Scenetă Leprosul
Scenetă prezentată de către tinerii Bisericii Baptiste Isus Mântuitorul din București cu prilejul sărbătorii roadelor, duminică 28 octombrie 2012.
Partajează asta:
O zi de duminică în imagini (15). Biserica Baptistă Nădejdea 21 octombrie 2012 (10) Botez nou testamental
Duminică dimineața, Biserica Baptistă Nădejdea a avut onoarea să-i primească în mijlocul ei pe cinci dintre tinerii Spiritual Riveval Church care au ales să-l mărturisească pe Domnul în apa botezului.
Din partea Bisericii Baptiste Trezirea Spirituală a participat pastorul Peter Rong care a prezentat si candidații la botez
A urmat predica
Peter nu a venit singur. În afara candidaților acesta a venit însoțit și de un grup de tineri studenți acompaniați la chitară de către Dumitru Țurcan
Corul condus de către Cristian Caraman și-a adus și el prinosuul de laudă
Textul biblic a fost citit de către pastorul Vasile Talpoș
Vasile Talpoș
A urmat și predica pastorului Vasile Talpoș
În timp ce pastorul Vasile Talpoș predica, pastorul Peter Rong se ruga
După o cântare comună a urmat actul botezului
*
*
După botez a urmat actul punerii mâinilor
Albumul foto al evenimentului este disponibil AICI
Citești și
O seară de toamnă cu studenții teologi la Biserica Baptistă Nădejdea (21 octb. 2012)
Partajează asta:
O seară de toamnă cu studenții teologi la Biserica Baptistă Nădejdea (21 octombrie 2012)
Seara de duminică a zilei de 21 octombrie 2012, o seară de toamnă frumoasă a fost una a tinerilor și a studenților. Laudele aduse de tineri au fost cele care ne-au îndreptat inimile spre Dumnezeu.
În acest timp Emanuel Zaharia aștepta să-i vină rândul la slujire
Lăpugean Emanuel Zaharia
Între timp fratele Rădulescu Ionel a adus în atenția celor prezenți unul din Psalmii biblici
Rădulescu Ionel
Așteptarea este chinuitoare, presiunea mare …
Pastor Elisei Pecheanu, student Lăpugean Emanuel Zaharia
Până să-i vină rândul predicii, Adrian Ilea a lăudat pe Dumnezeu prin intermediul unei cântări
Adrian Ilea
A venit și rândul studenților să-l laude pe Dumnezeu prin intermediul unei cântări
Grup studenți ITB: Emanuel Zaharia, Iosif, Timotei, Robert
Cristiana&Liviu Gherghin, au interpretat melodia La calvar sus pe o cruce, amintindu-ne de faptul că ispășirea noastră ce impunea un preț de sânge a realizată de către Domnul Isus. El este cel care a plătit pentru vina păcatelor noastre.
Cristiana&Liviu Gherghin, La calvar sus pe o cruce
Pastorul coordonator, Vasile Talpoș a citit textul biblic din care a predicat Lăpugean Emanuel Zaharia
Emanuel era în acest timp concentrat asupra textului biblic
Lăpugean Emanuel Zaharia
A venit și rândul predicii
Lăpugean Emanuel Zaharia
Textul biblic a fost din Epistola lui Pavel către Efeseni 8:8-14 și a avut ca temă Trăirea în lumină
Mesajul a fost urmărit cu atenție și a suscitat interes și atenție și din partea profesorului Vasile Talpoș
Albumul foto este disponibil AICI
Citește și: O zi de duminică în imagini (15). Biserica Baptistă Nădejdea 21 octombrie 2012 (10) Botez nou testamental
Partajează asta:
Cristiana&Liviu Gherghin, La calvar sus pe o cruce
Înregistrare realizată la Biserica Baptistă Nădejdea, duminică, 21 octombrie 2012
Partajează asta:
Deschiderea festivă a anului universitar 2012-2013 la Institutul Teologic Baptist din București în imagini.
Duminică, 7 octombrie 2012 în cadrul festiv oferit de către Biserica Creștină Baptistă Golgota din București a avut loc Festivitatea de deschidere a noului an universitar pentru studenții și cadrele didactice ale Institutului Teologic Baptist din București.
După momentul de rugăciune condus de către pastorul Trandafir Popovici,
rectorul Institutului Teologic Baptist din București, Conf. Univ. Dr. Daniel Mariș a adresat un mesaj de salut participanților și a prezentat cadrele didactice.
În cadrul mesajului său, rectorul a menționat faptul că Institutul Teologic Baptist din București dorește să contribuie la dezvoltarea şi modernizarea învățământului teologic, printr-un program ce urmărește promovarea excelentei în educația teologică din România. În acest sens, ITBB a început un amplu proces de reînnoire curriculară pentru a răspunde provocărilor cu care se confruntă bisericile evanghelice în societatea de azi. Noua echipă managerială a ITBB îşi propune ca obiective principale în mandatul actual, creșterea semnificativă a performanţei educaţionale, păstrarea etosului ITBB dezvoltat de-a lungul a peste 90 de ani de existenţă, formarea de slujitori duhovniceşti competenţi şi pasionaţi pentru extinderea Împărăţiei lui Hristos, precum şi dezvoltarea relaţiilor cu Bisericile baptiste din ţară şi din străinătate.” În finalul mesajului său, rectorul Institutului Teologic Baptist a menționat următoarele: „Ne bucurăm să vă avem parteneri în procesul de pregătire academică şi formare spirituală prin care să dezvoltăm împreună abilități de slujire după modelul christic.”
Un mesaj de bun venit și îndemnuri la slujire și performanță academică au fost adresate studenților și de către Conf. Univ. Dr. Octavian Baban, Director de Departament în cadrul Institutului Teologic.
Decanul Facultății de Teologie a Institutului, Lect. Univ. Dr. Sorin Bădrăgan le-a vorbit studenților despre excelența academică. Adresându-se studenților, acesta le-a menționat faptul că ei sunt în școala lui Christos. Acesta a menționat si faptul că, în cadrul programului de formare academică, Institutul își propune să-i învețe pe studenți cum să învețe.
Motto-ul Institutului Teologic Baptist, Formare pentru slujire a fost evidențiat de către prorectorul Institutului Teologic Baptist, Conf. Univ. Dr. Ben-Oni Ardelean care a accentuat faptul că Dumnezeu apreciază cunoașterea experimentală a Sa, dăruirea și patosul pentru Domnul Isus și pentru slujire.
La acest eveniment a participat și președintele Uniunii Bisericilor Baptiste din România, Prof. Univ. Dr. Otniel Bunaciu, care a adus un salut atât din partea Uniunii Bisericilor Baptiste din România cât si din cea a Federației Baptiste Europene, al cărui vicepreședinte este, îndemnându-ne să ne rugăm pentru frații noștri din Orient.
La acest eveniment a fost prezentă și Silvia Tărniceriu. Marturia ei impartasita celor prezenti poate fi vizionată AICI.
In marturia sa, Silvia Tărniceru le-a vorbit studentilor si celorlalalti przenti la festivitate despre umblarea sa cu Dumnezeu într-o perioadă de grea încercări pentru România.
După mărturia sorei Silviei Tărniceriu, Otniel Bunaciu, în calitate de profesor și pastor a prezentat misiunea Facultății de Teologie Baptistă din Universitatea București iar în predica sa acesta a vorbit despre suveranitatea lui Dumnezeu reflectată în Biblie, în suveranitatea Cuvântului.
Pastorul Otniel Bunaciu a accentuat faptul că Dumnezeu își arată puterea prin iubire. Cuvântul Lui Dumnezeu este cel care a schimbat lumea iar suveranitatea acestuia se vede și în exclusivismul Său. Vorbim în acest context, conform mesajului pastorului Bunaciu de faptul că există un singur cuvânt care cere exclusivitate. Mesajul a continuat prin menționarea faptului că Dumnezeu este liber și că El vine la noi așa cum vrea. Acest Cuvânt ne dă libertate, ne eliberează de sub robia păcatului și de libertatea de a fi fii ai lui Dumnezeu. Cuvântul lui Dumnezeu nu doar că ne eliberează dar ne dă și puterea de a asculta de El. Avem astfel o credință care nu este niciodată neutră. Cuvântul ni se dă datorită iubirii Lui Dumnezeu, iubire care ne oferă și posibilitatea de a crede. Vorbim de o decizie de a crede care nu este una limitată și nu se rezumă, limitează la activitatea/viața Bisericii.
Decizia de a crede face vizibilă acțiunea lui Dumnezeu în viața noastră.
Albumele foto de la Capela FTB și de la Biserica Baptistă Golgota pot fi accesate apăsând pe cele două nume.
Partajează asta:
Elim Harmony la Biserica Baptistă Filadelfia din București
http://teologeanu.wordpress.com/2012/10/22/invitatie-la-concert/
Elim Harmony, O ce salvare
Partajează asta:
Revista Harul nr. 9-10/2012
Pentru a citi revista da-ți click pe imagine
sursa: http://www.baptist-tm.ro/revista-harul-nr-9-102012/
Partajează asta:
Și morții creștinilor baptiști sunt periculoși – Protestul AER față de amendamentele BOR la Legea cimitirelor
În timp ce mă documentam pentru articolul privitor la începuturile baptismului în România am văzut acest subtitlul: Și morții creștinilor baptiști sunt periculoși. Deși în contextul respectiv acesta făcea referire la situația baptiștilor în perioada interbelică, l-am asociat cu situația prezentă și comunicatul Alianței Evanghelice din România.
Ce se întâmpla în perioada modernă (sec. XIX) și în perioada interbelică referitor la cimitire era faptul că baptiștilor nu li se dădea voie să-și îngroape morții în cimitirele luterane (sec XIX) și în cele ortodoxe. Am remarcat faptul că în perioada de început baptiștii din România au avut de înfruntat o anumită animozitate și din partea Bisericii Luterane. Relația nu tocmai pozitivă dintre Biserica Ortodoxă și cea Baptistă în România a fost cea dintre o confesiune majoritară și una minoritară. Nu știu cum s-ar fi relaționat baptiștii dacă ar fi fost majoritari. Revenind la ideea anterioară m-am referit la relația dintre majoritar și minoritar deoarece cu ceva timp în urmă discutam despre acest subiect cu un pastor baptist din Budapesta și el îmi spunea că în Ungaria baptiștii s-au confruntat cu o situație similară cu cea din România numai că animozitatea nu a venit din partea Bisericii Ortodoxe deoarece nu aceasta era confesiunea majoritară ci din partea Bisericii Catolice.
După instaurarea comunismului, noul regim a reglementat și raporturile dintre culte și cu toate acestea au existat cazuri, mai ales în mediul rural unde preoții nu le-au permis baptiștilor să-și îngroape morții în cimitirele ortodoxe. Cel puțin un caz de acest gen mi-a fost povestit de către pastorul Elisei Pecheanu, iar altele le-am întâlnit în documentele Departamentului Cultelor.
Un caz interesant a fost cel al mamei tovarășului Bunaciu, Avram Bunaciu, fost ministru de externe între anii 1948-1949, 1957-1958, 1958-1961. Aceasta era de confesiune baptistă lucru pe care îl știa atât fiul acesteia cât și de către consătenii acesteia. La moartea acesteia survenită prin anii 60 nu le-a fost permis baptiștilor nici măcar să-i oficieze serviciul religios de înmormântare deși era prezent acolo și Alexa Popovici.
Așadar situația de astăzi pare să indice revenirea la niște practici din trecut.
Mai jos comunicatul Alianței Evanghelice din România
Partajează asta:
Începuturile baptismului modern în Romania (III). Constantin Adorian – Evanghelia trece la români
În primul articol privitor la începuturile baptismului modern în România am scris despre zonele geografice în care s-a răspândit credința baptistă în secolul XIX precum și despre botezul nou testamental. Am continuat în articolulul doi să scriu despre baptismul în Muntenia, formarea Bisericii Batiste Germane din București și apoi a primei Biserici Baptiste Române din București care l-a ales ca păstor pe Constantin Adorian.
Cel de-al treilea articol din această serie prezintă o scurtă biografie a pastorului și liderului comunității baptiste românești, Constantin Adorian. Răsfoind această filă de istorie cititorii vor descoperii o personalitate complexă care a avut un rol fundamental în definirea direcțiilor de acțiune ale baptiștilor români.
Biografia lui Constantin Adorian este o parte din cartea mea Bisericile Baptiste din România între persecuție, acomodare și rezistență (1948-1965), lucrare care tratează istoria baptiștilor din România pe parcursul primei perioade a comunismului românesc.
CONSTANTIN ADORIAN
Constantin Adorian este un pionier al credinței baptiste în România. Născut la data de 15 iulie 1882 în Bucureşti, a fost botezat în aprilie 1903 în aceiași localitate de către Carl Scharschmidt şi a fost ordinat ca pastor în Bucureşti în anul 1913[1] de către o comisie formată din Teodor Sida, Gheorghe Slev şi B Scharschmidt[2]. După ce a activat o perioadă ca pastor acesta a trebuit să plece pe front, unde a stat între anii 1916-1918[3].
Constantin Adorian este cel care a pus bazele bisericii baptiste române din București care număra la început cinci membri, ajungând ca după o munca neobosită pe câmpul Evangheliei de 40 de ani, la moartea sa în anul 1954 biserica să numere câteva sute de membri[4].
În privința studiilor documentele menționează Seminarul Teologic Baptist[5] și Liceul Matricol Droghist[6].
Constantin Adorian a fost primul președinte al Uniunii Baptiste (1919-1925), membru fondator[7], primul director al Seminarului Teologic Baptist (1922-1925) și profesor de Vechiul Testament[8] în cadrul aceleiași instituții. De asemenea acesta a fost și vicepreședinte al Uniunii Comunităților Creștine Baptiste din R.P.R. (1951[9]-1954[10]). În anul 1946 acesta era președintele Cercului Predicatorilor și al Diaconilor care reunea comunitățile baptiste I, II, III și IV din București[11].
Conform fișei de evidență a datelor sale acesta era în anul 1949 predicator în biserica baptistă din bulevardul Nicolae Titulescu[12].
În cadrul unui articol din anul 1954 Constantin Adorian este prezentat ca fiind plin de o dorință arzătoare pentru lucrul Domnului. De asemenea acesta avea „o mare bucurie de a merge și de a fi trimis ori unde era nevoie, oricât de departe ar fi fost o biserică care îl chema.” [13] În privința sfaturilor pe care acesta le dădea se menționează că ele erau „întotdeauna sfaturi părintești pentru tinerii păstori care i le cereau, iar experiențele sale bogate din lucrarea Evangheliei serveau ca un imbold pentru toți.” [14]
Putem spune că „a încetat din viață omul, dar lucrarea lui mai dăinuiește” [15] și astăzi.
Ca pastor Constantin Adorian „era de o blândețe și bunătate de neîntrecut.” [16] Acesta a cheltuit „tot ce a avut rămânând sărac dar gata să se sacrifice pentru membrii bisericii, pe care i-a iubit în mod dezinteresat și sincer reprecupețind nici o osteneală când era vorba de frații și surorile lui.”[17] A dat dovadă de devotament pentru cauza Domnului. Datorită caracterului și acțiunilor sale „era iubit de marea mulțime a tuturor prietenilor săi oriunde se afla fie în străinătate între diferite personalități, fie în mijlocul celor de aici, unde dădea atenție celui mai umil membru.”[18] Câștiga simpatia oamenilor prin zâmbetul său care completa astfel portretul unui om al lui Dumnezeu care nu dorea nimic pentru el ci pentru gloria Mântuitorului său Isus Hristos[19].
[1] Acesta a fost angajat ca pastor în anul 1912 cf. „Fratelui Constantin Adorian” în AUBCBR, dosar 100/1949 vol. III, f. 1.
[2] „ Evidența datelor predicatorului Adorian Constantin”, (intrarea nr. 768 din luna august 1950) în AUBCBR, dosar 100/1949, vol. III Fișe pastori.
[3] „Fratelui Constantin Adorian” în AUBCBR, dosar 100/1949 vol. III, f. 1.
[4] Uniunea Comunităților Creștine Baptiste din R.P.R., „O pierdere simțitoare” în Îndrumătorul Creștin Baptist, Anul IX, Nr. 1-3, ianuarie-martie 1954, pp. 1-2.
[5] Din Hamburg.
[6] „Fratelui Constantin Adorian” în AUBCBR, dosar 100/1949 vol. III, f. 1.
[7] Dumitru Baban., „Fratele Constantin Adorian” în Îndrumătorul Creștin Baptist, Anul IX, Nr. 1-3, ianuarie-martie 1954, p. 4.
[8] Ibidem.
[9] Pentru anul 1951 vezi articolul „Comitetul Uniunii” în Îndrumătorul Creștin Baptist,An VI, nr. 5-6, mai-iunie 1951, p. 8.
[10] Constantin Adorian moare în anul 1954.
[11] ACNSAS, fond Documentar, dosar 6902 vol. 2, f. 41.
[12] „Evidenţa datelor predicatorului Adorian Constantin”, (intrarea nr. 768 din luna august 1950) în AUBCBR, dosar 100/1949, vol. III, f. 1.
[13] Uniunea Comunităților Creștine Baptiste din R.P.R., „O pierdere simțitoare” în Îndrumătorul Creștin Baptist, Anul IX, Nr. 1-3, ianuarie-martie 1954, p. 1.
[14] Ibidem.
[15] Alexandru Balc., „Un veteran a trecut pe celălalt țărm” în Îndrumătorul Creștin Baptist, Anul IX, Nr. 1-3, ianuarie-martie 1954, p. 2.
[16] F. W. Schuller, „Omul și lucrarea. Un tribut prietenesc, fratelui meu Constantin Adorian” în Îndrumătorul Creștin Baptist, Anul IX, Nr. 1-3, ianuarie-martie 1954, pp. 5-6.
[17] Ibidem, p. 6.
[18] Ibidem.
Partajează asta:
Începuturile baptismului modern în România (II)
În primul articol din seria referitoare la istoria baptiștilor din România (Începuturile baptismului modern în România (I)), respectiv perioada modernă, am prezentat zonele geografice unde putem vorbi de un început al baptismului în România. De asemenea în primul articol am prezentat ce semnificație are botezul pentru baptiști și semnificația acestuia în doctrina baptistă.
Articolul de față își propune să continue explorarea istoriei comunității baptiste din România în secolului al XIX – lea prin prezentarea modului în care credința baptistă ajunge în București, fondarea și recunoașterea de către autorități a primei biserici baptiste de limbă germană la mijlocul secolului XIX. Explorarea continuă cu prezentarea unor informații referitoare la modul în care credința baptistă s-a răspândit printre români și cum s-a format prima biserică baptistă de limba română în București care îl va alege pe Constantin Adorian, un român cu studii la Hamburg, ca păstor al ei.
Cuvinte cheie: baptiști, istoria baptiștilor, România, secolul XIX, baptiști germani, Constantin Adorian, Muntenia, Gerhard Oncken, Karl Johann Scharschmidt, București, libertate religioasă, Biserica Baptistă Germană din București, București, Prima Biserică Baptistă Română, Muntenia.
Muntenia
Particularitatea secolului al XIX-lea și relațiile pe care România le avea cu Prusia și ulterior cu Germania a permis multor germani să vină la București. Odată sosiți în România, baptiștii germani au împărtășit credința lor printre conaționali astfel că în anul 1856 se întemeiază prima biserică baptistă de limbă germană în București prin activitatea misionară a lui Karl Johann Scharschmidt, tămplar de meserie, botezat la Hamburg, de Gerhard Onken care avea ca și mott-o al activității sale: „fiecare baptist un misionar”. Scharsmidt, care s-a mutat de la Hamburg în Ungaria, a fost implicat direct și profund în activitatea misionară. Rezultatul muncii misionare în care a avut și suportul soției sale Augusta, a fost fondarea la București a unei asociații cu scopul de a răspândi tractate religioase. Ca urmare a acestei activități misionare se pun bazele la București ale unei mici comunități baptiste de limbă germană care avea nevoie de îndrumare spirituală, Scharsmidt neputând fi ordinat ca pastor. În acest context acesta i-a scris lui Gerhard Oncken ca rugămintea de a trimite pe cineva care să călăuzească spiritual comunitatea baptistă din România. Răspunsul a venit prin trimiterea la București a lui Heinrich Koch, care a ajuns în anul 1861. Un an mai tărziu, respectiv 1862 a avut loc primul botez în București. Au fost botezați atunci Franz și Maria Tabory care mai apoi s-au implicat în lucrarea misionară din Sarajevo. (Ian M. Randall& D.B., „Romania, Baptist history” in Studies in Baptist history and thought, vol. 33 A Dictonary of European Baptist Life and Thought, p. 436). Începând cu anul 1865, baptiștilor din Vechiul Regat le-au fost recunoscute drepturile religioase, moment din care au putut întocmi şi tine registre de stare civilă. Am menționat Vechiul Regat deoarece în Transilvania baptiștii aveau recunoaștere legală în baza unor legi care funcționau în Imperiul Austro-Ungar, situația care s-a menținut o perioadă de timp și după Unirea de la 1918. Anul 1865 a devenit astfel unul de referință pentru comunitatea baptistă din București care număra în anul 1864 doisprezece membri. Am spus că acest moment este unul de referință deoarece acum „magistrul orașului București acordă baptiștilor drepturi egale cu și luteranilor de a-și întocmi și conduce (?) registre de stare civilă (înainte de punerea în aplicare a Codului Civil din anul 1866).” (D.B, Istoria creștinilor baptiști, vol. I p. 4 [7] ).
După primirea libertății de manifestare din punct de vedere religios baptiștii au crescut din punct de vedere numeric, astfel că la începutul secolului XX aveam mai multe comunități germane în România. Acesta este contextul în care, germanii baptiști din Dobrogea care au emigrat în America au trimis în anul 1908 doi predicatori pentru a vizita comunitățile germane din România, mai ales pe cea din București. „Unuia dintre ei, Beniamin Schlipf, îi plăcu aici și în urma unor invitații primite din partea Comunității din București, se stabili aici și sluji până în anul 1922 ca cetățean american. A putut să stea în țară în timpul războiului mondial [referire la primul război mondial] și să servească totodată și Biserica Luterană, iar după plecarea sa în America, Comunitatea germană a fost condusă de către predicatorul Carol Strobel până în anul 1928, când a fost înlocuit de către eminentul teolog Johan Fleischer.” (D.B, Istoria creștinilor baptiști, vol. I pp. 4-5 [7-8]).
Constantin Adorian – Evanghelia trece la români
Baptismulmodern în spațiul românesc și organizarea lor își are începutul în anul 1856, odată cu apariția primei biserici baptiste de limbă germană la București. Baptiștii germani s-au preocupat și de comunitatea românească astfel că treptat, „pas cu pas lucrarea s-a extins dinspre comunitatea germană spre români”, fapt care a făcut că până în anul 1912 să fie botezați și câțiva credincioși români[1]. Dat fiind faptul că lucrarea de misiune printre români a continuat s-a simțit nevoia organizării unei biserici a lor. În acest context anul 1912 devine crucial deoarece se reușește formarea primei biserici baptiste române în București pe strada Apele Minerale nr. 14-16[2]. Inaugurarea festivă a primei biserici baptiste române din București „a avut loc în prima duminică de după Crăciunul din 1912. Membrii fondatori au fost: Constantin Adorian, Ioan Barnea, N. Ianculescu, I. Haralambie, N. Șerbănescu cu soțiile lor și alte două persoane.”[3]
Primul pastor al Bisericii Baptiste Române a fost Constantin Adorian (1882-1954), care fusese convertit în 1902, prin intermediul lui F.W. Schuller. Acesta a fost botezat în aprilie 1903 în București de către Carl Scharschmidt şi a fost ordinat ca pastor al primei Biserici Baptiste Române din Bucureşti în anul 1913.
[1]Aurel Mateescu, „Prima biserică baptistă română în București: originre și dezvoltare” în Supliment Teologic „Creștinul azi” periodic de teologie baptistă, vol. III, nr. 1/2002, p. 52.
[2] Ibidem, p. 53.
Istorie Evanghelica 