1 iulie 1923 – 1 iulie 2023: 100 de ani de la așezarea pietrei fundamentale a clădirii Seminarului Teologic Baptist din București
În urmă cu 100 de ani, pe 1 iulie 1923, Constantin Adorian a pus piatra de temelie a clădirii Seminarului Teologic Baptist din București, în prezent corpul B al Institutului Teologic Baptist din Bucuresti.
Punerea pietrei fundamentale a avut loc în cadrul unui serviciu religios dedicat acestui eveniment.
Mai multe informații în cartea Istoria unui secol de educație teologică baptistă în România 1921-2021.
De asemenea, informații detaliate găsiți și în cartea Seminarul Baptist 1921-2021
Despre omul, pastorul, profesorul și vizionarul Constantin Adorian citiți în cartea Constantin Adorian: un lider baptist vizionar
*
Partajează asta:
Apariții editoriale (57) – Daniel Marius Mariș, Teodor-Ioan Colda – Începuturile Seminarului Baptist: povestea călătoriei de la Buteni în capitala țării
În atmosfera caldă și primitoare a Bisericii Baptiste din Buteni a fost lansată cartea Începuturile Seminarului Baptist. Datele de identificare bibliografică ale acestei lucrări sunt următoarele: Daniel Marius Mariș, Teodor Ioan Colda, Începuturile Seminarului Baptist: povestea călătoriei de la Buteni în capitala țării, Carmel Print, Arad, 2021.
Bogat ilustrată cu imagini relevante și inedite lucrarea prezintă informații despre începuturile Seminarului Baptist la Buteni în anul 1921 și „călătoria” spre București, Capitala țării.
Cartea este structurată în 11 capitole care prezintă succint informații istorice despre Seminarul Baptist, cu o introducere despre începuturile credinței baptiste în Europa și în România, iar de la general autorii merg către situația din România la începutul secolului XX. Aici se cuvine menționat faptul că baptiștii din Transilvania erau recunoscuți în cadrul Imperiului Austro-Ungar din anul 1905, iar după unirea din 1918 situația acestora se înrăutățește din punct de vedere legislativ și nu numai. Acesta este și contextul care duce la această călătorie de la Buteni la Arad, iar de la Arad către București.
Contextul istoric și motivațiile deciziilor din anul 1921 sunt mai complexe, iar autorii și-au propus să prezinte mutarea de la Arad la București ca pe o „călătorie inițiatică” am spune noi. Lucrarea a apărut în contextul anului 1921 când Institutul Teologic Baptist din București celebrează 100 de ani de educație teologică în România. Cu siguranță mai sunt și alte inițiative editoriale aflate în diferite stadii de realizare care sperăm să fie finalizate cu bine pe parcursul acestui an.
Pentru cei interesați prezint mai jos cuprinsul cărții. Mai multe informații despre carte pot fi obținute de la autorii acesteia, Conf. univ. dr. Daniel Mariș și Lect. univ. dr. Teodor Colda.
Vezi și
Secvențe din istoria Seminarului Teologic Baptist între anii 1921-2021 (dialog)
Partajează asta:
Istorie Baptistă: Primul congres al Uniunii din 1 decembrie 1918 de la București
Credincioșii baptiști din România se reunesc la data de 1 decembrie 1919 în cadrul unui prim congres la București. În noua configurație teritorială după Marea Unire, acest congres, care nu a fost recunoscut ca și congres datorită neintrunirii numărului de delegați, este un bun prilej pentru a discuta aspecte importante privind organizarea internă a comunității baptiste. În cadrul acestei reuniuni fratesti sunt discutate aspecte financiare, dar și aspecte referitoare la misiune, lucrarea cu tinerii, copiii și școala duminică. A fost abordată și problema formei pe care ar trebui să o aibă serviciul religios, modelul care ar trebui luat ca etalon, respectiv german sau american, precum și o încercare de standardizare a lăcașurilor de cult, aceasta din urmă propusă de Constantin Adorian. La acest congres participă mai mulți reprezentanți ai baptiștilor din România Mare dintre care amintesc pe Constantin Adorian, Gheorghiu Slăvu, Vasile Berbecar, Ioan Popa, Tașcă, Hodoroabă, Leon Averbuch și alții.
Vezi în acest sens procesul verbal al congresului publicat de neobositul cercetător pe tărâmul istoriei baptiste, Vasile Bel.
https://istoriebaptistablogul.blogspot.com/2019/11/primul-congres-al-uniunii-din-1.html?m=1
Partajează asta:
Foto – Comitetul Uniunii Baptiste 1923
Comitetul Comunităților Creștine Baptiste din România în luna ianuarie 1923 era format din următoarele persoane:
Pe scaune: I. Teohari, Vasile Berbecar, Constantin Adorian, I. I. Ivanov și At. Pascu.
În picioare: I. Ghiocel, M. Vină și, N. Petrescu, I. Triban, Teodor Sida, Gheorghe Florian, Radu Tașcă, V. Enașcu, D. Drăgilă.
De menționat faptul că în decembrie 1918 avusese loc unirea Transilvaniei cu Vechiul Regat, 1920 avusese loc formarea Uniunii Comunităților Creștine Baptiste din România Mare, 1921 se înființează la Buteni, județul Arad, instituția de învățământ care se ocupa de pregătirea viitorilor predicatori, instituție care se va numi ulterior Seminarul Teologic Baptist. În 1923 se va adopta cea de-a doua Constitție a României moderne, după cea din 1866.
Partajează asta:
Resurse despre Constantin Adorian pe Istorie Evanghelica.ro
Pe site-ul istorieevanghelica.ro se resăsesc mai multe materiale despre Constantin Adorian, pe care le prezint mai jos în ordinea publicării acestora:
Ordinul secret al Maresalului Antonescu privind deportarea crestinilor evanghelici in Transnistria
Începuturile baptismului modern în România (II)
Începuturile baptismului modern în Romania (III). Constantin Adorian – Evanghelia trece la români
București, 1920 – Proiect : Palatul Evangheliei
Istorie Baptistă: Constantin Adorian – 1882-1954 – primul președinte al baptiștilor din România
Partajează asta:
Istorie Baptistă: Constantin Adorian – 1882-1954 – primul președinte al baptiștilor din România
Constantin Adorian a fost una dintre personalitățile baptiștilor din România în secolul XX, fiind primul președinte al Uniunii Baptiste, păstorul primei biserici baptiste române din Vechiul Regat, primul director al Seminarului Teologic Baptist după mutarea acestuia la București de la Arad în iarna anului 1921.
Am scris despre Adorian în lucrarea despre istoria Bisericilor Creștine Baptiste din România (1948-1965), dar și în alte lucrări, precum cea referitoare la istoria Seminarului Teologic Baptist.
Personalitatea și acțiunile sale merită cunoscute, fiind evidențiate de pastorul Vasile Bel care prezintă acum fragmente din istoria baptistă.
Citește articolul la adresa
https://istoriebaptistablogul.blogspot.ro/2017/09/constantin-adorian-1882-1954-primul.html
Partajează asta:
București, 1920 – Proiect : Palatul Evangheliei
În anul 1920 pastorul baptist Constantin Adorian avea viziunea de a construi în București un Palat al Evangheliei. Conform informațiilor din această listă de subscripție localul urma a fi construit conform cerințelor moderne cu acustică și confort. În acest context se menționa că sala urma să aibă 2500 locuri pe scaune și balcoane.
În fața „catedralei va fi un mare baptisteriu de marmoră albă.” Clădirea urma să aibă lumină electrică și încălzire centrală, ceea ce nu era un lucru comun la momentul respectiv.
Informații suplimentare găsiți în cartea Constantin Adorian: un lider baptist vizionar scrisă de Daniel Marius Mariș și Teodor Ioan Colda.
Constantin Adorian a fost:
Pastorul fondator al primei biserici baptiste române din București, Biserica Baptistă“Golgota” (1912-1954)
Primul președinte al Uniunii Baptiste (1920-1925)
Primul director al Seminarului mutat la București (1921-1925)
Vicepreședintele Uniunii (1925-1927)
Președintele Cercului Baptist România Veche (1928-1931)
Președintele Uniunii Noi (1932-1933)
Vicepreședintele Uniunii (1937-1945, 1948-1954)
Directorul Seminarului (1940-1942)
https://romaniaevanghelica.wordpress.com/2015/06/02/constantin-adorian-1/
Partajează asta:
Constantin Adorian, omul prin care baptismul trece la români – referință despre cartea Constantin Adorian: un lider baptist român vizionar
După cum am menționat în cadrul postării Apariții editoriale (30) Daniel Marius Mariș, Teodor – Ioan Colda, Constantin Adorian: un lider baptist vizionar consider că o astfel de lucrare este utilă pentru istoria și identitatea baptistă. Prin intermediul ei pastorii și profesorii Daniel Mariș și Teodor Colda readuc în atenția opiniei publice viața și slujirea celui care a fost Constantin Adorian: un baptist vizionar.
În partea de final a acestei cărți, respectiv pp. 191-192 se regăsește și o scurtă referință intitulată
Constantin Adorian, omul prin care baptismul trece la români
O lucrare despre Constantin Adorian este binevenită oricând și cu atât mai mult acum când la 25 de ani de la Revoluție societatea românească încă își mai caută valorile.
Biografia acestui om al credinței este benefică atât comunității baptiste și evanghelice în general, cât și societății românești în ansamblul său prin valorile și conceptele la care face referire.
Autorii, Conf. Dr. Daniel Mariș și Asistent Drd. Teodor Colda, ambii pastori ai bisericii înființate de Adorian, și profesori la Institutul Teologic Baptist din București la a cărei fondare Adorian și-a adus de asemenea contribuția, se apleacă cu competență asupra biografiei acestui om al credinței. Sunt evidențiate. Este de menționat în cazul Bisericii Golgota, dar și în formarea lui Adorian ca lucrător, rolul bisericii baptiste germane din București, prin contribuția și cu susținerea căreia baptismul trece la români.
Este de remarcat dorința celor doi autori de a prezenta celor tineri biografia acestui vizionar om al credinței care a fost Constantin Adorian și evidențierea contribuțiilor acestuia la fondarea Uniunii Baptiste, Seminarului Teologic Baptist, dar și a Bisericii Golgota.
Constantin Adorian a fost un om educat cu studii la Hamburg, fapt care s-a reflectat și în activitatea sa prin implicarea activă în formarea Uniunii Baptiste în anul 1920, ca organ reprezentativ al baptiștilor români, dar și în formarea Seminarului Teologic Baptist în anul 1921. Adorian a fost un om de acțiune, o persoană cultivată implicată activ în viața bisericii baptiste pe plan administrativ, educațional cât și pastoral în calitatea sa de lider spiritual al primei bisericii baptiste de limbă română din București, Biserica Baptistă Golgota. Deși este o lucrare care se adresează publicului larg ea nu face rabat de la rigorile unei cercetări academice îmbinând într-un mod util cele două stiluri de tratare a unor astfel de subiecte. Apelul la documentele vremii, fie că sunt de natură memorialistică sau de arhivă au rolul de a contura o imagine complexă a celui care a fost pastor, profesor, primul președinte al Uniunii Comunităților Creștine Baptiste din România și primul director al Seminarului Teologic Baptist după mutarea sa în iarna anului 1921 la București.
După cum se menționează și în subtitlul lucrării, autorii au dorit să vorbească nu numai despre omul Constantin Adorian, cât și despre lucrarea lui motivați de dorința de promovare a imaginii și moștenirii acestei personalități marcante a baptiștilor români. Luând în considerare aspectele menționate este de apreciat faptul că un loc aparte în economia acestei lucrări îl ocupă contribuția lui Adorian în lupta pentru libertatea religioasă a baptiștilor din România. Deși perioada interbelică a fost una de libertate politică, de înflorire din punct de vedere economic, drepturile religioase ale credincioșilor baptiști, dar și a celorlalți credincioși evanghelici au fost îngrădite. În acest context personalitatea lui Adorian, viziunea sa, sunt puse în slujba lui Dumnezeu, iar El este cel care le dă adevărata valoare. Contribuțiile sale, rolul său în plan pastoral, evanghelic, administrativ și educațional ne permit să considerăm ca fiind corectă încadrarea lui Adorian, așa cum au făcut-o și autorii, printre cei mai importanți 10 baptiști din România, poate chiar primul.
Prin intermediul acestei lucrării autorii demonstrează, încă odată dacă mai era nevoie, că valorile religioase și morale ale comunității baptiste au avut semnificație atunci și au semnificație și astăzi. Valorile acestei mici comunități religioase, marginalizată de autorități și biserica majoritară au îmbogățit societatea românească.
Exemplul lui Adorian este unul pozitiv care ne arată că merită să lupți pentru valorile și crezurile tale atunci când sunt în armonie cu Sfânta Scriptură. Merită să lupți pentru libertatea religioasă într-o societate în care conceptul de adevăr absolut este acceptat tot mai puțin.
Dr. Marius Silveșan
Istoric
Partajează asta:
Apariții editoriale (30) Daniel Marius Mariș, Teodor – Ioan Colda, Constantin Adorian: un lider baptist vizionar
Cu prilejul Congresului Cultului Creștin Baptist din România, care se desfășoară în perioada 27-28 mai 2015 la Biserica Emanuel din Oradea, s-a lansat în premieră cartea Constantin Adorian – Un lider baptist român vizionar, lucrare care „prezintă viața și slujirea fondatorului primei biserici române din București, Biserica Creștină Baptistă „Golgota” (Cuvânt înainte de Daniel Mariș, p. 9), dar și pe cea a fondatorului Uniunii Baptiste și a Seminarului Teologic Baptist.
Datele de identificare biografică sunt următoarele: Mariș Daniel Marius , Colda Teodor – Ioan, Constantin Adorian: un lider baptist vizionar, Editura Carmel Print, Arad, 2015, 192 p. (Bibliografie, 39 ilustrații)
Constantin Adorian a fost un lider vizionar fapt demonstrat de contribuțiile sale la istoria și identitatea baptistă.
Constantin Adorian
Pastorul fondator al primei biserici baptiste române din București, Biserica Creștină Baptistă „Golgota” (1912-1954)
Primul președinte al Uniunii Baptiste (1920-1925)
Primul director al Seminarului Teologic Baptist după mutarea acestuia la București (1921-1925)
Am extras aceste elemente din pagina 4 a cărții pentru a demonstra importanța acestuia.
Cartea este disponibilă la standul Institutului Teologic Baptist din cadrul Bisericii Emanuel din Oradea cu prilejul Congresului UBR la prețul de 10 RON.
Ca și istoric consider această lucrare utilă pentru istoria și identitatea baptistă. Prin intermediul ei pastorii și profesorii Daniel Mariș și Teodor Colda readuc în atenția opiniei publice viața și slujirea celui care a fost Constantin Adorian: un baptist vizionar.
Partajează asta:
Constantin Adorian, Mărturisirea credinței și constituirea comunităților baptiste (București 1882)
Prietenul meu Emanuel Răduț mi-a semnalat pe pagina Bibliotecii Centrale Universitare din Iași o mărturisire de credință împreună cu informații despre „constituirea comunităților creștinilor botezați (baptiști)” realizată de Constantin Adorian și apărută la București în anul 1882. Remarc faptul că acest document este redactat în limba română deși din informațiile pe care le am până acum și pe care le-am prezentat în cartea Bisericile Creștine Baptiste din România între persecuție, acomodare și rezistență (1948-1965) rezultă că prima biserică baptistă română în Vechiul Regat s-a constituit abia în anul 1912 (p. 93 din lucrarea citată), existând încă din anul 1856 o biserică germană în București.
Dacă dintre cei care citesc această postare poate ajunge la Biblioteca din Iași să scaneze sau să fotografieze documentul și să mi-l trimită îi sunt recunoscător.
Update 30.12.2014:
Teo Colda mi-a atras atenția asupra următorului lucru:
Adorian nu avea cum să scrie o mărturisire de credință în 1882. Acela este anul nașterii lui. E o confuzie la mijloc.
Istorie Evanghelica 