Lansare de carte: ”Bisericile Creștine Baptiste din România între persecuție, acomodare și rezistență (1948-1965)”
Articole pe aceeași temă
Conferința Națională a Uniunii Bisericilor Creștine Baptiste din România – Caransebeș, 28-29 martie 2013
Biserica Creștină Baptistă “Ghetimani” din Caransebeș păstorita de frații Dănuț Vrancila și Titus Jurca, va găzdui, în perioada 28-29 martie, Conferința Națională Anuală a Uniunii Baptiste. Tema Conferinței este: ” Misiunea ca mărturie după modelul lui Isus Hristos”. Invitat special al Uniunii Baptiste pentru acest eveniment este pastorul ucrainian Vyacheslav Nesteruk, președintele Uniunii Baptiste din Ucraina. Baptiștii din Romania vor începe din acest an un parteneriat cu Uniunea Baptista din Ucraina și cu Convenția Baptista din Virginia.
http://www.baptist-tm.ro/conferinta-nationala-a-uniunii-baptiste/
Comunicatul Uniunii Baptiste este următorul
Conferința pentru învățătorii de scoală duminicală – Sucevița 18-20 Aprilie 2013
În perioada 18-20 Aprilie 2013 la Pensiunea Dagida – Sucevița, se organizează a treia ediție a conferinței pentru Învățătorii de Școală Duminicală organizată de Uniunea Bisericilor Creștine Baptiste intitulată Modelează mlădițe pentru viitor
Mai multe detalii AICI…
Articolul Pastorii baptiști în volumul Destine individuale și colective în comunism, Polirom, Iași, 2013
Apariții editoriale (8) – Marius Silveșan, Bisericile Creștine Baptiste din România între persecuție, acomodare și rezistență (1948-1965)
După o muncă susținută, completări și revizuiri sunt bucuros să anunț publicarea tezei mele de doctorat având ca subiect relația Biserică-stat în România comunistă.
Voi revenii cu detalii referitoare la problemele abordate pe parcursul celor 7 capitole, structura cărții și data lansării.
Vezi cuprinsul cărții AICI
Cei interesați o pot comanda de pe site-ul Editurii Cetatea de Scaun dând click pe copertă.
Mulțumesc pe această cale tuturor celor care într-un fel sau altul au contribuit la apariția acestei cărți.
Cuvânt înainte
Marius Silveșan şi-a propus să reconstituie o perioadă foarte dificilă din istoria României, cea a anilor de început ai comunismului, din perspectiva evoluției bisericilor baptiste. Trebuie precizat de la început că e vorba de o istorie confesională, scrisă de un membru al comunității baptiste, dar în același timp, trebuie subliniat faptul că e o istorie scrisă cu obiectivitate științifică şi cu respectarea tuturor cerințelor deontologiei profesionale. Privirea dinlăuntru pe care Marius Silveșan o poate avea asupra subiectului abordat îi permite să înțeleagă mai bine fenomenele şi să le explice pentru cei mai puţin familiarizaţi cu acestea. În același timp, formația sa de istoric, dobândită în cadrul Universităţii din Bucureşti, îl ajută să depășească uşor capcanele adeziunii la confesiunea din care face parte şi să-şi „facă meseria” în mod corect şi echilibrat.
De altfel, caracterul echilibrat este prima calitate pe care aş atribui-o acestei lucrări care a avut de tratat, printre altele, subiectul foarte delicat al raporturilor complexe dintre comunitatea baptistă şi autorităţile comuniste, inclusiv Securitatea. Aceste raporturi, așa cum rezultă din documentele analizate de Marius Silveşan, au fost adesea tensionate în condiţiile în care regimul comunist încerca, prin toate mijloacele, să promoveze ateismul şi îşi propunea, în ultimă instanţă, eradicarea religiei.
Aflăm deci din paginile prezentei cărţi, la origine teză de doctorat susţinută în cadrul Facultăţii de Istorie a Universităţii din Bucureşti, în primul rând care este specificul confesiunii baptiste printr-o serie de precizări foarte utile, în contextul în care identitatea acestei comunităţi nu este foarte bine cunoscută şi cu atât mai puţin înţeleasă de către majoritatea românilor.
Apoi, Marius Silveşan ne arată care erau mijloacele prin care, îmbinând presiunile, hărţuielile administrative, reglementările juridice, represiunea, dar şi oferirea de aparente avantaje, autorităţile comuniste au încercat să controleze şi să diminueze activitatea comunităţilor baptiste din România. La acţiunile oficialităţilor răspunsurile comunităţii şi ale indivizilor au fost nuanţate, unele fiind de supunere faţă de autoritatea politică, aşa cum cele mai multe comunităţi creştine consideră că e necesar, pornind de la afirmaţia apostolului Pavel că orice putere este de la Dumnezeu. Altele au fost încercări de eludare a constrângerilor, prin opoziţie mai mult sau mai puţin deschisă (de exemplu, pastori care continuă să oficieze botezul, deşi comuniştii interziceau botezarea celor care nu proveneau din familii baptiste), sau prin interpretarea în interes propriu a unor regulamente (schimbarea numelui şcolii duminicale în ora biblică, ori fixarea nunţilor duminică după amiaza pentru a putea aduna totuşi comunitatea în momentul tradiţional, în condiţiile în care slujbele religioase trebuiau ţinute doar dimineaţa). În spiritul echilibrat de care tocmai vorbeam şi bazându-se pe lecturi extinse, din diverse domenii, autorul precizează că este vorba de hărţuieli şi tipuri de răspuns care nu au fost caracteristice doar baptiştilor, ci tuturor confesiunilor din România, inclusiv celei ortodoxe, care a fost, de asemenea, supusă unei presiuni constante din partea autorităţilor comuniste.
Partea cea mai interesantă a lucrării, şi cea care, probabil, va suscita cele mai multe reacţii, este cea în care Marius Silveşan analizează fenomenele de rezistenţă la represiunea comunistă, dar şi pe cele de cedare şi de colaborare, cu instituţiile statului comunist, între care un loc aparte îl ocupă Securitatea.
Comunitatea baptistă, ca şi celelalte confesiuni religioase din România, şi-a avut martirii săi, pastori sau simpli credincioşi, care au fost arestaţi, anchetaţi, torturaţi şi condamnaţi pentru credinţa lor. Exemplele selectate de autor din multele posibile sunt ilustrative pentru felul în care unii oameni au ştiut să-şi pună credinţa şi idealurile dincolo de siguranţa personală şi de confortul relativ al acceptării unui sistem totalitar.
Comunitatea baptistă şi-a avut însă, tot la fel ca şi alte confesiuni, delatorii, informatorii, colaboratorii Securităţii. Este vorba de un fenomen care a caracterizat întreaga societate românească, de care nicio biserică nu a reuşit să scape, aşa cum nu au reuşit nici celelalte structuri sau instituţii, şi acesta e un adevăr care trebuie spus răspicat. Dar afirmaţiile despre colaborarea unei persoane sau a alteia cu Securitatea trebuie să se bazeze întotdeauna pe documente cât se poate de clare, iar atunci când asemenea afirmaţii se fac într-o lucrare de istorie, trebuie prezentat contextul în care recrutarea a avut loc, precum şi consecinţele acesteia.
Este ceea ce face Marius Silveşan, care nu lansează acuze gratuite, nu se mulţumeşte să prezinte realităţile existenţei unor declaraţii de colaborare, ci analizează felul în care diferitele persoane au ajuns să semneze angajamentul, presiunile la care au fost supuse, ca şi efectele acceptării colaborării. Foarte importantă ni se pare precizarea faptului că semnarea unui angajament cu Securitatea nu a dus în mod absolut la furnizarea de informaţii realmente utile Securităţii, şi mai ales, nu a dus întotdeauna la afectarea altor persoane. Fără a încerca o „spălare” în bloc a celor care au devenit, dintr-un motiv sau altul, informatori ai Securităţii, autorul arată, aşa cum e şi corect, că mulţi dintre cei care au semnat în condiţii de presiune au încercat apoi să minimizeze colaborarea, oferind informații banale şi refuzând să implice şi alte persoane. În acelaşi timp însă, Marius Silveşan prezintă şi situaţii în care informatorii au venit de bună voie către Securitate şi s-au implicat activ în poliţia politică, facilitând prin delaţiuni acţiunile de reprimare îndreptate împotriva altora.
Concluziile lucrării sunt corecte şi formulate în acelaşi spirit echilibrat. Întemeindu-şi demersul pe o bogată documentaţie realizată în biblioteci, arhive, dar şi prin interviuri cu membrii comunităţii baptiste, Marius Silveşan a reuşit să deschidă, credem noi, o cale, către mai buna cunoaştere a unei comunităţi cu un rol însemnat în societatea românească. Lucrarea rezultată este un bun exemplu pentru felul în care istoria confesională poate şi trebuie să fie scrisă, si va suscita, sperăm, interesul nu doar al membrilor comunităţii baptiste, ci al unor largi categorii de cititori.
Prof. univ. dr. Ecaterina Lung, Universitatea din București
Articole pe aceeași temă
Târgul Internațional de Carte LIBREX. Primăvara cărților la Iași
În perioada 6 -10 martie 2013, la Iași, în incinta Sălii Polivalente (str. Palat nr. 2) se va desfășura ediția a XXI-a Târgului International de Carte LIBREX. Primăvara cărților la Iași.
La această ediție participă 143 expozanți care se încadrează în tematica evenimentului: carte, artă, muzică, papetărie jucării, după cum urmează 118 edituri din întreaga țară și Republica Moldova, 20 de importatori și distribuitori de carte românească și străină, artiști plastici, instituții de cultură, firme multimedia, instituții de învățământ publicații culturale etc. și 5 importatori și distribuitori de produse de papetărie birotică, materiale didactice și muzică.
Ediția XXI a Târgului Internațional de Carte oferă publicului de toate vârstele Agenda culturală LIBREX 2013 care cuprinde 146 lansări de carte, reviste și partituri muzicale, 19 momente deosebite: recitaluri poetice și muzicale, teatru, mișcare și improvizație expoziții de grafică de carte și pictură, proiecții de film, ceremonie ceai, întâlniri culturale și de specialitate, mese rotunde, discuții pe diverse teme, Concursul Micul Prinț, Clubul de lectura EX LIBRIS, Atelierul Artistului, Hippoland și Jo`Kee Store Magazin și loc de joacă pentru copii, Tombola Citești și câștigi și multe alte momente atractive. Evenimentele LIBREX 2013 se desfășoară în AGORA EX LIBRIS (spațiul de evenimente) din incinta Sălii Polivalente din Iași Zona B Librex (Concursul Micul Prinț), la standurile editurilor și la Casa Cărții Iași.
Dintre personalitățile prezente la Târg, enumerăm doar câteva, pe celelalte invitându-le să le descoperiți răsfoind Agenda LIBREX 2013: Alteța Sa Regală, Principele Radu al României, Horia Zilieru, Emilian Marcu, Gellu Dorian, Ioan Gyuri Pascu, Vlad T. Popescu, Alexandru Călinescu Petru Ursache, Lucian Vasiliu, Cassian Maria Spiridon, Ioan Holban, Valeriu Stancu, Daniel Corbu, Nicolae Crețu, Constantin Dram, Ion Agrigoroaiei, Nicu Gavriluta, Anca Maria Rusu, Toma Hogea, Oltita Cîntec, Liviu Antonesei, Tiberiu Rosu, Aurelian Balaita, Petre Rau, Dionisie Duma, Simona Modreanu, Zully Mustafa, Dan Lungu, Sorin Rosca, Vasile Arhire, Magda Ursache, Mihaela Secrieru, Ala Sainenco, Paul Gorban, Valentin Talpalaru, profesori din sistemul universitar și preuniversitar, actori, poeți jurnaliști critici și istorici literari, traducători editori etc.
Facultatea de Teologie Romano-Catolică – dezbaterea „Abordări morale ale credinței” (28.02.2013)
Joi, 28 februarie 2013, Facultatea de Teologie Romano-Catolică din cadrul Universității din București organizează dezbaterea Abordări morale ale credinței. Evenimentul face parte din seria Conferințelor Facultății de Teologie Romano-Catolică pe tema Rațiunile credinței.
Dezbaterea Abordări morale ale credinței este moderată de Pr. lect. dr. Emil Moraru, prodecan al Facultății de Teologie Romano-Catolică a Universității din București.
La acest eveniment sunt invitați Î.P.S. acad. prof. dr. Ioan Robu, Arhiepiscop-Mitropolit de București şi membru de onoare al Academiei Române, cu prezentarea Credința ca izvor de alegeri morale şi dr. Gabriela Blebea Nicolae, membru al Societății Tomiste din România, cu prezentarea „Așa îmi spune mie conștiința” sau Despre conștiință ca ghid moral.
Dezbaterea Abordări morale ale credinței va avea loc începând cu ora 19:00 la Facultatea de Teologie Romano-Catolică în Auditorium Maximum(Str. G-ral Berthelot, nr. 19, sector 1, et. IV).
http://topub.unibuc.ro/dezbaterea-abordari-morale-ale-credintei/
Otniel Bunaciu va prelua funcția de Președinte al Federației Baptiste Europene (EBF)
Președintele Federației Europene Baptiste (EBF), Hans Guderian, în vârstă de 64 de ani, a suferit pe la sfârșitul anului trecut un atac de cord urmând apoi diferite examinări și operații. Acesta a anunțat că își va reduce munca voluntară pentru EBF. „Atacul de cord a fost un prim avertisment din partea Domnului că nu trebuie să mai continui să îmi suprasolicit trupul”, a declarat Hans Guderian unei agenții de presa baptistă.
Din cauza acestor probleme de sănătate, Guderian nu va putea face nicio călătorie în numele EBF. Termenul de slujire se va
termina în mod oficial în luna septembrie a acestui an, odată cu ședința Consiliului EBF ce va avea loc în Bratislava, Slovacia, când actualul vicepreședinte EBF și președinte al Uniunii Baptiste din România, Otniel Bunaciu, va fi inaugurat drept noul președinte al EBF.
Într-un e-mail adresat tuturor Uniunilor membre ale EBF, Tony Peck, secretarul general al EBF, și-a exprimat părerea că Hans Guderian ar trebui să acorde prioritate refacerii sănătății și astfel să călătorească mai puțin în perioada care va urma. Helle Liht se va ocupa de găsirea unor înlocuitori pentru întâlnirile programate ale președintelui EBF-cum ar fi conferințele anuale ale Uniunilor membre.





















