda şi Malaezia.
Printre naţiunile în care restricţiile din partea guvernului au scăzut, se află, în ordinea populaţiei: Grecia, Togo, Nicaragua, Republica Macedonia şi Guineea-Bissau.
Raportul a cules date din 198 de ţări şi teritorii, în perioada 2006 – 2009, şi a tinut cont, de asemenea, şi de ostilitatile faţă de anumite grupuri sociale religioase. Coreea de Nord, cu unul dintre cele mai represive regimuri, nu a putut fi inclusă în baza de date.
Cercetatorii au colectat datele înainte de “Primăvara arabă”, dar au spus că raportul poate reflecta într-o oarecare măsură şi revoltele din acest an, din Orientul Mijlociu.
„Este indiscutabil faptul că creşterea nivelului restricţiilor, este parte a contextului global în care au şi avut loc revoltele”, a explicat Grim.
Studiul mai menţionează, în plus, că Europa deţine cea mai mare parte a ţărilor în care ostilităţile sociale legate de religie au crescut. În Franţa, de exemplu, femeile sunt blocate prin lege să poarte vălul musulman, burqa.
Mai mult decât alte grupări, musulmanii și creştinii au suferit în urma hărţuirilor legate de religia lor. Dar, cercetătorii Pew au remarcat faptul că, împreună, aceste grupuri cuprind mai mult de jumătate din populaţia lumii. Grupările mai mici care au suferit din punct de vedere religios, în mod disproporționat, constată studiul, îi include pe evrei. Reprezentând mai puţin de 1% din oamenii din întreaga lume, evreii au fost hărţuiţi în 75 de ţări.
Per total, aproximativ 70% din oamenii acestei lumi trăiesc în ţări cu represiune religioasă semnificativă – o cifră care coincide cu rezultatul unui studiu similar al Pew Research, realizat în urmă cu 2 ani. Cu toate acestea, naţiunile în care represiunea religioasă este în creştere, tind să fie populate.
http://stiri.lacasuriortodoxe.ro/
Partajează asta:
Educația nu îi separă pe oameni de Dumnezeu
Se crede că interesul și preocupările religioase scad pe măsură ce oamenii sunt tot mai educați. Un studiu recent arată însă că educația nu îi îndepărtează pe oameni de Dumnezeu, ci le încurajează o perspectivă mai liberală în privința religiei.
Profesorul Philip Schwadel de la Universitatea Nebraska-Lincoln a publicat un studiu conform căruia fiecare an adăugat la educația școlară a unei persoane crește semnificativ posibilitatea ca persoana respectivă să creadă că există adevăr în mai multe religii, nu doar într-una singură, informează USA Today.
Unul dintre motivele principale ale acestei schimbări a percepțiilor cu privire la religie se datorează, în opinia profesorului Schwadel, faptului că, odată cu trecerea anilor și cu parcurgerea unor cicluri școlare precum liceul și facultatea, tinerii intră în legătură cu un număr din ce în ce mai mare de persoane, oameni care aparțin unor tradiții religioase diferite.
„Oamenii nu vor să spună despre prietenii lor că vor merge în Iad”, a declarat Schwadel.
Pe măsură ce adaugă ani pregătirii lor intelectuale, crește cu 15% posibilitatea ca oamenii să fi participat la un serviciu religios în ultima săptămână și crește cu 13% posibilitatea ca oamenii să se îndrepte spre o biserică protestantă cu norme comportamentale mai puțin stricte.
Rezultatele studiului lui Schwadel le completează și se potrivesc cu acelea ale cercetătorului Barry Kosmin de la Trinity College, care a cercetat raportul dintre credințele religioase și nivelul educațional (diplomă de licență, master, doctorat). Kosmin aprecia că „elitele intelectuale ale Americii arată la fel ca restul populației”, fiind tot atât de receptive sau suspicioase vizavi de religie. Altfel spus, persoanele cu studii superioare nu resping în mod automat credința în Dumnezeu.
Cercetarea lui Kosmin a arătat că 73% dintre cei cu studii superioare cred că „Dumnezeu există”; 66% cred că „Dumnezeu face minuni”; 62% cred că „Dumnezeu îi ajută”.
Schwadel a analizat datele obținute de la 1.800 de persoane din Statele Unite.
(Foto: campusclimate.wordpress.com)
Partajează asta:
Mormântul apostolului Filip descoperit în Turcia
Profesorul arheolog italian Francesco D’Andria a anunțat că echipa sa ar fi descoperit mormântul unuia dintre cei 12 apostoli ai lui Iisus.
Arheologii italieni efectuau săpături la situl Hierapolis, din sud-vestul Turciei. Ei cred că mormântul descoperit ar aparține Apostolului Filip, notează biblicalarcheology.org.
Baza acestui anunț este, pentru moment, tradiția care afirmă că Filip ar fi fost înmormântat la Hierapolis, după ce a fost executat prin crucificare cu capul în jos.
Deși nu exista până în prezent nicio dovadă a vreunei înmormântări care să fi avut loc acolo, în luna iunie, arheologii din echipa lui D’Andria au descoperit o mică biserică la mai puțin de 50 de metri de Biserica Sf. Filip și în această nouă bisericuță au găsit un mormânt pe care l-au asociat cu tradiția cunoscută.
Mormântul a fost mutat din Biserica Sf. Filip în secolul al V-lea, în timpul erei bizantine, spun arheologii. Echipa va începe în curând excavările la mormânt.
http://www.semneletimpului.ro/
Partajează asta:
Cum va arăta Muzeul Comunismului din România
Acum o săptămână, PDL a anunţat că se va înfiinţa Muzeul Comunismului lângă Parcul Carol, în Hala Filaret.
Pentru asta vor intra în reorganizare administrativă Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER), condus de Vladimir Tismăneanu, şi Institutul Revoluţiei Române din Decembrie 1989 (IRRD), înfiinţat de Ion Iliescu.
Astfel va apărea o singură instituţie de cercetare, ataşată muzeului. Ion Iliescu a reacţionat la această iniţiativă acuzândcă este vorba despre o „ticăloşie ordinară”, care nu urmăreşte altceva decât să desfiinţeze Institutul Revoluţiei Române. Într-un interviu RL, Vladimir Tismăneanu a explicat cum o să arate Muzeul Comunismului şi cum se va înţelege cu viitorii lui colegi, pe care îi numeşte „comunişti luminaţi”.
De ce se înfiinţează abia acum?
V.T.: Muzeul este prioritate. Este incredibil că au trecut 22 de ani fără un astfel de muzeu. În decembrie 2006, una dintre propunerile Comisiei Prezidenţiale era înfiinţarea unui muzeu naţional al comunismului. Această propunere a fost asumată de preşedinte.
Nu credeam atunci că va fi atât de dificilă crearea acestuia, întâmpinarea atâtor piedici: birocraţie şi absenţa iniţiativei politice. Peste 50% din români sunt în favoarea acestui muzeu, conform sondajelor de la finele anului 2010. Există şi sprijin exterior, de la Bruxelles la Washington.
De ce este nevoie de acest muzeu?
V.T.: Memoria este un organism viu şi are nevoie de hrană – altfel se atrofiază. Un muzeu de acest gen nu trebuie să fie doar o colecţie de exponate împietrite, ci o experienţă vie care să meargă mână în mână cu investigarea crimelor comunismului.
Sunt muzee în toate ţările ex-comuniste. Care va fi abordarea celui românesc?
V.T.: Noi vrem să demonstrăm că a fost o dictatură globală. Tânărul care va vizita muzeul trebuie să înţeleagă de ce-ul acestei dictaturi – nu era o dictatură ca oricare alta, ci una care dorea să creeze Omul Nou, să schimbe sistemul de gândire umană.
Balticii au muzeele experienţei totalitare.
La Budaesta e Casa Terorii, centrată pe teoare şi represiune. Fără să diminuăm dimensiunea de represiune, vrem să arătăm ce era Partidul.
În Polonia nu există încă un muzeu naţional, ei au mai multe muzee locale. Nu mi se pare o idee rea nici aceasta.
Ce expoziţii vor fi?
V.T.: Anual se vor face expoziţii, timp de 5 ani, după care se va stabili o colecţie permanentă.
Prima expoziţie va avea tematica „Omul Nou – construct al socialismului”. Vor urma: colectivizarea, geografia represiunii şi organizaţiile de masă (precum UTC). Ideea e să fie un muzeu dinamic, apropiat de modelul Tate din Marea Britanie: o hală artistică.
Se cunosc deja exponatele?
V.T.: Da, însăşi arhitectura muzeului a fost realizată pornind de la obiectele care vor fi expuse. Există un catalog întreg cu exponate pentru prima colecţie, alcătuit de curatori care, din 2009, au cercetat muzeele din Bucureşti, Iaşi, Cluj – au făcut fotografii obiectelor din depozite şi arhive. La intrare s-ar putea să apară o murală cu Lenin care întâmpina Armata Roşie la intrarea în Bucureşti. Vor fi şi videoproiecţii, ale unor artişti contemporani români.
De ce Hala Filaret?
V.T.: Bucureştiul, în pofida aparenţelor, nu are multe spaţii potrivite pentru un astfel de muzeu. Hala Filaret întruneşte numeroasele condiţii necesare: localizare, temperatură, spaţiu şi alte detalii. Problemele vor fi cauzate de faptul că este unul dintre terenurile cele mai dorite din Bucureşti, aflat în prezent în proprietatea Ministerului Economiei.
De ce nu Palatul Parlamentului?
V.T.: S-a discutat şi această versiune, dar sălile care ne-au fost puse la dispoziţie nu puteau acomoda tipul de muzeu pe care îl dorim. Erau fie probleme de spaţiu, fie de umiditate sau temperatură. Plus că Palatul Parlamentului este el însuşi un exponat, iar exponatul şi muzeul nu pot fi unul şi acelaşi.
Se poate face muzeul în plină criză economică?
V.T.: Criza s-a atenuat, iar costurile muzeului nu mi se par mari, mai ales dacă se va recurge la strângere de fonduri. Există totodată fonduri europene care pot fi folosite în această direcţie.
A existat la un moment dat iniţiativa unui regretat om de ştiinţă, Claudiu Matasa, fost deţinut politic, consul onorific al României în Florida. El a dorit să doneze 100.000 dolari pentru înfiinţarea unui muzeu, în jurul anului 2005, dar nu a avut cui.
Cum aşa?
V.T.: Suma a fost oferită Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului, condus de Marius Oprea la acel moment. Fiindcă nu exista o structură instituţională potrivită, Institutul nu putea primi banii. Astfel, Claudiu Matasa a plecat pe lumea cealaltă mâhnit că a oferit o sumă şi nu a avut cine să o primească.
Continuarea aici
Partajează asta:
O nouă lege în Ungaria – doar 14 biserici recunoscute oficial
Parlamentul din Ungaria a votat legea recunoașterii bisericilor în urma căreia mai sunt recunoscute oficial doar 14 biserici din cele peste 100 funcționale. Legea a fost deja criticată de organizațiile internaționale pentru apărarea libertății religioase.
Lege a trecut săptămâna aceasta prin parlamentul de la Budapesta cu 254 de voturi pentru și 43 împotrivă. Prin lege au fost recunoscute 14 biserici și comunități religioase, în timp ce alte denominațiuni vor trebui să obțină un vot parlamentar cu o majoritate de două treimi pentru a fi recunoscute ca biserici sau comunități religioase. Între bisericile recunoscute se numără: bisericile catolică, reformată, luterană, ortodoxă, comunitatea iudaică, bisericile baptistă, adventistă, penticostală, unitariană. Peste jumătate din populația Ungariei se declară de religie romano-catolică.
Conform noii legi, pentru ca o adunare de credincioși să se constituie într-o biserică este nevoie să își declare credința și activitățile religioase și să prezinte dovada a 20 de ani de activitate și funcționare conform structurii și regulamentelor interioare. Chiar înaintea votului final a mai fost depus un amendament conform căruia nu mai este necesar numărul minim de membri de 1000 de persoane.
Limitarea de 20 de ani implică faptul că bisericile care au funcționat în vremea comunismului trec testul, în timp ce bisericile formate după căderea dictaturii comuniste nu reușesc acest lucru. Printre comunitățile religioase rămase în afara recunoașterii legii sunt creștinii metodiști, budiștii sau musulmanii. Reprezentanții acestor comunități și-au exprimat uimirea față de noua lege și au declarat că vor depunde cereri pentru recunoaștere.
Liderul Bisericii Metodiste din Ungaria Istvan Csernak a declarat pentru agenția MTI că organizația pe care o conduce, și care are de fapt o vechime de 100 de ani, a primit ca pe un șoc știrea. Metodiștii au anunțat că vor depune cerere pentru reanalizarea situației lor și au spus că au deja sprijinul ministerului de justiție. O altă biserică de-listată este cea a Nazarinenilor. În Ungaria aceștia au înființat prima biserică în 1999 și au 87 de membri și alți 60 de participanți. Liderul comunității islamice Zoltan Bolek a afirmat că a primit cu dezamăgire știrea. Și islamiștii au sprijinul guvernului pentru a face o cerere în vederea obținerii statutului de biserică. De asemenea liderul budist Zsolt Balog a declarat că organizația sa este complet compatibilă cu cerințele și că va face un demers pentru recunoașterea drepturilor.
Opoziția socialistă a numit ziua de luni „o zi de jale în istoria bisericii” afirmând că votul nu s-a ridicat la înălțimea standardelor de conștiință și libertate religioasă. Reprezentanți ai organizațiilor pentru libertate religioasă și experți în domeniu au denunțat legea ca fiind discriminatorie pe criterii de mărime și semnificație istorică. Legea votată „va reprezenta un serios pas înapoi în libertatea religioasă din Ungaria”, a comunicat Institute on Religion & Public Policy. „Încercările de „reglementare” a religiei sunt pur și simplu incompatibile cu o societate liberă și democratică” a spus Dwayne Leslie, secretarul general al International Religious Liberty Association. „Grupările de credincioși mai mici sau mai noi, care nu aparțin tradiției religioase dominante, rămân fără un statut legal și fără o „voce” prin care să protesteze față de tratamentul la care sunt supuse”, a declarat John Graz, secretarul general al International Religious Liberty Organization. „S-a demonstrat iar și iar, în multe locuri, că încercările de a reglementa religia duc aproape invariabil la dicriminare.”
Cea mai recentă lege de recunoaștere a bisericilor din Ungaria a fost dată în 1990. Actuala legea va intra în vigoare la 1 ianuarie 2012. Dincolo de critici, ea este apreciată însă pentru că face curățenie între organizațiile care pretind că sunt biserici și sunt doar paravane pentru afaceri sau pentru scutiri de taxe. Legea va recunoaște doar bisericile care au activitate religioasă efectivă și nu cele care desfășoară activități de management, lobby, servicii psihologice sau parapsihologice, medicale sau de altă natură nereligioasă.
Partajează asta:
Baptists and Orthodox in Ecumenical Dialogue
I add below excerpts from a recent article on Baptist ecumenical efforts published by ABP:
The Commission on Doctrine and Christian Unity exists to promote greater understanding with other Christian communions about Baptist distinctives such as believer’s baptism, religious liberty, mission and evangelism. Interfaith talks also advocate for Baptists in the world who are oppressed by a dominant church and seek areas of possible cooperation.
The ultimate goal, according to a position paper, is to seek to fulfill Christ’s prayer in John 17 that his followers “might all be one” in order that the world might believe. Read more of this post
Partajează asta:
Posibila descoperire a Cetății lui David
O echipă de arheologi din Israel au anunțat că e posibil să fi identificat ruinele Cetății biblice a lui David, obținând astfel o primă dovadă fizică a existenței unui imperiu iudaic în antichitate, relatează CNN.
Biblia menționează existența unui puternic regat israelit, Regatul lui David, care se întindea de la Egipt la Eufrat, în secolul 10 î.Ch., însă arheologia nu a oferit până acum dovezi ale existenței acestui regat.
O descoperire făcută la 30 km de Ierusalim ar putea schimba însă situația. Arheologii au identificat clădiri car respectă conceptul urban iudaic al epocii, dar și obiecte de olărit inscripționate, vechi de 3.000 de ani, oase de animale (de oi, capre, vite, însă nu de porci).
Arheologii au efectuat săpături doar pe o porțiune de 10% din capacitatea sitului, motiv pentru care se așteaptă ca descoperirile să continue.
Pentru alte detalii și galerie video accesați link-ul de mai jos.
Partajează asta:
Atheist Movie ‘The Ledge’ Portrays Christian Villain
Outspoken atheist and director Matthew Chapman said he hopes his new film, „The Ledge,” will help audiences view atheists in a more positive way.
Liv Tyler (Reuters/Andrew Kelly)
Speaking to CNN recently about the new thriller about an openly atheist hero and a Christian Villain, he compared the film to “Brokeback Mountain,” a film which he feels made people more accepting of the gay community.
“My hope was to make an emotional appeal,” Chapman said.
The plot of “The Ledge” pits a conservative Christian husband against an atheist man trying to seduce his wife. The film, released Friday, stars Terrence Howard and Liv Tyler and is nominated for best drama at this year’s Sundance Film Festival.
“People of faith, especially Catholics are used to being trashed by Hollywood but they are not accustomed to films that promote atheism,” said Bill Donahue president of the Conservative Catholic League for Religious and Civil Rights in regards to the film.
Earlier, actress Tyler told PopEater that she doesn’t view the film as anti-religious but noted that it illustrates how people are quick to judge based on religion, among other things.
Chapman, who also happens to be the great-great grandson of Charles Darwin, said he didn’t make the film for atheists, “but for people in the middle of the country questioning what it’s all about.”
“Really, The Ledge is at the beginning of a movement toward more open discussion of atheism and agnosticism,” he stressed, according to My Fox Houston.
Atheists hold a valid point of view, according to Chapman who is urging Christians and all believers to see the new film.
“There are a lot of us; we are thinking people; we care about many of the same issues as believers, and yet we are rarely heard and widely hated,” Chapman commented.
“I hope atheists who are still in the closet will take heart from the film and think. I am not alone.”
Istorie Evanghelica 